VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/6 api 19-22
  • E nehenehe anei e faaore i te amahamaharaa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe anei e faaore i te amahamaharaa?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau haafifiraa i nia i te eˈa o te tahoêraa
  • No te aha te tahoêraa e ore ai e manuïa
  • I mua i te fifi mau
  • Te faaafaroraa i te ohipa
  • Te hoê anotau apî anei no te mau ati Iuda e te mau kerisetiano?
    A ara mai na! 1991
  • No te aha te Taparahiraa a te mau Nazi i tupu ai? No te aha te Atua i vaiiho ai ia tupu te reira?
    Te pahono ra te Bibilia
  • O vai ma tei mauiui i roto i te Holocauste?
    A ara mai na! 1987
  • Te mau Ite no Iehova e te Taparahiraa a te mau Nazi: Eaha ta te Bibilia e parau ra?
    Tumu parau rau
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/6 api 19-22

E nehenehe anei e faaore i te amahamaharaa?

Mea hohonu roa ˈtu â te apoo e faataa ê ra i te mau ati Iuda e te mau kerisetiano i te Taparahiraa i te mau ati Iuda. Mai te omuaraa mai â, ua aimârô noa na teie na faaroo e piti nei i nia i te hoê uiraa rahi: o Iesu no Nazareta anei te Mesia i tǎpǔhia mai.

I te senekele matamua, ua faatupu te uiraa no nia i te Mesia i te ohipa hamani-ino-raa uˈana i ravehia i nia i te mau kerisetiano. (Ohipa 8:1) Ua taui râ te huru tupuraa i muri iho. I muri aˈe, ua riro atura te feia e parau ra e e kerisetiano ratou ei feia hamani ino i te mau ati Iuda. Noa ˈtu râ te mau tutavaraa atoa ta te amuiraa faaroo kerisetiano i rave no te faariro i te mau ati Iuda ei melo faaroo no ˈna i roto e rave rahi mau senekele, aita roa ˈtu te tiaraa o te nunaa ati Iuda i aueue noa ˈˈe mai mutaa ihora mai â.

Ua faaite te hoê taata papai ati Iuda e noa ˈtu e aita te mau ati Iuda e faahapa ra ia Iesu iho, “e ere roa ˈtu oia i te Mesia politita o ta to matou mau tupuna e ta matou nei i titau ru noa na.” Mea papu roa ˈtu â te parau a te rabi Samuel Sandmel: “Aita matou e tiaturi ra mai ia outou [te mau kerisetiano] e tiaturi ra; mea ohie roa hoi.” (We Jews and You Christians) Ei faahopearaa no teie taa-ê-raa o te manaˈo, ua tupu ïa te hoê amahamaharaa i te pae faaroo i rotopu i te mau ati Iuda e te mau kerisetiano, o tei aano roa ˈtu â i ta te rahiraa e tiaturi ra.

Te mau haafifiraa i nia i te eˈa o te tahoêraa

I te hoê pae, aita roa ˈtu te haapiiraa kerisetiano e faataa ra e te vai ra te tahi eˈa e aratai tia ˈtu i te ora aore o Iesu. Ua parau hoi o Iesu iho e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.”—Ioane 14:6; a faaau e te Ohipa 4:12; Timoteo 1, 2:3-6.

I te tahi aˈe pae, aita te faaroo ati Iuda e farii ra i te peu haamori idolo e uˈana ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. Te hiˈo ino atoa ra te mau ati Iuda i te haapiiraa no nia i te Toru tahi mai te hoê patoiraa papu maitai o te “iho mau o te faaroo ati Iuda”—oia hoi te haapiiraa e faataa ra e hoê anaˈe Atua i haapapuhia i roto i te mau parau ra, “E FAAROO MAI, E ISERAELA E: O TE FATU TO TATOU ATUA, HOÊ FATU.” (Deuteronomi 6:4, The Soncino Chumash) Te na ô ra te taata tuatapapa parau ra o Jakób Jocz e: “I ǒ nei te area e vai ra i rotopu i te Ekalesia e te Sunago e fatafata mai ai i mua ia tatou e e itehia ˈi to ˈna hohonu e to ˈna auraa. . . . Ua riro te haapiiraa no nia i te atuaraa o Iesu Mesia ei faahaparaa ino roa i mua i te aro o te faaroo ati Iuda.”—Te nunaa ati Iuda e o Iesu Mesia, (beretane).

