Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia vaiiho mai oia ia ˈu?
E TAUREAREA au-roa-hia o Iosepha. E tane apî haviti mau oia, te rave ohipa e te nehenehe e tiaturihia. Mea faatura-roa-hia oia e te feia atoa e rave ra i te ohipa na muri ia ˈna. Tera râ hoi te fifi, ua here te vahine a te paoti ohipa ia ˈna. Te uˈana noa ˈtura ta ˈna mau amoraa mata faahema; e te rahi noa ˈtura ta ˈna mau parau faahinaaro.
Ua tamata o Iosepha i te ore e haapao i ta ˈna mau titauraa, tera râ i te hoê mahana, i ta ˈna vahi raveraa ohipa, ua toe noa mai o raua anaˈe. Na teie vahine i faanaho i te mau ohipa atoa; aita hoê aˈe taata e haere mai na reira e rave rahi hora. Hou o Iosepha e taa ˈi i te ohipa e tupu ra, ua pûpû roa ˈtura o ˈna i to ˈna tino ia Iosepha, ma te ani atu ia ˈna e ia taoto raua!—Genese 39:7-12.
Ua tupu teie aamu mau hau atu i te 3500 matahiti i teie nei. Teie râ, te tupu atoa nei teie mau huru ohipa i te mau mahana atoa i roto i te mau fare haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa. Noa ˈtu e ua faahiti rahi te mau pu haapurororaa parau apî, ma te tano roa hoi, i te parau no te onoonoraa e ravehia ra i nia i te vahine, mea pinepine te onoonoraa i te pae taatiraa te ravehia nei i nia i te mau taurearea i te riro ei fifi haapao-ore-hia.a Te tuu nei te totaiete no teie nei tau i te tapao i nia i te taatiraa o te tino e i nia i te tiaraa aifaito o te mau vahine; te ino noa ˈtura to ˈna morare e ta ˈna mau otia totiale. No reira, eita ïa e maerehia ia farii e rave rahi mau taurearea e ua riro ratou ei tapao na te mau vahine.
E au ra e mea au roa na te tahi mau taurearea teie huru tauiraa; e teoteo roa ratou ia faahinaaro mai te mau vahine ia ratou. Teie râ, te pee nei te mau taurearea kerisetiano i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no nia i te morare i te pae no te mau taatiraa o te tino. Eita ratou e hinaaro e ia haapeapeahia mai ratou e te mau vahine haama ore e hinaaro tia ore to ratou. No reira, e tia ïa ia ite i teie nei e nafea ia ape i teie mau haapeapearaa.
No te aha o vau?
Te na ô ra te Bibilia e: “Te puai te hinuhinu o te taata apî ra.” (Maseli 20:29) E nehenehe te hoê vahine e faahinaaro rahi mau â i te apî o te taurearearaa tei apitihia e te viivii ore i te pae morare e te haerea kerisetiano. No te tahi mau vahine, e riro atoa te taotoraa i te hoê taurearea kerisetiano tei ore aˈenei i taati i te pae tino, e riro ei tamataraa ieie mau.
I te tahi aˈe pae, te vai ra te mana o te totaiete no teie nei tau. Te papaihia nei te mau tane buka e mau tumu parau no te tauturu i te mau tamahine ia huti i te ara-maite-raa o te mau tamaroa. Te faaitoito pinepine nei te mau vea no te mau taurearea i te mau tamahine ia faahinaaro i te tamaroa ma te ore e haama. Ei hiˈoraa, teie ta te vea ra Seventeen, i papai: “Ua riro te peu faaherehere ei ravea maitai roa no te faaite atu i te hoê tamaroa e te faahinaaro ra outou . . . ia ˈna. . . . E nehenehe teie peu e aratai tia ˈtu i te hoê auhoaraa aore ra te hoê taatiraa.” Te haaparuparu atoa nei te mau huru hohoˈa i faaauhia mai e te afata teata aore ra te vea e tae noa ˈtu te huru feruriraa e parare ra na te mau vahi atoa, i te puai morare o te mau taurearea tane. Teie ta te vahine papai buka ra o Kathy McCoy i parau: “E farii maitai aˈe te totaiete, te mau metua e te mau hoa iho â râ, i te mau taatiraa tino i ǒ te mau tamaroa. Ia au i te tahi feia maimi, te faaitoitohia nei te mau tamaroa . . . ia rave i te mau taatiraa o te tino.”
Teie râ, te aˈo ra te Parau a te Atua i te mau taurearea ia tapea i to ratou viivii ore i te pae taatiraa. “Teie hoi to te Atua hinaaro ia haamaitaihia outou; ia ore outou ia faaturi.” (Tesalonia 1, 4:3) Eita outou e nehenehe e vaiiho ia outou ia vare i te ao e haaati ra outou! No reira, e nafea ïa outou mai te peu e e haere mai te hoê tamahine e faahema ia outou?
No te aha e mea fifi roa ia patoi atu
Mea pinepine e upootia ˈtu te mau tane i nia i te vahine e patoi ra i ta ratou mau titauraa no to ratou puai i te pae tino, tera râ, mea varavara roa te tane i te vî i te hoê vahine. No te aha ïa e mea fifi roa no te hoê taurearea ia patoi atu i te mau titauraa a te hoê tamahine?
Hoê tumu no te mea ïa e ‘e haavare rahi to te mafatu.’ (Ieremia 17:9) Ua farii te taurearea ra o Gérard e: “E tae roa oe i te titau i taua huru peu ra. Mea au roa hoi ia ite e te anaanatae maira te hoê tamahine ia oe. E teoteo roa oe.” Oia mau, ia au i to outou natura taata, e putapû iho â outou ia anaanatae mai te hoê vahine. Teie râ, a haapao maitai! E nehenehe to outou mafatu haavare e turai i teie mau hinaaro a te natura ra ia na nia ˈtu i to outou feruriraa. (Iakobo 1:14, 15) Hou outou e taa ˈi i te ohipa e tupu ra, e arataihia outou ‘mai te puaatoro e haere i te taparahiraa ra.’—Maseli 7:22.
No reira, te faaara ra te mau Maseli i te mau taurearea i “te arero haavare” o te vahine faaturi ra. Te aˈo ra te mau Maseli ia ore ratou ‘ia hinaaro i to ˈna nehenehe i roto i to ratou mafatu’ e ia ore “ia riro i to ˈna ra hihi mata.” (Maseli 6:24, 25) Te ravea ra, o te haavîraa ïa i to ˈna mafatu e to ˈna mau hinaaro. (Tesalonia 1, 4:4-6) Mai te peu noa e ua papu maitai ia outou e e aita ˈtu to te peu taiata e hopea maoti râ “te eˈa mau e tae ai i hade ra,” oia hoi i te pohe, i reira ïa outou e patoi ai ma te manaˈo papu e te manuïa.—Maseli 7:27.b
Eaha to outou huru i mua i te mau titauraa
“Eita te mau tamahine e tuu ohie noa; e onoono noa mai ratou,” o ta te hoê taurearea ïa i faaite ma te peapea. “Ua rau te huru o te mau parau haapopou e te mau parau haafaahiahia o ta ratou e faahiti mai.” Ua riro te haafaahiahiaraa ei mauhaa na te vahine faahema. E vare ohie anei outou? (Maseli 26:28) “Tei te feia haehaa râ te paari,” o ta te Maseli 11:2 ïa e parau ra; mai te peu e e hiˈoraa haehaa to outou no nia ia outou iho, eita ïa outou e vare ohie noa i te mau parau haafaahiahia haavarevare.
Teie râ, eaha ta outou e pahono atu i te hoê tamahine o te haapopou mai ia outou no nia i to outou rouru, to outou tino aore ra ta outou ata? Aita paha to ˈna e manaˈo ino. Ia ore e manaˈohia e mea faaoru ratou, te haamauruuru nei vetahi mau taurearea i te tamahine no ta ˈna haapopouraa, e e taui oioi noa ratou i te paraparauraa. Teie râ, a ara ia ore te tamahine faahinaaro ia manaˈo e mea au roa na outou ia faaroo atu i ta ˈna mau parau.
I te tahi mau taime, e titauhia te mau ravea etaeta. Eita vetahi e tiai no te haapapu roa ˈtu i te parau. Eita ïa ratou e haamaoro atu â i te hoê huru tupuraa au ore. E pahono papu atu o Daniel, te hoê taurearea, e: “Aita vau e imi ra i te hoê hoa vahine i teie nei taime.”
Mea pinepine i te parauhia e te parururaa maitai roa ˈˈe, o te aroraa ˈtu ïa. Te horoa ra te hoê taata aravihi i teie aˈoraa: “Mai te peu e e hinaaro iho â outou e faatitiaifaro roa i te mau ohipa, a faahiti noa ˈtu i te parau no te haapaoraa.” Inaha hoi, mai te peu e ua matauhia outou no te mea e faahiti tamau outou i ta outou mau tiaturiraa faaroo, e iti mai paha ïa te mau titauraa. E mai te peu e e haere mai te hoê tamahine e farerei ia outou, e nehenehe outou e tapea ia ˈna na roto i te faaite-roa-raa ˈtu i ta outou mau tiaturiraa.
Teie râ hoi, aita te mau kerisetiano apî e faaohipa noa nei i teie ravea parururaa maitai roa. Te farii ra o Timothée, te tahi atu taurearea e: “Aita te rahiraa i rotopu ia matou i hinaaro e parau atu e: ‘Ua ite oe, e kerisetiano vau, e aita vau i anaanatae.’ Te hinaaro ra hoi matou e riro mai te tahi pae.” I reirâ, e noaa ia outou i te mǎtaˈu ore e te itoito e titauhia no te ora mai i te ati i te pae morare, mai te peu noa e ua papu maitai ia outou e mea maitai aˈe te mau eˈa a Iehova.
Eiaha e topa i roto i te marei!
Eaha ta outou e rave mai te peu e e tamau noâ te mau titauraa noa ˈtu ta outou mau tutavaraa atoa? E rave faahou na i te hiˈoraa o Iosepha, te taurearea i faahitihia i te omuaraa ra. Te faaite maira te Genese 39:6 e “e purotu hoi Iosepha i te tupu maitai, e te mata maitai,” e no reira oia i huti ai i te ara-maite-raa o te vahine a to ˈna fatu, o Potiphara. Ua imi oia i te mau ravea atoa no te faahema ia ˈna. Aita roa ˈtu te Bibilia e faaite ra e mea hairiiri taua vahine ra aore ra ua haumani roa o Iosepha ia ˈna. Tera râ, ua patoi atu oia i ta ˈna mau aniraa. Nafea oia i te manuïaraa?
A tahi, ua noaa ia Iosepha i te mau tiaturiraa papu. Ua parau hoi oia e: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” I taua tau ra, aita hoê ture papaihia e faautua papu ra i te mau taatiraa na mua ˈˈe i te faaipoiporaa, teie râ, ua haapii mai to ˈna haava manaˈo ia ˈna e mea ino te ohipa ta te vahine a Potiphara e turai ra ia ˈna ia rave. Aita râ te reira i tapea i taua vahine ra ia onoono noa mai. No to ˈna manuïa ore, ua haru maira o ˈna i te ahu o Iosepha e ua taparu aˈera ia ˈna ia taoto raua. Aita o Iosepha i haamâuˈa i to ˈna taime i te tamataraa i te faaite ia ˈna e eita e tia ia na reira, na roto i te tahi parau arearea, e aita atoa oia i faataa ˈtu i te tahi aˈoraa. I reira iho, “ua faarue atura râ oia i te ahu i tana rima, horo maira.”—Genese 39:9-12.
Mai te peu e ua manuïa o Iosepha i te horo oioi noa, no te mea ïa e aita o ˈna i faaoti i te ohipa o ta ˈna e rave. Ua faaoti ê na oia. Mea au aˈe na ˈna ia faaoromai i te mau faahopearaa o te riri o taua vahine ra maoti hoi i te haapeapea ia Iehova. Mea mauiui mau â taua mau faahopearaa ra; ua taorahia o Iosepha i roto i te fare tapearaa. Teie râ, ua haamaitai o Iehova i te mau tutavaraa o ta ˈna i rave no te tapea i to ˈna viivii ore. Ua riro maira o ˈna ei melo teitei i roto i te feia toroa a Pharao e ua farerei faahou aˈera oia i to ˈna utuafare fetii mea maoro hoi to ratou taa-ê-raa.
Mai te reira atoa, e haamaitai mai Iehova i ta outou mau tutavaraa no te faaea ‘hapa ore, e te ino ore, . . . i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô.’ (Philipi 2:15) Noa ˈtu eaha te huru o te tupuraa, e haamaitaihia iho â te haerea maitai. Teie râ, e tia ia mau papu atoa to outou manaˈo mai ia Iosepha ra ia vai viivii ore noa. E tia ia outou ia tamau â i ta outou mau tutavaraa ma te tuutuu ore, ia rave ‘ia riro ta outou aita ei aita.’ (Mataio 5:37) E tia ia outou ia ineine i te faaite i ta outou mau tiaturiraa i niuhia i nia i te Bibilia. Mai te peu e e na reira outou, e tae noa ˈtu te vahine onoono roa ˈˈe, e taa atoa ia ˈna, e eita e ore oia i te vaiiho mai ia outou.
[Nota i raro i te api]
a No te mau haamaramaramaraa no nia i te ravea e nehenehe ai te mau tamahine e patoi i te mau titauraa a te mau tamaroa, a hiˈo i te tumu parau “Eaha ta ˈu e rave ia vaiiho mai oia ia ˈu?” i neneihia i roto i te numera farani no te 22 no me o te A ara mai na!
b Hiˈo i te mau pene 23 e 24 o te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 15]
Eaha to outou huru i mua i te mau faahemaraa tia ore?