Te hoê anotau apî anei no te mau ati Iuda e te mau kerisetiano?
“E hope te hamani-ino-raa ia tomo anaˈe te pâpa i roto i te sunago.”—Te hoê parau paari ati Iuda.
I te 13 no eperera 1986, ua riro te pâpa Ioane Paulo II ei pâpa matamua no Roma o tei tomo i roto i te hoê fare haamoriraa ati Iuda. I roto i te mau haapopouraa rahi, ua haapapu faahou aˈera te pâpa e “te tatarahapa nei” te Ekalesia katolika “no te riri, te hamani-ino-raa e te mau aroraa atoa i ravehia i nia i te mau ati Iuda noa ˈtu eaha te tau e noa ˈtu o vai râ te taata o tei na reira.” Ua parau oia e ‘na roto i to ˈna tere, te titau ra o ˈna e faatitiaifaro i te au ore tahito e e haapapu i te fariiraa taatoa o te tufaa otahi i te pae varua e vai ra i rotopu i te mau ati Iuda e te mau kerisetiano.’
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua imi atoa te tahi atu mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te ravea no te faaore i te amahamaharaa tahito e vai ra i rotopu ia ratou e te mau ati Iuda. I te avaˈe tiunu 1987, ua tuu aˈera te mau ekalesia porotetani presbytérien marite i te hoê papai e faaite ra i te tatarahapa no te tuhaa a te ekalesia mai te tau mai â i roto i “te mau haerea e te mau ohipa patoi i te mau ati Iuda.” Ia au i teie tutavaraa, ua faaite atoa te Ekalesia tahoêhia a te Mesia i ta ˈna iho faaotiraa. Te na ô ra teie parau e “aita te faaroo ati Iuda i monohia e te faaroo kerisetiano” e “aita te faufaa ta te Atua i fafau e te nunaa ati Iuda i faaorehia.”
Te amuiraa faaroo kerisetiano e te Taparahiraa i te mau ati Iuda
Eaha to muri mai i teie mau tutavaraa faufaa roa? Aita ˈtu ïa tumu maoti râ te tamataraa te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaatea mai ia ˈna i te Taparahiraa i te mau ati Iuda i ravehia e te mau nazi. I te mau matahiti i muri noa ˈˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua tamata te rahiraa o te mau raatira faaroo i te huna e na te mau taata e parau na hoi e e kerisetiano ratou, i rave i te mau ohipa hairiiri mau o te Taparahiraa i te mau ati Iuda. Aita râ te faufaa o teie ohipa arepurepu mau i moehia e te nunaa ati Iuda.
A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua haamata aˈera te feia i ora mai i te Taparahiraa i te mau ati Iuda i te faateitei i to ratou reo. Ua faaaraara ihora te mau buka, te mau vea, e te mau hohoˈa i te mata o te ao nei i mua i te mau ohipa riaria i ravehia i roto i te mau aua haavîraa. Ua huti atoa te aroraa a te Hau no Iseraela ia ora mai oia, i te ara-maite-raa o te ao nei i nia i te nunaa ati Iuda. Ei faahopearaa, ua rahi noa ˈtura te amuiraa faaroo kerisetiano i te faahapahia. Mai ta G. Peter Fleck i papai i roto i te buka Te senekele kerisetiano (beretane): “Te vai ra te tahi hapa ino mau i roto . . . i te hoê haapaoraa e te hoê nunaa o te nehenehe e faatupu e e farii i teie huru ohipa haama [mai te Taparahiraa i te mau ati Iuda]. E te vai ra te tahi hapa i roto i te hoê ekalesia o tei mâmu noa e o tei ore roa ˈtu i rave i te tahi ohipa i te tau a tupu ai teie ohipa faufau.”
Te farii nei te mau raatira ati Iuda i teie manaˈo. Te ui nei te rabi ra o Stuart E. Rosenberg e no te aha râ, i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ‘mea iti roa te mau ekalesia aore ra to ratou mau raatira o tei ite e te vai ra te hoê taairaa i rotopu i te aamu tahito e te tamau o te haerea patoi a te mau kerisetiano i te mau ati Iuda e te hotu hopea o te faatereraa nazi—oia hoi te taparahiraahia te hoê tuhaa i nia i te toru o te nunaa ati Iuda.’ Ua parau oia e e rave rahi mau melo haapaoraa “o tei tapo i to ratou mata, aore ra te mea ino roa ˈtu â, o tei farii ma te mâmu noa i te faautuaraa o na ono mirioni taata i roto i te Europa a Hitler mai te hoê haavaraa a te Atua no te ‘patoiraa te mau ati Iuda ia Iesu.’”—Te fifi kerisetiano (beretane).