Mea taa ê atoa te manaˈo o te faaroo kerisetiano e to te faaroo ati Iuda i nia i te Ture a Mose e ta ˈna mau peu tutuu. Te faataa ra te rabi ra o Stuart E. Rosenberg e: “Aore e faufaa a te Atua, aore atoa ïa e nunaa ati Iuda: Ua faatia mai oia ia ratou i te omuaraa roa ra, e aita roa ˈtu ratou i faarue ia ˈna. . . . Teie râ, mai te omuaraa mai â, ua haafifi te faufaa a Iseraela i te mau kerisetiano.” Inaha, ua parau te aposetolo Paulo no nia i te Ture a Mose e: ‘Ua parai te Atua i te ture i papaihia . . . , e ua hopoi-ê-hia ïa, oia i patiti i te reira i nia i te pou haamauiuiraa.’—Kolosa 2:14.

Tei roto te feia tuatapapa faaroo e tamata ra i te faaiti i te auraa o te haapiiraa kerisetiano na roto i te parauraa e te mana noa râ te faufaa a Mose aore ra ‘e rave rau mau eˈa e aratai tia ˈtu i te Atua,’ i te hoê huru tupuraa fifi mau. Inaha, no te faatuea i to ratou mau manaˈo e te “Faufaa Apî,” e tia i teie feia tuatapapa faaroo ia imi i te mau huru ravea atoa mai te faarapuraa, te taviriraa, e tae roa ˈtu i te hunaraa i te mau irava bibilia e haafeaa ra ia ratou. Aore ra e tia ia ratou ia parau, mai ta vetahi e rave nei, e e ere te mau irava fifi ia faataa i te parau mau, e aita o Iesu Mesia i parau noa ˈˈe o ˈna “te eˈa e te parau mau e te ora,” e ua anoihia te mau parau a Petero i roto i te Ohipa 4:12, e na ô ra e “aita ˈtu hoi e iˈoa . . . i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei” maoti râ to Iesu anaˈe, i muri iho roa i raro aˈe i te mana o te haapiiraa a Paulo, e te vai aturâ. Tera râ, ia na reira ratou, te faaino ra ïa ratou i te faaroo o to ratou iho mau melo.

Ua faataa papu mai o Jakób Jocz i te mau ohipa i to ˈna parauraa e “aita roa ˈtu e vahi tuatiraa” i rotopu i teie na faaroo e piti nei “o te nehenehe e riro ei niu no te patu i te tahi ‘eˈaturu i te pae faaroo.’ E nehenehe noa raua e imi i te tahi faaauraa ia auraro atu hoê i te tahi: oia hoi ia riro mai te Ekalesia ei Sunago aore ra te Sunago ei Ekalesia.”

No te aha te tahoêraa e ore ai e manuïa

Teie râ, te vai ra te mau haafifiraa rahi e tapea ra e ia naeahia teie huru faaauraa. No te mau ati Iuda, te faahiti-noa-raa i te manaˈo no te tauiraa i te faaroo, o te hoê ïa parau ino roa. Inaha, eaha ta te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i rave ia noaa mai ia ratou i te hoê tiaraa papu i mua i te mau ati Iuda? Te faahiti ra te rabi Samuel Sandmel i te tahi o te mau ohipa hairiiri mau o te aamu “i ravehia e te mau kerisetiano i nia i te tahi atu mau kerisetiano, na nia i te iˈoa o te faaroo kerisetiano,” e te ani ra oia e: “Ia au i teie haamaramaramaraa, e nehenehe anei outou e tiaturi e e farii matou i te manaˈo ra e mea faahiahia aˈe ta outou haapaoraa i ta matou nei? Ua faatupu anei oia i te feia maitatai aˈe? Ua faatitiaifaro anei oia i te mau uiraa no nia i te hau e te tamaˈi, te ruperuperaa e te peapea ore i rotopu i te mau nunaa kerisetiano?”

