Te mau ati Iuda, te mau kerisetiano, e te tiaturiraa i te Mesia
“Te tiaturi nei au ma te faaroo taatoa e e haere mai te Mesia, e noa ˈtu e eita o ˈna e tae oioi mai, e tiai noa vau i to ˈna taeraa mai i te mahana tataitahi.”—Moses Maimonides (tei parau-atoa-hia Rambam), (1135-1204).1
Te mesia! Ua atuatu noa na te mau ati Iuda i te tiaturiraa no to ˈna taeraa mai i roto i te roaraa o te mau senekele. Teie râ, i to Iesu no Nazareta haereraa mai, aita ˈtura te rahiraa o te mau ati Iuda i farii ia ˈna ei Mesia. I roto i te feruriraa o te mau ati Iuda, e ere o Iesu te taata o ta ratou e tiai ra.
Te auraa o te parau ra “Mesia,” o “tei faatavaihia” ïa. I rotopu i te mau ati Iuda, ua faaohipahia teie parau no te taata no roto mai i te huaai o te arii ra o Davida o te faatupu i te hoê faatereraa hanahana. (Samuela 2, 7:12, 13) E tae roa ˈtu i te tau o Iesu, ua mauiui noa na te mau ati Iuda e rave rahi senekele i raro aˈe i te haavîraa a te mau faatereraa ěê. Ua titau aˈera ratou i te hoê faaora politita.2 No reira, i to Iesu no Nazareta tiaraa mai ei Mesia tei tiai-maoro-hia, ua arepurepu roa ˈˈera te taata. (Luka 4:16-22) Aita râ te hiaai o te mau ati Iuda i mâha, no te mea e ere o Iesu i te hoê aito politita. Tera râ, ua faaite oia e ‘e ere to ˈna Basileia no teie nei ao.’ (Ioane 18:36) Hau atu, aita o Iesu i faatupu i reira iho i te anotau hanahana o te Mesia tei faaite-atea-hia mai e te peropheta ra o Isaia. (Isaia 11:4-9) E i to Iesu taparahiraahia mai te hoê taata ohipa ino ra te huru, aita ˈtura te nunaa i roto i to ˈna taatoaraa i haapao faahou atu ia ˈna.
Ma te ore e haaparuparu i mua i teie mau ohipa, ua tamau noâ te mau pǐpǐ a Iesu i te faaite e o ˈna te Mesia. Eaha te tumu o to ratou itoito faahiahia mau? O te tiaturiraa ïa e ua faatupu te poheraa o Iesu i te parau tohu, te parau tohu iho â râ a Isaia 52:13–53:12. Te na ô ra te hoê tuhaa o teie mau irava e:
“Inaha, e manuïa te tere o tau tavini; e hopoi-roa-hia oia i nia, e faarahihia, . . . Mai te ohǐ apî ra hoi oia i te tupuraa i mua ia ratou; e mai te aa i te repo mǎrô ra . . . I vahavahahia oia, e aore i haapaohia e te taata; e taata mataro i te oto, e ua ite hoi i te mihi, mai te taata e huna ê i to ˈna mata ia tatou nei i vahavahahia oia, e aore oia i manaˈo-maitai-hia e tatou nei. Ua rave mau râ oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê oia i to tatou oto; I paruparu râ oia i ta tatou nei hara, i tairihia oia i to tatou nei ino: e te aˈo i hauhia ˈi to tatou, tei nia ïa ia ˈna, e no to ˈna paruparu e ora ˈi tatou. Ua haere ê anaˈe tatou, mai te mamoe ra; ua fariu ê tatou, o te taata o to ˈna eˈa . . . Ua rave-ino-hia hoi oia, e ua faahaehaahia mai ra; aitâ ra to ˈna vaha i parau: i arataihia oia mai te fanauˈa mamoe i te taparahiraa ra, . . . i tâpû-ê-hia hoi oia i te fenua o te feia e ora nei; . . . I haapaohia to ˈna menema i rotopu i te taata ino ra.”
