O vai ma tei mauiui i roto i te Holocauste?
I TE AVAE tiunu i mairi aˈenei, ua faatae atu te Apooraa ati iuda no Marite, i te pâpa Ioane-Paulo II te hoê rata, o tei neneihia i roto i te New York Times no te 26 no tiunu. Te patoi ra oia i te aparauraa ta te pâpa i faatupu e o Kurt Waldheim, te peretiteni no Auteteria, no te mea te parihia ra oia e e tuhaa ta ˈna i roto i te taparahiraa ati Iuda a te mau nazis i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. Ua faariro oia ia Kurt Waldheim ei taipe “no te mau tutavaraa o teie nei tau no te faaiti mai, no te ruri ê i te parau mau e no te haamoe i te Holocauste”.
I muri aˈe i to ˈna fariiraa e eita e nehenehe e faaorehia te ino o te Holocauste, te na ô faahou ra te rata e: “Ma te feaa ore, te ohipa faufaa roa ˈˈe o to tatou nei ui, o te haamanaˈoraa ïa, eiaha tatou e haamoe e mea nafea te mamû-noa-raa i te riroraa mai ei tâuˈa-ore-raa, e te tâuˈa-ore-raa ei farii-roa-raa e i te pae hopea, te tupuraa mai ïa te taparahiraa riaria i te mau mirioni e te mau mirioni taata.” No nia ia Kurt Waldheim, e nehenehe â e taiohia: “Te hinaaro nei oia e tuu i nia i te mau taata o tei hamani-ino-hia i roto i te Holocauste i te faahaamaraa rahi roa ˈˈe: te haamoeraa.” I muri aˈe, te faahapa uˈana ra taua rata ra i te pâpa no to ˈna “haafaufaa-ore-raa i te mau tumu morare” na roto i te fariiraa ia Kurt Waldheim i te Vaticana. Te na ô faahou ra oia:
“E nehenehe anei, e te Pâpa e, e itehia te hoê â pahonoraa noa ˈtu eaha te maoro, i to Kurt Waldheim hinaaro i te haamoe [i te Holocauste] e tae noa ˈtu i to te Ekalesia hinaaro-atoa-raa i te haamoe i te reira? Te afaro ra anei oe, e te Pâpa e, i to te Ekalesia katolika no Europa tâuˈa-ore-raa i te ati i farereihia e te mau ati Iuda, i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei? Aita roa ˈtu oe, e te Pâpa e, i faahiti noa ˈˈe i taua tumu parau ra, i roto i to oe mau tere na roto i te mau fenua huru rau atoa no Europa e i to oe haereraa e hiˈo i te mau aua haapoheraa. Ua faaite e rave rahi mau katolika tataitahi i to ratou itoito faito ore, tera râ, e ere anei i te parau mau e ua mamû noa te mau haapaoraa rarahi e tae noa ˈtu i te toea o te ao nei e ua faarue noa ratou i te mau ati Iuda i roto i te haamauiuiraa? Mai te peu e aita te Ekalesia katolika, i reira tau mirioni taata e fariu ai ia noaa ia ratou te hoê aratai morare, e nehenehe e amo i te hopoia no te ohipa i ravehia e a ˈna, e tae noa ˈtu i te hopoia moˈa no te haamanaˈoraa, eaha ˈtura ïa te tiaturiraa e vai ra no vetahi ê?”
Oia mau, e mea tia iho â ia haamanaˈohia te opuaraa e haamou i te mau mirioni ati Iuda. Tera râ, e feruri anaˈe na maa taime iti. Ia parau anaˈe te rata a te Apooraa ati iuda no Marite no te Holocauste, aita anei oia i hohora ˈtu i te manaˈo e e Holocauste no te mau ati iuda anaˈe te reira? E ere noa anei “no nia i te ati i farereihia e te mau ati Iuda anaˈe” ta ˈna e faahapa ra i te Ekalesia katolika i te tâuˈa-ore-raa? E ia au noâ i teie rata, e ere anei ‘na te toea o te ao nei e tae noa ˈtu i te mau Ekalesia ê atu’ o tei “faarue noa i te mau ati Iuda i roto i te haamauiuiraa”? Te mau ati Iuda anaˈe anei? Aita e feia ê atu?
Te faaite maira te buka ra Te Holocauste tei haamoehia (beretane) e e toru mirioni taata no Polonia e ere i te ati iuda tei faaruru atoa i te Holocauste. Ia au i Te aamu no te ao nei o teie nei tau (beretane), tau mirioni taata ěê tei ite-atoa-hia i roto i te mau aua hamani-ino-raa, e mau Ite no Iehova atoa no Helemani. Te faaite maira e rave rahi mau buka, a te tahi mau taata papai e ere no roto i taua faanahonahoraa ra, e “fatata 10000 Ite tei tapeahia” e “hau atu i te piti tausani tei pohe i roto i te mau aua hamani-ino-raa”.
Te ite nei ïa tatou e e ere te mau ati Iuda anaˈe o tei faaruru atu i te Holocauste. Ua opua mau o Hitler i te haamou roa i te mau pǔpǔ taata atoa o tei ore e farii e mea faahiahia roa ˈˈe te nunaa aryenne, e ta ˈna haapiiraa, e tae noa ˈtu i te mau Ite no Iehova, no te mea te tiaturi ra ratou e te auraro ra ratou i te haapiiraa tumu bibilia e faahitihia ra i roto i te Ohipa 17:26, 27.