Maoti te Taparahiraa i te mau ati Iuda, ua haamatarahia mai te uiraa no nia i te ora o te mau ati Iuda—ei nunaa, ei haapaoraa, e ei ihotumu. No reira, ua faariro te mau ati Iuda i te tauiraa i te haapaoraa, eiaha noa mai te raveraa mai i te hoê haapiiraa hairesi, mai te hoê ohipa haavare rahi atoa râ. Te faaite ra te vea ra Journal of Jewish Communal Service i to ˈna peapea i te na ôraa e: “Eita ta tatou e nehenehe e farii e ia erehia tatou i te ui taata paari ati Iuda hopea nei. . . . Te mea ta te mau nazi i ore i manuïa i te rave na roto i te Taparahiraa i te mau ati Iuda, e nehenehe ïa e manuïa na roto i te [tauiraa to tatou mau taata i ta ratou haapaoraa].”

Te faaoti nei ïa te rabi o Henry Siegman e: “Ua mau hohonu roa te haamanaˈoraa i te mau faaheporaa ia taui i te faaroo i roto i te hiroa o te nunaa ati Iuda e ua riro hoi ei haafifiraa rahi roa ˈˈe no te faatupu i te mau auraa i rotopu i te mau kerisetiano e te mau ati Iuda.”

I mua i te fifi mau

Aitâ ïa i naeahia ˈtura te faito e tahoê ai te amuiraa faaroo kerisetiano e te faaroo ati Iuda. Te faaino-noa-hia ra te mau tutavaraa no te tahoê na roto i te mau haapiiraa faaroo tuea ore, te mau feiiraa no nia i te mau faufaa politita, e te tiaturi ore i te tahi e te tahi. Te tamata ra te mau aparauraa no nia i te haapaoraa i te ape i te fifi mau e faatupu ra i teie apoo maoti râ te parauraa o Iesu e o ˈna te Mesia. Ia faaruruhia teie tumu parau, i reira ïa te mau patu tahito o te mǎtaˈu e te tiaturi ore e haamata ˈi i te parari.

Parau mau, aita te rahiraa o te mau ati Iuda e hinaaro ra e tuatapapa i te parau no nia ia Iesu. Ta ratou faahaparaa, o te hotu mau ïa i noaa mai na roto i te mau senekele i arohia ˈi te mau ati Iuda na nia i te iˈoa o Iesu. Teie râ hoi, e ere na Iesu i faaue i te mau Aroraa faaroo, e ere atoa na Iesu i faatupu i te Tiribuna e haava na i te hairesi aore ra i tuama i te auahi o te Taparahiraa i te mau ati Iuda. Na te mau taata i haavare kerisetiano ia ratou i rave i teie mau ohipa haama mau! Mea maramarama maitai te reira ia hiˈohia te mau parau a Iesu iho, o tei faataa mai i te hoê o te mau faaueraa tumu ei aratairaa no te faaroo kerisetiano mau, ia ˈna i faahiti i te Ture a Mose oia hoi: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:39; Levitiko 19:18) Ua riro teie mau parau ei pariraa i te amuiraa faaroo kerisetiano. Oia mau, ua riro ta ˈna huru haapaoraa ei faainoraa faufau mau i te mea o ta Iesu i haapii mau na.

Te faaafaroraa i te ohipa

Te hinaaro nei te mau Ite no Iehova ia taa te mau ati Iuda e o te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano—eiaha râ te faaroo kerisetiano iho—te tumu o te rahiraa o te mau mauiui o te nunaa ati Iuda. Te hinaaro nei ratou ia faatupu te mau ati Iuda i te hoê hiˈoraa pae tahi ore e te afaro no nia ia Iesu ia nehenehe ratou e rave i te tahi faaotiraa maramarama maitai no nia ia ˈna. Hau atu, te hinaaro nei ratou e tufa e te mau ati Iuda i to ratou tiaturiraa e ua fatata roa mai te faatereraa Mesia, tei faaite-atea-hia mai e te mau peropheta! Teie râ, no te aha te hoê ati Iuda e hinaaro ai e faaroo i te hoê o te mau Ite no Iehova?