Te na ô ra o Elie Wiesel i roto i ta ˈna buka Te hoê ati Iuda i teie mahana (beretane) e: “Nafea ia faataa e aita roa ˈtu o Hitler aore ra o Himmler i hurihia i rapae i te ekalesia? E aita roa ˈtu o Pie XII i manaˈo noa ˈˈe e e tia, ma te ore e parau e mea titauhia, ia faahapa ia Auschwitz e ia Treblinka? E, i rotopu i te mau faehau S.S., ua riro te pae rahi ei feia faaroo o tei mau maite i to ratou mau auraa kerisetiano e tae roa ˈtu i te hopea? E te vai ra te feia taparahi taata o tei haere e faˈi i ta ratou mau hara i muri aˈe i te mau taparahiraa taata? E no roto pauroa mai ratou i te mau utuafare fetii kerisetiano e ua haapiihia ratou i roto i te faaroo kerisetiano?”
Eita iho â ïa e maerehia e ua faahepohia te mau raatira haapaoraa ia hiˈopoa faahou i to ratou tiaraa i mua i te faaroo ati Iuda. Te fa maira te hoê haapiiraa faaroo apî i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i reira aita te mau ati Iuda e faahiti-faahou-hia ra mai te ‘feia i taparahi i te Mesia’ aore ra mai te ‘feia faainohia,’ te fariihia nei râ e te faaturahia nei ratou. Ua parau-atoa-hia e e riro te faaroo kerisetiano e te faaroo ati Iuda ei mau ‘eˈa taa ê e tapae atu ai i te Atua ra.’
Te haamataraa anei no te hoê “anotau apî”?
Ua arue vetahi i teie mau tauiraa mai te haamataraa no “te hoê anotau apî roa i te pae no te mau auraa” i rotopu i te mau ati Iuda e te mau kerisetiano. Ua faaite atoa te rabi ra o Leon Klenicki e e tia i te mau ati Iuda i teie nei “ia feruri i nia i te auraa o Iesu e te hopoia a te faaroo kerisetiano ei ravea no te aratai i te huitaata atoa nei i te Atua ra.” Ua faaite atoa oia e: “Peneiaˈe paha e te titau maira te Atua i te tahi tutavaraa no te tahoê.”—The New York Times, 24 no tiurai 1988.
Aita râ te mau taata atoa e farii ra i teie mau manaˈo maitatai. I te hiˈoraa o te feia no te pǔpǔ Evanelia e tuatapapa ra i te faaroo i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, ua riro te hiˈoraa farii noa apî no nia i te faaroo ati Iuda ei faarueraa i te haapiiraa tumu kerisetiano. E rave rahi atoa mau raatira ati Iuda o te ore e tiaturi nei i te mau tamataraa apî no te haamau i te hau, ma te faariro i te reira mai te tahi opuaraa papu ore e te tuea ore, aore ra mai te tahi atu ravea haavarevare no te turai i te mau ati Iuda ia taui i ta ratou faaroo.
Ia tupu mau â te tahi tahoêraa, te tiaturi nei te mau raatira ati Iuda e e tia i te amuiraa faaroo kerisetiano ia tatarahapa no ta ˈna mau huru raveraa no mutaa ihora i te pae no te patoiraa i te mau ati Iuda, e tae noa ˈtu no ta ˈna tuhaa i roto i Taparahiraa i te mau ati Iuda. Te titau nei ratou ia haapae roa te mau raatira faaroo i te manaˈo ra e e tia ia faautua i te mau ati Iuda no te poheraa o Iesu. Te hinaaro nei ratou ia fariihia te faaroo ati Iuda mai te hoê ravea tia e noaa mai ai te ora, eiaha noa râ mai te tahi faaroo tei na mua mai i te faaroo kerisetiano. Te hinaaro nei ratou ia faaea te amuiraa faaroo kerisetiano i ta ratou mau tutavaraa atoa no te turai i te mau ati Iuda ia taui i to ratou faaroo. E i te pae hopea, e rave rahi teie e titau nei ia farii e ia turu taatoa te amuiraa faaroo kerisetiano i te Hau no Iseraela.
Teie râ, mai ta te tumu parau i muri nei e faaite mai, noa ˈtu e e ravehia teie mau taahiraa avae faahiahia mau, e vai noa mai te hoê amahamaharaa rahi.
[Hohoˈa i te api 18]
Eita ta te amuiraa faaroo kerisetiano e nehenehe e huna i ta ˈna tuhaa i roto i te Taparahiraa i te mau ati Iuda
[Faaiteraa i te tumu]
Bundesarchiv Koblenz