Te hoê Mesia o tei mauiui?
Te tohu maira anei o Isaia i ǒ nei i te parau no te hoê Mesia o te mauiui e o te pohe atu? Te parau nei te rahiraa o te feia iriti parau ati Iuda no teie nei tau e aita. Te parau nei vetahi e te Tavini i mauiui, o te nunaa no Iseraela ïa i roto i te tau o to ˈna hopoi-tîtî-raahia i Babulonia. Te faatuea nei vetahi i te mauiui i tupu i te tau o te mau Aroraa faaroo aore ra te Taparahiraa i te mau ati Iuda na te mau nazi.3 Ia tuatapapa-hohonu-hia râ teie faataaraa, ua tano anei? Parau mau, i te tahi mau vahi, ua faahiti o Isaia ia Iseraela mai te “tavini” a te Atua. Teie râ, te faaau ra oia ia Iseraela mai te hoê tavini haapahipahi, oia te hoê tavini rave hara! (Isaia 42:19; 44:21, 22) Te faahiti ra te hoê buka parau paari (Encyclopaedia Judaica) i teie taa-ê-raa: “E nunaa rave hara te Iseraela mau, area te Tavini [e faahitihia ra i roto i te Isaia 53] ra, aore ïa ta ˈna e hara.”4
No reira, te parau nei vetahi e te faahohoˈa ra te Tavini i te hoê ‘pǔpǔ teitei parau-tia’ i roto ia Iseraela o tei mauiui no te mau ati Iuda rave hara.5 Teie râ, aita roa ˈtu o Isaia i faahiti noa ˈˈe i te parau no teie huru pǔpǔ teitei. Area râ, ua tohu mai oia e e riro te nunaa taatoa ei rave hara! (Isaia 1:5, 6; 59:1-4; a faaau e te Daniela 9:11, 18, 19.) Taa ê atu, i roto i te mau tau ati, ua mauiui te mau ati Iuda noa ˈtu e e feia parau-tia ratou aore ra aita.
Te tahi atu fifi: Ua mauiui te Tavini no vai? Te pahono ra te faataaraa parau ati Iuda Soncino e no to Babulonia ma. Mai te peu e tera iho â, o vai ïa tera e faˈi ra e ua mauiui te Tavini ‘no ta tatou nei hara’? (Isaia 53:5) E nehenehe anei e tiaturi e faˈi te feia no Babulonia (aore ra te tahi atu nunaa ěê) i teie huru parau maere—oia hoi ua mauiui te mau ati Iuda no ratou?6
Mea anaanatae roa ia ite e ua parau vetahi mau rabi no te senekele matamua (e te tahi atu i muri iho) e te Tavini i mauiui ra, o te Mesia ïa.7 (A hiˈo i te tumu parau iti i te api 11.) E rave rahi tausani ati Iuda o tei ite i te mau tuearaa papu maitai i rotopu i te Tavini i mauiui e o Iesu no Nazareta. Mai taua Tavini ra, no roto mai o Iesu i te hoê utuafare riirii. I te pae hopea, ua haavahavahahia e ua haafaufaa-ore-hia o ˈna. Noa ˈtu e aita o ˈna i aratai i te tahi aroraa politita, ua arai oia i te mau maˈi o vetahi ê, na roto i te faaora-semeio-raa i to ratou mau mauiui. Noa ˈtu e aita ta ˈna e hara, ua pohe oia na roto i te haavaraa hape—te hoê hopea o ta ˈna hoi i farii ma te ore e patoi atu.
Te hoê Mesia o tei pohe?
No te aha e titauhia ˈi ia pohe te Mesia? Te faataa ra te Isaia 53:10 e: “Ua tia râ [i te FATU] i te haaparuparu ia ˈna i te pohe. Ia faarirohia ra oia ei taraehara, e ite oia i to ˈna huaai, e maoro hoi to ˈna pue mahana; e te hinaaro o [te FATU], e tupu ïa i tana rima.” Te faahiti ra te reira i te peu a te ati Levi no te pûpûraa i te mau tusia animala no te faaore i te hara aore ra te hapa. E roohia te Mesia i te hoê pohe haama, tera râ, mai te hoê tusia e pûpûhia ra, e riro to ˈna pohe i te faaore i te hara.
Ahiri e ua pohe te Mesia, nafea ïa oia e nehenehe ai e faatupu i te mau parau tohu no nia i ta ˈna faatereraa hanahana, e nafea atoa o ˈna e ‘ite ai i to ˈna huaai, e maoro hoi to ˈna pue mahana’? Inaha hoi, na roto ïa i te tia-faahou-raa mai te pohe mai. (A faaau e Te mau Arii 1, 17:17-24.) E faaafaro atoa te tia-faahou-raa o te Mesia i te vahi e manaˈohia ra e aita e tuea ra i rotopu i te Daniela 7:13, o tei tohu mai e e haere mai te Mesia ma te hanahana rahi na nia i te mau ata o te raˈi, e te Zekaria 9:9, e na ô ra e e haere mai oia ma te haehaa na nia i te hoê asini. Ua tamata te Talmud [Papai ati Iuda no nia i te Ture i parau-vaha-noa-hia mai] i te tatara i teie tuea-ore-raa na roto i te parauraa e: “Ia faatiahia ratou, e haere mai oia na nia i te ata o te raˈi; ahiri e aita ra, e haere mai ïa oia ma te haehaa na nia i te hoê asini.” (Sanhedrin 98a)8 Oia hoi te auraa e toe mai ïa hoê o na parau tohu nei, ta Daniela 7:13 aore ra ta Zekaria 9:9, o te ore e tupu. Area ra, na roto i te tia-faahou-raa o te Mesia, e nehenehe ïa oia e faatupu i na parau tohu toopiti atoa ra. I te omuaraa, e haere mai oia ma te haehaa no te mauiui e e pohe oia. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, e hoˈi mai o ˈna ma te hanahana e e faatupu atu ai i te faatereraa mesia i nia i te raˈi.
E mau hanere ati Iuda tei ite mata roa i teie ohipa, o tei haapapu e ua faatiahia mai iho â o Iesu mai te pohe mai. (Korinetia 1, 15:6) E nehenehe anei teie mau haapapuraa e tuuhia i te hiti?
Te faaroo ati Iuda e o Iesu
Ua patoi te rahiraa o te mau ati Iuda no te senekele matamua ia Iesu ei Mesia. Ua faaohipa râ oia i te hoê mana hohonu mau i nia i te faaroo ati Iuda. Noa ˈtu e mea iti roa Iesu i te faahitihia i roto i te Talmud, te tamata ra teie mau tuhaa iti i te “faahaehaa ia Iesu na roto i te pariraa ia ˈna i te riroraa ei tamarii faaturi, ei taata tahutahu, e te faahitiraa i to ˈna pohe haama.”a—The Jewish Encyclopedia.9
Te farii ra te taata maimi ati Iuda ra o Joseph Klausner e “e au ra e ua opua-mau-hia e faatia [i teie mau aamu] no te patoi atu i te mau ohipa i papaihia i roto i te mau Evanelia.”11 E te vai ra hoi te mau tumu papu! Ua faaitoito te Ekalesia katolika i te au ore o te mau ati Iuda no Iesu na roto i to ˈna hiˈo-ino-raa i te mau ati Iuda. I muri iho, ua faaturori oia i te mau ati Iuda na roto i te parauraa e o Iesu ‘te Atua Tamaiti’—hoê tuhaa o te Toru tahi taa-ore-hia—inaha, te patoi ra hoi te reira i te mau haapiiraa a Iesu iho. I roto i te Mareko 12:29, ua faahiti o Iesu i Na Buka e pae a Mose, i te na ôraa e: ‘E faaroo mai, e Iseraela: O te Fatu to tatou Atua, hoê Fatu.’—Deuteronomi 6:4.
Noa ˈtu e ua tapea maite te faaroo ati Iuda i mua i te faaheporaa e taui i te faaroo, “ua faaohipa mau â te faaroo kerisetiano i te tahi mana i nia i te faaroo ati Iuda. Ua faahepo oia i te mau rabi ia taui i to ratou puai e i roto i te tahi mau hiˈoraa, ia faahuru ê i to ratou mau manaˈo.”12 E tiaturi na te mau rabi no te mau ui na mua ˈtu e te faahitihia ra te tiaturiraa no nia i te Mesia i roto i te mau Papai. Ua ite hoi ratou i te mau tapao o taua tiaturiraa nei i roto i te mau irava bibilia mai te Genese 3:15 e te 49:10. Ua faaau te Targum no Paletetina i te tupuraa o te irava matamua i “te mahana o te Arii Mesia.”13 Te na ô ra te Midrash Rabbah no nia i te piti o te irava e: “Te faahiti ra oia i te Mesia na nia i to ˈna tiaraa arii.”14 Ua faaau atoa te Talmud i te mau parau tohu a Isaia, a Daniela, e a Zekaria i te Mesia.15 “Ua tohu te mau peropheta atoa no nia anaˈe i te tau o te Mesia,” Talmud, Sanhedrin 99a.16
I raro aˈe râ i te faaheporaa a te mau tutavaraa a te amuiraa faaroo kerisetiano no te faataui i to ratou faaroo, ua hiˈopoa faahou te faaroo ati Iuda i to ˈna mau manaˈo. E rave rahi mau irava o te mau Papai tei faatupuhia i nia i te Mesia o tei tatara-apî-hia.17 I te omuaraa o teie nei tau, i raro aˈe i te faaheporaa a te pǔpǔ faahapa rahi i te Bibilia, ua faaoti aˈera vetahi feia tuatapapa ati Iuda e aita roa ˈtu te tiaturiraa i te Mesia e vai ra i roto i te Bibilia!18
Teie râ, ua farerei te tiaturiraa i te Mesia i te tahi fa-apî-raa mai na roto i te haamauraahia te Hau no Iseraela i te matahiti 1948 ra. Teie ta Harold Ticktin i papai: ‘Te hiˈo nei te rahiraa o te mau pǔpǔ ati Iuda i te faraa mai te Hau no Iseraela mai te tupuraa o te hoê parau tohu rahi.’19 Teie râ, aitâ te uiraa ra e anafea te Mesia e tiai-noa-hia ra e tae mai ai i pahonohia ˈtura i roto i te manaˈo o te mau ati Iuda. Te na ô ra te Talmud e: “Ia ite outou i te hoê ui ia faaruru i te mau fifi mai te hoê pape tahe ra, a tiai [i te Mesia].” (Sanhedrin 98a)20 Teie râ, aita te Mesia a te mau ati Iuda i haere mai i roto i te tau pouri o te Taparahiraa i te mau ati Iuda e aita atoa i te tau arepurepu mau o te haamauraahia te Hau no Iseraela. E aniani mai paha te taata e, ‘Eaha ˈtu â te mau fifi te tia i te nunaa ati Iuda ia faaruru hou te taeraa mai o te Mesia?’
Te imiraa i te Mesia
Ua tupu mai e ua atuatuhia te tiaturiraa no nia i te Mesia maoti te mau ati Iuda. I rotopu ia ratou, ua mohimohi roa teie tiaturiraa. Fatata roa to ˈna anaana i te pohe roa i roto i te mau senekele o te mauiui e te feaaraa. E te mea huru ê roa, e rave rahi mirioni taata i rotopu i te mau nunaa êě, oia hoi e ere i te ati Iuda, o tei imi e o tei farii i te pae hopea i te Mesia. Mea hape noa anei ahiri e ua parau o Isaia no nia i te Mesia e: “E imi hoi te mau fenua atoa [e ere i te ati Iuda] ia ˈna”? (Isaia 11:10) Eita anei e tia ia imi atoa te mau ati Iuda i te Mesia? No te aha hoi ratou e faarue ai i te tiaturiraa o ta ratou i atuatu noa na?
Teie râ, mea faufaa ore ia imi i te hoê Mesia e tae mai a muri aˈe. Inaha, ahiri e e haere mai oia, nafea oia ia haapapu e e huaai mau oia na te arii ra o Davida? Aita anei te mau pǎpǎ tupuna i haamouhia e te piti o te hiero? I te mea e te vai noa râ taua mau tabula ra i te tau o Iesu, aita ta ˈna parau e no roto mai oia i te opu a Davida, e nehenehe e faahapahia.b E nehenehe anei te tahi atu taata a muri aˈe e parau mai e o ˈna te Mesia e horoa mai i teie mau huru haapapuraa? No reira, e tia ia imi i te Mesia o tei haere ê na mai i mutaa ihora.
E titau te reira e ia hiˈopoa faahou ia Iesu, ma te tuu i te hiti i te mau manaˈo oti noa. Aita roa ˈtu e tuearaa i rotopu i te hohoˈa paruparu e te pararai o te mau peni faaroo e te Iesu mau. Te faaite ra te mau faatiaraa parau a te mau Evanelia—tei papaihia e te mau ati Iuda—ia ˈna mai te hoê taata puai, e te mana rahi, te hoê rabi e paari faahiahia mau to ˈna. (Ioane 3:2) Oia mau, ua hau atu â te faahiahia o Iesu i te moemoeâ a te ati Iuda no nia i te hoê faaora politita. Ei Arii upootia, e faatupu oia, eiaha noa te tahi hau politita papu ore, te hoê râ Basileia i nia i te raˈi o te ore roa e pau o te haamau faahou i te paradaiso i nia i te fenua atoa nei e i raro aˈe i ta ˈna faatereraa “ei reira te luko e parahi atoa ˈi raua o te arenio.”—Isaia 11:6; Apokalupo 19:11-16.
E ora ˈtu anei outou i roto i taua anotau a te Mesia ra? Ua aˈo atu o Maimonides i te mau ati Iuda ia ‘tiai noa ˈtu i te haereraa mai o te Mesia.’22 Teie râ, no te mea e te ora nei tatou i te tau atâata, e tia ia tatou ia ara i to ˈna hoˈiraa mai. Te titau ru nei te huitaata nei i te hoê Mesia, o te faaora ia ratou i te mau fifi e haamauiui nei i teie palaneta. No reira, teie te taime no te imi ia ˈna—ma te uˈana, ma te itoito. Ua ineine te mau Ite no Iehova i te tauturu ia outou ia na reira. A haamanaˈo na, eita outou e patoi atu i te aiˈa ati Iuda mai te peu e e imi outou i te Mesia, inaha, no roto roa mai te tiaturiraa i te Mesia i te faaroo ati Iuda. E ia imi outou i te Mesia, e ite ïa outou e ua tae ê na mai oia.
Te mau faahororaa [Mau buka i neneihia na roto i te reo beretane]
1. The Book of Jewish Knowledge, a Nathan Ausubel, 1964, api 286; Encyclopaedia Judaica, 1971, Buka 11, api 754.
2. The Messiah Idea in Jewish History, a Julius H. Greenstone, 1973 (nenei-matamua-hia i te matahiti 1906), api 75.
3. Encyclopaedia Judaica, 1971, Buka 9, api 65; Soncino Books of the Bible—Isaiah, piahia e A. Cohen, 1949, api 260; You Take Jesus, I’ll Take God, a Samuel Levine, 1980, api 25.
4. Encyclopaedia Judaica, 1971, Buka 9, api 65.
5. Encyclopaedia Judaica, 1971, Buka 9, api 65; The Suffering Servant in Deutero-Isaiah, a Christopher R. North, Neneiraa matamua, 1948, api 9, 202-3.
6. Soncino Books of the Bible—Isaiah, piahia e A. Cohen, 1949, api 261.
7. The Book of Isaiah, tatararaa a Amos Chakham, 1984, api 575; The Targum of Isaiah, piahia e J. F. Stenning, 1949, api 178; The Suffering Servant in Deutero-Isaiah, a Christopher R. North, Neneiraa matamua, 1948, api 11-15; Encyclopaedia Judaica, 1971, Buka 9, api 65.
8. The Babylonian Talmud, hurihia e te taote H. Freedman, 1959, Buka II, api 664.
9. The Jewish Encyclopedia, 1910, Buka VII, api 170.
10. Israelis, Jews, and Jesus, a Pinchas Lapide, 1979, api 73-4.
11. Jesus of Nazareth—His Life, Times, and Teaching, a Joseph Klausner, 1947 (nenei-matamua-hia i Beretane i te matahiti 1925), api 19.
12. The Jewish People and Jesus Christ, a Jakób Jocz, 1954 (nenei-matamua-hia i te matahiti 1949), api 153.
13. Neophyti 1, Targum Palestinense, Papai a te Biblioteca Vaticana, Génesis, 1968, Buka I, api 503-4; The Messiah: An Aramaic Interpretation, a Samson H. Levey, 1974, api 2-3.
14. Midrash Rabbah, hurihia e piahia e te taote H. Freedman e o Maurice Simon, 1961 (Neneiraa matamua 1939), Buka II, api 956; Chumash With Targum Onkelos, Haphtaroth and Rashi’s Commentary, hurihia e A. M. Silbermann e o M. Rosenbaum, 1985, api 245-6.
15. The Babylonian Talmud, hurihia e te taote H. Freedman, 1959, Buka II, api 663-5, 670-1 (Sanhedrin 98a, 98b).
16. New Edition of the Babylonian Talmud, piahia e hurihia e Michael L. Rodkinson, 1903, Tuhaa IV, Buka VIII, api 312 (Tract Sanhedrin); The Babylonian Talmud, hurihia e te taote H. Freedman, 1959, Buka II, api 670 (Sanhedrin 99a).
17. The Suffering Servant in Deutero-Isaiah, a Christopher R. North, Neneiraa matamua, 1948, api 18; The Jewish People and Jesus Christ, a Jakób Jocz, 1954 (nenei-matamua-hia i te matahiti 1949), api 205-7, 282; The Pentateuch and Haftorahs, piahia e Dr. J. H. Hertz, 1929-36, Buka I, api 202; Palestinian Judaism in New Testament Times, a Werner Förster, hurihia e Gordon E. Harris, 1964, api 199-200.
18. Encyclopaedia Judaica, 1971, Buka 11, api 1407; U.S. Catholic, titema 1983, api 20.
19. U.S. Catholic, titema 1983, api 21; What Is Judaism?, a Emil L. Fackenheim, 1987, api 268-9.
20. The Babylonian Talmud, hurihia a te taote H. Freedman, 1959, Buka II, api 663.
21. The Works of Josephus, hurihia e William Whiston, 1987, “The Life of Flavius Josephus,” 1:1-6, e “Flavius Josephus Against Apion,” nota i raro i te api no nia i te 7:31, 32.
22. The Book of Jewish Knowledge, a Nathan Ausubel, 1964, api 286.
23. The Targum of Isaiah, piahia e J. F. Stenning, 1949, api vii, 178; The Messiah: An Aramaic Interpretation, a Samson H. Levey, 1974, api 63, 66-7; The Suffering Servant in Deutero-Isaiah, a Christopher R. North, Neneiraa matamua, 1948, api 11.
24. The Fifty-Third Chapter of Isaiah—According to the Jewish Interpreters, a S. R. Driver e A. Neubauer, 1969, Buka II, api 7; New Edition of the Babylonian Talmud, piahia e hurihia e Michael L. Rodkinson, 1903, Tuhaa IV, Buka VIII, api 310.
25. The Fifty-Third Chapter of Isaiah—According to the Jewish Interpreters, a S. R. Driver e A. Neubauer, 1969, Buka II, api 374-5.
26. The Fifty-Third Chapter of Isaiah—According to the Jewish Interpreters, a S. R. Driver e A. Neubauer, 1969, Buka II, api x, 99-100.
[Nota i raro i te api]
a Te na ô ra te taata maimi Iseraela ra o Pinchas Lapide e: “Ua tâpûhia, ua tavirihia, aore ra ua faaorehia . . . te mau irava a te Talmud no nia ia Iesu e te feia hiˈopoa faaroo.” No reira, “mea papu maitai e ua faaohipa o Iesu i te omuaraa ra i te hoê mana rahi aˈe i nia i te mau papai a te mau rabi i ta te mau tuhaa e vai ra ia tatou nei i teie mahana e haapapu ra.”—Israelis, Jews, and Jesus.10
b A hiˈo Te oraraa o Flavius Josèphe (beretane), 1:1-6.21
[Tumu parau tarenihia i te api 25]
Te Tavini i mauiui ia au i te mau papai a te mau rabi
I roto i te mau senekele, e rave rahi mau tia mana ati Iuda faaturahia o tei faatano i te parau tohu a Isaia 52:13–53:12 i nia i te Mesia:
Te Targum a Jonathan ben Uzziel (senekele I o to tatou nei tau). I roto i ta ˈna huriraa i te Isaia 52:13, te na ô ra te Targum e: “A hiˈo na, e ta ˈu tavini, e ruperupe Tei Faatavaihia (aore ra te Mesia).”23
Te Talmud no Babulonia (Sanhedrin 98b) (i roto i te area o te senekele III o to tatou nei tau): “Te Mesia—o vai to ˈna iˈoa? . . . Te na ô ra te mau rabi e, Te taata lepera ra [; te feia] no te utuafare a te rabi ra [te na ô ra ïa e, Tei maˈihia], inaha te parauhia ra e, ‘Oia mau, ua amo oia i to tatou mau maˈi.’”—A faaau e te Isaia 53:4.24
Moses Maimonides (Rambam) (senekele XII): “Eaha te huru o te faraa mai te Mesia, e ihea roa oia e fa matamua mai ai? . . . I roto i te mau parau a Isaia [52:15], te na ôhia ra no nia i te huru te mau arii e faaroo ai ia ˈna, E mamû hoi te vaha o te hui arii i mua ia ˈna.”25
Moses ibn Crispin Cohen (senekele XIV): “Te oaoa nei au i te tatara ˈtu i te [Isaia 53], ia au i te haapiiraa a to tatou mau rabi, no nia i te Arii Mesia, e e ara atoa vau, ia au i te tia ia ˈu, i te pee maite i te auraa mau: eita ïa vau e hema i te mau tatararaa faahepohia e te feaa mai ta te tahi atu [mau taata tuatapapa parau ati Iuda] i hape na.”26
[Hohoˈa i te api 24]
Ua patoi te rahiraa o te mau ati Iuda i te manaˈo no te hoê “Mesia o tei mauiui.” Aita hoi teie manaˈo e tuea ra e to ratou tiaturiraa i te hoê Arii upootia
[Hohoˈa i te api 26]
O te Mesia anaˈe te nehenehe e faatupu i te mau ohipa hanahana mau i tohuhia mai e Isaia