A tahi, eita ratou e faahuru ê i te manaˈo o te mau ati Iuda na roto i te faaohiparaa i te mau idolo i roto i ta ratou haamoriraa, e aita atoa ratou e tiaturi ra i te haapiiraa no nia i te Toru tahi—te tahi atu tiaturiraa faufau roa na te faaroo ati Iuda. Te patoi nei ratou i te reira mai te hoê haapiiraa etene e ere no roto mai i te mau Papai.a Inaha, e ere roa ˈtu te mau Ite no roto i te amuiraa faaroo kerisetiano! No reira, eita ïa ratou e nehenehe e faahapahia i te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa Taparahiraa i te mau ati Iuda, e aita atoa i roto i te aamu o te aroraa i te mau ati Iuda o tei haamanii i te toto.

I rotopu i te mau haapaoraa atoa e parau ra e e kerisetiano ratou, o ratou anaˈe teie e pee nei i te faaueraa a Iesu i roto i te Ioane 17:16 e na ô ra e “e ere ratou i to teie nei ao.” Te titau nei te reira e ia ore roa ˈtu e amui atu i roto i te mau ohipa politita. Ua ite vetahi mau ati Iuda tei tuatapapa i te aamu e, i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, hau atu i te hoê tausani Ite helemani o tei pohe i roto i te mau aua a Hitler, no te mea ua maiti ratou e pohe i roto i te Taparahiraa i te mau ati Iuda maoti hoi i te farii noa ˈtu i teie ohipa ma te mâmu noa.b Ua riro to ratou itoito no te tapea maite i to ratou tiaraa patoi i te faatereraa nazi ei haapapuraa faahiahia roa no te puai o te kerisetianoraa mau. Ahiri e ua na reira atoa te amuiraa faaroo kerisetiano, eita roa ˈtu ïa te Taparahiraa i te mau ati Iuda e tupu.

E rave rahi mau ati Iuda o te farii maitai nei i te mau Ite no Iehova. Parau mau, aita te taatoaraa e au ra i ta ratou mau tere. Te farii nei râ te rabi Samuel Sandmel e mea titauhia ia poro te mau kerisetiano ia vetahi ê. (Roma 10:10) Ua ani atu oia i te mau kerisetiano e: “E naeahia anei ta outou tapao na roto i te hoê ravea o te ore e faaino i to matou tiaraa tura e o te ore e titau e ia faarue outou i teie [hopoia pororaa] o ta outou e faariro nei ei hopoia matamua?”—We Jews and You Christians, (beretane).

Te tutava nei te mau Ite no Iehova i te na reira. Ma te faatura, te ani nei ratou i to ratou mau taata-tupu ati Iuda ia hiˈopoa i te fifi o te faataa ê ra i te mau kerisetiano e te mau ati Iuda mai mutaa ihora mai â: oia hoi te tiaturiraa i te Mesia. Na te aha i faatupu i teie tiaturiraa? Mea nafea te mau manaˈo o te mau kerisetiano e to te mau ati Iuda i taa ê roa ˈi? No te uˈanaraa apî o te patoiraa i te ati Iuda i roto i te tahi mau vahi o te fenua, mea faufaa roa ˈtu â te mau uiraa no nia ia Iesu. E tamata te tumu parau i muri nei i te horoa mai i te mau pahonoraa.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te vea ra E tia anei ia tiaturi i te Toru tahi?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b A hiˈo te tumu parau “Te Taparahiraa i te mau ati Iuda—Feia i roohia i te ati aore ra feia i pohe no te faaroo?” i roto i te A ara mai na! no te 8 no eperera 1989 [vea farani].

[Parau iti faaôhia i te api 20]

“Ua riro te haapiiraa no nia i te atuaraa o Iesu Mesia ei faahaparaa ino roa i mua i te aro o te faaroo ati Iuda”

[Hohoˈa i te api 21]

Aita te mau ohipa a te mau taata e faahua parau ra e e kerisetiano ratou i haapapu e ua riro te faaroo kerisetiano ei haapaoraa o te here

[Faaiteraa i te tumu]

U.S. Army

[Hohoˈa i te api 22]

Ua faaturori te peu haamori idolo a te amuiraa faaroo kerisetiano e te haapiiraa no nia i te Toru tahi e rave rahi mau ati Iuda

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono