VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/8 api 3-5
  • Faahoˈihia—Haapeapearaa na te feia rave ohipa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faahoˈihia—Haapeapearaa na te feia rave ohipa
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha tei tupu?
  • Eaha te mau faahopearaa?
  • Ereraa i te ohipa—No te aha?
    A ara mai na! 1996
  • Mea moni roa te oraraa—No te aha?
    A ara mai na! 1989
  • Te fifi o te ereraa i te ohipa
    A ara mai na! 1996
  • Tuhaa 1: Te haavîraa o te mau fifi i te pae no te moni
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/8 api 3-5

Faahoˈihia—Haapeapearaa na te feia rave ohipa

“E au ra e ua topa hoê tane ofai araea i nia ia ˈu. Ua huru-ê-roa-hia vau.”—Raatira haapurororaa parau, 44 matahiti.

“Te tiaturiraa ia oe iho ua ore taue ïa. E au ra e, aita to oe e faufaa aˈe.”—Upoo no te piha faanavairaa faufaa, 38 matahiti.

“Eaha ïa te huru o te faanavairaa faufaa ta tatou i haamau e o te faatusia ra i te feia maitatai roa?”—Raatira nira ahu, 47 matahiti.

UA ROO-AMUI-HIA teie mau taata i teihea fifi? Ua naea-tataitahi-hia ïa i te ati o te ereraa i te ohipa.

A hiˈo i te matahiti o teie feia rave ohipa. E ere ratou i te feia apî, ua manaˈo ratou e ua paruruhia ratou i te pae no te ohipa. Ia au i te manaˈo o te rahiraa, ua naeahia ratou i te faito matahiti hoona roa i te pae no te moni. Ua ere-taue-hia râ ratou i te ohipa ma te manaˈo-ore-hia. “Ua parauhia vau e tamâ i ta ˈu iri papairaa e e rave i ta ˈu mau tauihaa,” ta te raatiraa haapurororaa parau tei faahiti-aˈena-hia i parau. “Mea na reira noa vau i te faahoˈiraahia. Mea taˈû.”

Eaha tei tupu?

E ere i te mea apî te huru papu ore o te faanavairaa faufaa. I roto e rave rahi fenua, e ite-noa-hia te tau huru fanaˈo e i muri iho te toparaa te faufaa aore ra te topatariraa. Te fifi i te pae faanavairaa faufaa tei itehia i te ao nei e ere i te mea maoro aˈenei, hou te tamaˈi i tupu i te Ooa o Peresia, ua faaite mai ïa i te huru papu ore o te fanavairaa faufaa noa ˈtu te mau matahiti maitai roa. E rave rahi taata tei taa, e te vetahi pae a tahi ra ïa, e eita e tia ia tiaturi-roa-hia te ohipa aore ra te moni.

E mea maere mau te fifi i itehia i nia i te ohipa i te toparaa te faanavairaa faufaa. Ua faahepohia te mau taiete ia faaiti roa i ta ratou mau haamâuˈaraa, mea pinepine na roto i te faahoˈi-rahi-raa i te taata. I rotopu i te taiete hau aˈe i te ona, melo hau o te pu hamaniraa taoˈa o te Faanahonahoraa no te Tahoêraa e te Tupuraa i te rahi te faanavairaa faufaa, ua faahoˈihia ïa i te hoê â taime e 25 mirioni e tiahapa taata.

“Fatata i te mau mahana atoa, e niuniu mai te mau hoa, tei faahoˈihia, e te mau taiete rarahi,” te parau ïa a te hoê vahine faanehenehe fare. “Te rahiraa o te mau taiete i reira vau te raveraa i te ohipa ua afa ïa i teie nei ta ratou faufaa i te matahiti i mahemo.”

Te faahoˈiraa e tuhaa ïa no te oraraa o te mau rave ohipa riirii. I teie toparaa o te faanavairaa faufaa, e numera rahi feia toroa teitei tei erehia i ta ratou ohipa. “O teie te mau ohipa tiaturi-rahi-hia i te pae faanavairaa faufaa,” ta Dan Lacey, taata papai i te vea iti Workplace Trends, i parau “te mau ohipa maoti tatou e nehenehe ai e hoo i te hoê fare i te vahi maitai e e faahoro e piti pereoo.”

Ua faaorehia teie mau ohipa i na matahiti i mahemo. E te feia rave ohipa tei faahoˈihia, ua roohia ïa, mai ta te Newsweek i papai, “i te faateimaharaa a te mau piri hipotate, te mau utuafare metua apî, te mau tarahu rarahi e te oraraa papu ore no a muri aˈe.”

Eaha te mau faahopearaa?

E piti ïa na fifi tei itehia: E fifihia te feia rave ohipa tei faahoˈihia i te pae no te moni e no te manaˈo hohonu atoa. E mea ohie ia taa i te tuhaa no te moni. Ia iti mai te moni, e tia ïa ia tauihia te huru oraraa. E ia ere-anaˈe-hia oia i te ohipa e ahoaho roa te taata.

Ei hiˈoraa, e taui atoa te huru feruriraa o te ui apî no nia i te vai-papu-raa te ohipa. Ua riro te raveraa i te ohipa i te tahi noa taime ei huru oraraa fariihia. Ua tapao The Wall Street Journal e maoti te raveraa e te oreraa e rave i te ohipa, “ua tapea noa” te rahiraa o te ui apî beretane “i to ratou huru taurearea.”

No te feia tei faahoˈihia i muri aˈe i te mau matahiti raveraa ohipa papu, ua hau atu ïa te rahi o te hepohepo. “Ia faahoˈi-anaˈe-hia te taata,” ta Neil P. Lewis haapao i te pae no te feruriraa i parau, “e ere ïa te ere-noa-raa i te moni avaˈe, o te ere-atoa-raa ïa i te tahi tuhaa o to oe iho feruriraa.”

I te mea mau, ua tapao te feia rapaau i te feruriraa e hoê â huru mauiui to te taata i faahoˈihia e to te taata i pohe tei herehia e ana e to te taata i faataa. I muri aˈe i te tupuraa peapea, o te riri ïa, monohia ˈtu i te oto rahi a farii ai i te hopea. “E ite te tahi taata i te reira i roto e piti noa mahana,” ta Lewis ïa parau. “Vetahi pae râ e hebedoma e avaˈe roa ˈtu.”

E ite-atoa-hia te ati i te pae no te mau manaˈo hohonu i te mea e ohie noa te feia i faahoˈihia i te inu hua i te ava e te raveraa i te raau taero. No te hepohepo rahi e tupu ai te haaviraa uˈana i roto i te utuafare e te faataaraa. “E tia i teie mau haapeapearaa ia faura mai i rapae” ta Stephen Pilster-Pearson, raatira tauturu i te feia rave ohipa o te Haapiiraa tuatoru no Wisconsin, U.S.A., i faˈi, “e te hoê o taua mau vahi ra o te fare ïa.”

Te hoê tupuraa ati mau, ua faaoti te hoê taata parau tuite no te haapiiraa tuatoru no Hong Kong e haapohe ia ˈna i muri aˈe e pae matahiti ma te ohipa ore. Ua taahi oia i mua i te tereraa o te pereoo auahi.

No reira ia ere-anaˈe-hia oe i te ohipa e hau atu i te pute noa tei fifihia. Oia mau, e mea faufaa ia feruri hau atu i te fifi no te moni noa. E itehia te ahoaho teimaha, e e tia i te mau utuafare ia tahoê maitai e ia imi amui i te mau ravea.

[Tumu parau tarenihia i te api 5]

O te hopea anei no te maraaraa te faanavairaa faufaa?

I te matahiti i mahemo, ua faahitihia na te ao atoa nei i te parau no te riaria e itehia ra i mua i te arepurepuraa i te pae no te moni. E hiˈopoa na tatou e rave rahi mau hiˈoraa:

Farani: “Ua tae te ao nei i te hopea o te tau roaroa ˈˈe o te maraaraa i te pae faanavairaa faufaa aore i iteahia aˈenei. . . . Mai te peu e, eita te mau fenua no Europa e mǎtaˈu i roto i te hoê tau poto, e tia ia haamauruuruhia te faatianianiraa i itehia i to Helemani tahoêraahia, eiaha ratou e manaˈo e e ora roa mai ratou. . . . Ua ite te tapihooraa taoˈa i te ati e haere maira.”—Le Monde, Paris.

Paratira: Ia topa anaˈe te faanavairaa faufaa i te Fenua Marite e “tapae roa ïa te reira i roto i te tahi atu mau fenua ona e, ei faahopearaa, e iti roa ïa te hooraa taoˈa o te mau nunaa navai ore i rapaeau.”—Fôlha de S. Paulo, São Paulo.

Beretane: “E ere atoa te faanavairaa faufaa beretane e te maraaraa te hoo, te aitarahu moni rahi e te tupu-taere-raa i te mea au.”—Financial Times, Lonedona.

Kanada: “Te iti noa ˈtura te mau paoti i te imiraa i te feia rave ohipa e iti noa ˈtura.”—The Toronto Star.

Helemani: “Ua ite-aˈena-hia te hoê â huru tupuraa i to te matahiti 1973 i te maraaraa te moni arahu . . . ei faaararaa no te hoê toparaa.”—Neues Deutschland, Berlin.

Tapone: “Ua riro te moni hoo o te fenua ei topita atâata i rotopu i te ao o te faanavairaa faufaa. Ahiri e paaina te topita e topa ïa te moni hoo o te fenua, e aueue te mau fare moni tapone no te mea ua haamauhia [te mau aitarahu] i nia i te moni hoo o te fenua a te mau Tapone e aita to ˈna e faufaa faahou aˈe. E na te reira, e haavitiviti i te toparaa te ao atoa nei.”—Australian Financial Review, Sydney.

Teie nei râ, i te hoperaa o te Tamaˈi i te Ooa i te omuaraa o te matahiti 1991, ua afai te reira i te mau tiaturiraa apî no te hoê maraaraa te ohipa i te pae faanavairaa faufaa i te ao nei. Te mea papu noa râ, o te huru paruparu ïa o te mau ohipa i te pae faanavairaa faufaa o te nunaa, ia haapaohia iho â râ te mau tarahu rarahi mau e faateimaha nei e rave rahi mau fenua.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono