Ia au i te Bibilia . . .
Ua tamau noa anei te mau ohipa rahi i ravehia i te mau mahana poieteraa tataitahi i te tupu i te mau mahana i muri iho?
I te tahi mau taime, e uihia mai te mau Ite no Iehova no nia i te faanahoraa o te poieteraa tei faataahia i roto i ta ratou buka Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia? Te faahiti ra vetahi o teie mau uiraa i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te faanahoraa e faataahia ra i roto i te buka e te faanahoraa ta te feia maimi no nia i te fenua e horoa ra no nia i teie mau ohipa.
Ei hiˈoraa, te faataa nei te feia maimi no nia i te fenua e, ua fa mai te mau manu i muri aˈe i te mau animala faaote û, area te buka Poieteraa ra, i te api 37, te faaite ra ïa e ua fa mai te mau manu na mua ˈˈe i te mau animala faaote û.
Inaha, a manaˈo noa ˈi e rave rahi feia maimi e ua na muri mai te mau manu i te mau animala faaote û, te tiaturi nei vetahi e ua fa mai te mau animala faaote û i muri aˈe i te mau manu. Te itehia ra te tahi hiˈoraa i roto i te buka Te tupu-noa-raa te mau mea (beretane), a Colin Patterson, api 132. Te faaite maira te reira e mea papu ore roa te haapapuraa no roto mai i te mau tapao tahito.
Teie râ, ua hope anei te mau ohipa rahi o te mau mahana poieteraa tataitahi i faahitihia i roto i te Genese pene 1, i roto iho â i taua mahana ra, aore ra ua tamau noa anei i te tupu i roto i te tahi atu mau mahana? Te na ô ra te buka Poieteraa i niuhia i nia i te Bibilia e ua haamatahia te mau manu i te poietehia hou te faraa mai te mau animala faaote û. Te parau hebera i hurihia na roto i te parau ra “manu” i roto i te Genese 1:20 o ʽohph ïa e e tano atoa oia no te mau manumanu rii pererau e te mau manu nee, mai te mau ptérosauriens. Ua na mua mai paha te mau manumanu matamua i te mau manu nee mai te mau ptérosauriens, e ua fa mai paha teie mau manu nee e pererau iri rairai to ratou, na mua ˈˈe i te mau manu e te mau animala faaote û.
Aita te aamu a te Bibilia no nia i te poieteraa e faataa ra i te mau tuhaa iti atoa o te taatoaraa o te mau ohipa poieteraa ta te Atua ra o Iehova i rave. Ua faataa noa mai oia i te tupuraa o te tahi o te mau ohipa faufaa roa ˈˈe no nia i te faaineineraa o te fenua no te mau mea ora e te faaite maira i te faanahoraa mea na reira te mau raau tupu e te mau animala i te faraa mai. Ia au maite i teie faataaraa, aita te aamu a te Genese e faataa ê ra i te mau manumanu pererau, te mau manu nee, e te mau manu, teie râ, te amui paatoa nei oia ia ratou i roto i te hoê anaˈe parau hebera i hurihia na roto i te parau ra “manu.”
I roto i te Bibilia, te faaite ra te tuuraa o te mau parau haa hebera e faaohipahia ra i roto i te Genese pene 1 e ua tamau noâ te Atua i te rave i te ohipa i roto i te tau poieteraa. E ere te mau mahana poieteraa e faahitihia ra i roto i te Genese pene 1 i te mau mahana e 24 hora, e rave rahi râ tausani matahiti te maororaa.—A hiˈo Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia?, (farani) api 26-7.
Ei hiˈoraa, te faahiti ra te Genese 1:3 i te parau no te poieteraahia te maramarama i te mahana matamua. Ia au i te huriraa beretane a J. W. Watts, te na ô ra teie irava e: “I muri iho, ua parau atura te Atua, ‘Ei maramarama’; e ua tupu rii mǎrû noa maira te maramarama.” Hoê â te faataaraa a te huriraa a Benjamin Wills Newton no nia i te tupu-mǎrû-noa-raa te hoê ohipa o tei haamata ê na: “E ua parau ihora te Atua [no a muri aˈe], Ia fa mai te Maramarama, e ua haamata ihora te Maramarama i te tupu mai [no a muri aˈe].” (Na Newton i tuu i te parau i roto i te mau tapao; na matou râ i papai taa ê i roto i na irava e piti.) Ua haere noa ˈtura te maramarama o tei naeahia i nia i te fenua i te puairaa, e ua tamau noa ˈtura teie ohipa i roto i te tau a muri aˈe.—A hiˈo i Te mau Papai Moˈa—Tatararaa a te ao apî (farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., Tuhaa hau 3C, api 1572-3.
Aita te “poieteraa” o te maramarama ia au i te fenua nei i hope i te mahana matamua. Inaha, ua poiete-ê-na-hia te mau pu o te maramarama hou taua mahana matamua ra teie râ aitâ i itehia ˈtura mai nia mai i te fenua nei. (Genese 1:1) I te mahana matamua noa to te maramarama mohimohi roa haamataraa i te turama i te fenua, maoti te itiraa mai te mau taoˈa meumeu e tapoˈi ra i te fenua mai te mau ‘vehî’ ra te huru. (Ioba 38:9) Ua haere noa ˈtura te maramarama i te puairaa i nia i te fenua a rairai noa ˈtu ai te mau taoˈa e tapea ra i te maramarama.
I te piti o te mahana poieteraa, ua faatupu aˈera te Atua i te hoê faataa-ê-raa i rotopu i te mau pape i raro i te fenua e te mau pape i nia ˈtu i te fenua, ma te vaiiho i te hoê area, aore ra te reva mataˈi, i rotopu i te mau pape no nia e te mau pape no raro. I roto i te Genese 1:6, 7, te faaite ra te huriraa a Watts e: “Ua parau faahou atura te Atua e, ‘Ia tupu te hoê area i rotopu i te mau pape, ia faataa ê te mau pape.’ No reira, ua haamata ˈtura te Atua i te faataa ê i te mau pape e vai ra i raro aˈe i te area e te mau pape e vai ra i nia ˈtu i te area; e ua tupu rii mǎrû noa ˈtura te reira.” (Na matou e papai taa ê nei.) Mai te faraa mai o te maramarama i nia i te fenua i te mahana matamua, aita râ i hope roa, mai te reira atoa, i te piti o te mahana, ua haamata te tupuraa o te area. Aitâ râ teie ohipa i hope roa i reira.
Te na ô ra te Genese 1:9, 11, ia au i te huriraa a Watts, no nia i te toru o te mahana e: “Ua parau faahou atura te Atua e, ‘Ia tahoê te mau pape i raro aˈe i te mau raˈi i te hoê anaˈe vahi, e ia fa mai te fenua mǎrô’; e ua tupu rii mǎrû noa ˈtura te reira. Ua parau faahou atura te Atua e, ‘Ia tupu te aihere i nia i te fenua, e te mau raau huero, e te mau raau hotu e huero to ratou no te faatupu i te hotu ia au i to ratou huru i nia i te fenua’; e ua tupu rii mǎrû noa ˈtura te reira.” (Na matou e papai taa ê nei.) Te faaite maira te parau ra “rii mǎrû noa” e ua rave-mǎrû-noa-hia te ohipa poieteraa, e ere râ i te hoê ohipa taa ê i tupu i te hoê taime papu maitai i roto i te roaraa o te tau.
Ua tupu te mau tauiraa rahi i te maha o te mahana: “Ua parau faahou aˈera te Atua e, ‘Ia tupu te mau tiarama i roto i te area o te mau raˈi no te faataa ê i te ao e te rui, e ia riro ratou ei tapao no te mau tau, e no te mau mahana, e no te mau matahiti. E riro atoa ratou ei tiarama i roto i te area o te mau raˈi no te turama i te fenua nei’; e ua tupu rii mǎrû noa ˈtura te reira. Ua hamani atura te Atua i na tiarama rahi e piti, te tiarama rahi ei faatere no te ao, e te tiarama iti ei faatere no te rui, e te mau fetia atoa ra.”—Genese 1:14-16, Watts, na matou e papai taa ê nei.
I teie nei, a tahi ra te mau hihi puai aˈe o te mahana e tapae mai ai i nia i te fenua. E nehenehe atura ïa te mau pu o te maramarama—oia hoi te mahana, te avaˈe e te mau fetia—e itehia mai nia mai i te fenua. I roto i te aamu o te mahana poieteraa matamua, te parau hebera no te maramarama, o ʼohr ïa, oia hoi te maramarama i roto i te auraa taatoa, area no te maha o te mahana ra, o te parau ïa ma·ʼohrʹ, oia hoi te pu o te maramarama.
I te pae o te mahana, ua poietehia te mau mea ora e vai ra i roto i te pape, e oia atoa paha te mau animala nee rahi no te pape ra. Te na ô ra te parau a te Genese e: “Ua parau ihora te Atua, Ia rahi te mea ora nee haere i raro i te moana, e te mau manu ia maue i nia aˈe i te fenua i roto i te reva atea i te raˈi nei. Hamani ihora te Atua i te mau mea rarahi o te tai, e te mau mea ora hautiuti atoa o te moana e rave rahi ra, ma to ratou huru; e te mau manu pererau atoa, ma to ratou huru: hiˈo aˈera te Atua i te reira e e mea maitai.” (Genese 1:20, 21) Tei taua area taime atoa ra to te mau manu faraa mai. Ua tamau noa ˈtura te poieteraa o “te mau manu pererau atoa, ma to ratou huru” i muri aˈe i te haamataraa o taua tau poieteraa ra i te pae o te mahana.
E au ra e te faahiti ra te Genese 2:19 i te poiete-mǎrû-noa-raahia te mau manu, i te na ôraa e: “Ua tamau noa ˈtura te Atua ra o Yahweh i te hamani e te repo ra i te mau animala atoa o te fenua e i te mau manu atoa o te mau raˈi e i te aratai mai ia ratou i te taata ra ia mairihia ratou i te iˈoa.”—Watts, na matou e papai taa ê nei.a
Te faaite ra ïa te aamu bibilia a te Genese pene 1 e ua haamata te Atua i te poiete i te mau pǔpǔ rahi o te mau raau e te mau animala i to te fenua taearaahia i te hoê faito e tano ia ora te tahi mau mea ora. Mea na roto i te hoê ohipa tamau o tei tupu mǎrû noa to te Atua poieteraa i te mau mea huru rau o teie mau pǔpǔ rarahi, mai te mau “manu” ra te huru. Peneiaˈe paha, ua tamau noâ teie ohipa a te Atua i muri aˈe atoa i te hopea o te mahana poieteraa i reira to ˈna haamataraa mai.
Aita te mau tapao i te pae no te ite o te fenua i navai maitai e e nehenehe atoa e tatarahia ia au i te manaˈo o te feia e vauvau mai i ta ratou iho faataaraa no to ratou hinaaro e faatitiaifaro i te parau. Mai tei faaitehia i roto i te buka Poieteraa, mea papu maitai te tatararaa a te Bibilia ia faahiti anaˈe oia i te mau tumu parau i te pae no te ite aivanaa, e tae noa ˈtu i te faanahoraa o te mau ohipa o te poieteraa.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te buka ‘Ua faauruahia te mau Papai atoa ra e te Atua e mea maitai,’ neneiraa beretane o te matahiti 1990, i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 287.
[Parau iti faaôhia i te api 29]
Te haapapu ra te parau ra “tupu rii mǎrû noa” e ua tupu tamau noa te ohipa poieteraa
[Parau iti faaôhia i te api 30]
Ua poiete mǎrû noa te Atua i te mau mea ora huru rau
[Hohoˈa i te api 31]
Ua fa matamua mai te maramarama i nia i te fenua i te mahana matamua, teie râ ua haere noa ˈtura oia i te puairaa i te mau mahana i muri iho
Mahana 1
Mahana 2
Mahana 3
Mahana 4
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
The Bettmann Archive