Nafea ia ape i te rave faahou i te mau peu au ore
“Ua upootia vau! Ua hope hoi te aroraa!”
TE FAAITE maitai ra taua mau parau nei i te manaˈo upootiaraa ta te hoê taata tei aro i te hoê peu au ore ta ˈna i haavî, e ite ra.
Teie râ, mea hepohepo roa ia topa faahou anaˈe te hoê taata! Auê hoi i te peapea e ia ite e ua hoˈi taue faahou mai taua peu iino ra, tei manaˈohia e ua ore roa e ma te puai roa ˈtu â!
Ua farerei paha outou i te topa-faahou-raa i roto i te hoê peu au ore ta outou e hinaaro mau ra e faaore. Mai te peu e e, peneiaˈe ua feaa aˈera to outou manaˈo ia nehenehe outou e faarue roa i te hoê peu au ore. E e rave rahi mau peu au ore: te amu-hua-raa i te maa, te “au rahi” i te mau monamona, te inu-hua-raa i te ava, te hooraa ma te ore e feruri, te tae-tamau-raa na muri i te hora, te pere, te puhipuhiraa i te avaava, e e rave rau atu â.
“No te aha vau i topa faahou ua oti hoi te tutavaraa rahi?”
E nehenehe e manaˈohia e i muri aˈe i te taahiraa matamua no te faaoreraa i te hoê peu au ore, mea ohie roa ïa te mau ohipa i muri iho. Teie râ, te faaite maira e rave rahi mau tuatapaparaa, eita e tupu i te mau taime atoa mai te reira.
I roto i te hoê buka ra Selfwatching, te faataa ra na feia papai o R. Hodgson e o P. Miller e: “E nehenehe e topa faahou i roto i na avaˈe matamua e toru o te rapaauraa. I te tupuraa mau, ua faaite te hoê tuatapaparaa e fatata e 66% o te feia puhipuhi avaava, te feia inu hua i te ava e te feia rave i te raau taero, o te topa faahou i roto i ta ratou mau peu tahito i na 90 mahana i muri aˈe i to ratou opuaraa e taui. Teie râ, te feia o te nehenehe e faaore i ta ratou peu i na avaˈe matamua e toru e tae atu i te ono, e ravea maitai ta ratou no te tapea i taua faito ra.”
No te aha e haapeapea faahou mai te mau peu iino e rave rahi avaˈe—aore ra tau matahiti—i muri aˈe i te hoê tau haapaeraa? Te hoê tumu, no te mea e nehenehe te tahi manaˈo puai e hoˈi faahou mai, e ua riro na hoi taua mau peu au ore ra i mutaa ihora ei ravea tamǎrûraa no te hoê noa taime. No reira, noa ˈtu ua nehenehe outou e faarue i te hoê peu au ore, a haapao maitai i te topa faahou ia farerei anaˈe outou i te hoê huru tupuraa fifi mau—mai te fifi i te pae o te moni, te mau fifi o te oraora-maitai-raa, te tahi mau haapeapearaa e rave rau. Mai te peu e te haumani ra outou aore ra te faaea noa ra outou anaˈe iho, eiaha e maere mai te peu e e tamata faahou ta outou peu no mutaa ihora i te hoˈi mai.
E nehenehe te feia e haaati ra ia outou, te tuea-ore-raa te huru e te mau taata na pihai iho, te mau manaˈo ino, e te mau huru tupuraa tano i te faahemaraa, e riro ei mau tumu no te topa-faahou-raa.
A patoi atu i te topa-faahou-raa
Noa ˈtu e ua aro outou i te peu au ore ma te manuïa te tahi tau taime, mea faufaa ia tapea maite noa iho â outou i te mau ravea o tei tauturu ia outou. E nehenehe outou e faaohipa tamau atu, aore ra e navai noa i te faaitoito atu i taua ravea ra i te tahi taime i roto i te mau tau hepohepo aore ra te hoê tamataraa puai.
Ei hiˈoraa, ia tamata outou i te haapararai ia outou, peneiaˈe e hiˈopoa outou i to outou haereraa i mua na roto i te tapaoraa e ma te hiˈopoa maitai i te mau tuhaa atoa i te mau mahana atoa aore ra i te mau hebedoma atoa. Mea faufaa te reira no te faarue i te hoê peu, e eiaha e faarue i taua ravea ra, noa ˈtu ua manaˈo outou e aita e fifi faahou.
Ua haamau paha outou i te hoê ravea haamauruururaa ia outou iho, i te mau taime atoa e manuïa outou i te patoi atu i te peu ta outou e tamata ra i te faaore. No te patoi i te topa-faahou-raa, e tia paha ia outou ia faaau i taua ravea ra. Ua ani paha outou i te tauturu a te hoê hoa i roto i ta outou tutavaraa? A vaiiho ia ˈna ia tauturu ia outou ia ore e topa faahou.
Eaha te tahi atu â mau ravea aravihi no te tauturu ia outou ia ore e topa faahou, i te mau taime hepohepo iho â râ?
A haavî na roto i te ohipa monoraa
Teie ta te Taote R. Stuart, taata faatere o te pu maimiraa i te pae o te feruriraa, no te pu Weight Watchers, e parau ra i te feia e faaitoito ra i te haapararai ia ratou: “A faaohipa i to outou feruriraa atoa i roto e rave rahi mau ohipa. Mea maitai roa te ohipa rima î aore ra te hoê ohipa rii faaarearea. Mai te peu e e nehenehe, ia vai mai ta outou mau taoˈa i pihai iho ia outou e ia ineine te vahi raveraa ohipa, e nehenehe ïa outou e rave i ta outou ohipa ia hinaaro anaˈe outou.” Peneiaˈe e nehenehe teie huru raveraa e tauturu ia outou.
E, a mono i ta outou peu iino e te tahi atu ohipa maitatai. A haamanaˈo, e ua horoa mai paha taua peu ra i te tahi tamǎrûraa a fifi ai to outou oraraa, no reira a maiti i te tahi mau ohipa monoraa o te tapae atoa i te hoê â tapao. A taio, a faaetaeta i to outou tino, a hauti i te hoê upaupa, a peni, aore ra a haere e farerei i te tahi mau hoa. A haamata i teie nei iho â, na roto i te papairaa i te hoê tabula ohipa monoraa ta outou e nehenehe e rave. A reni te ohipa ta outou i opua e rave faahope roa. A rave i taua mau ohipa apî ra i te mau taime ta outou e hinaaro ra, mai ta outou i rave no ta outou peu tahito. E faaohie te reira i te faaohiparaa ia hepohepo anaˈe outou. I te tupuraa mau, e riro mai ïa taua mau ohipa monoraa ra ei peu matauhia—e mau peu maitatai râ!
Te faufaaraa ia aro i te manaˈo haaparuparu
I te mea e e nehenehe te hinaaroraa e hoˈi faahou i te mau peu iino e puai roa mai i raro aˈe i te mau faateimaharaa, eita anei outou e nehenehe e taui i te tahi mau huru o to outou oraraa no te faaiti i taua mau faateimaharaa ra? Noa ˈtu eita outou e nehenehe e ape i te tahi mau fifi, a haapii râ ia tapea maite i to outou mau manaˈo hohonu ia ore outou ia haaparuparuhia.
I te tahi taime, aita te puai o te haaparuparuraa e tâuˈahia nei. Te parau ra te hoê maseli a te Bibilia e: ‘E faaoromai te varua taata i to ˈna ra maˈi; ia paruparu râ te varua ra o vai te faaoromai i te reira?’ (Maseli 18:14) E parau mau hoi te reira! Mea pinepine, e ere na te fifi iho o te haaparuparu ia tatou, o te manaˈo paruparu ta ˈna e faatupu mai râ.
Te parau ra te tahi atu maseli a te Bibilia e: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito.” (Maseli 24:10) E haaparuparu te mau manaˈo iino tei ore i tapea-maite-hia, ia outou. E faaohie te reira i te topa-faahou-raa peneiaˈe na roto i te turairaa ia outou ia rave faahou i te hoê peu iino no te tamǎrû ia outou. No reira mea faufaa roa ïa ia aro i te manaˈo haaparuparu!
Teie râ, eaha te tia ia rave mai te peu e te ite ra outou e te haamata faahou ra outou i te topa, noa ˈtu ta outou mau tutavaraa?
E ere te hoê otoheraa iti i te hoê toparaa eita e nehenehe e tia faahou
Mea ohie hoi ia manaˈo e: ‘Aita vau i manuïa, e faaea ïa vau.’ A aro i taua manaˈo ra. Eiaha e faaoti e no te hoê otoheraa iti, peneiaˈe e rave rahi taime, aita ïa e ravea faahou.
A feruri na i teie hiˈoraa: Ahiri e e haere outou na nia i te eˈa paiumaraa e e hee mai outou i raro, i nia hoê aore ra e piti taahiraa avae no te hape o te tuuraa avae, e feruri anei outou e, ‘E hoˈi roa vau i raro i te eˈa e e haamata faahou i te paiuma mai’? Eita ïa! No te aha ïa outou e feruri ai mai te reira no te aro i te mau peu au ore?
E pinepine te hoê topa-faahou-raa i te apeehia mai e te mau manaˈo faahaparaa. Eiaha ïa e faarahi atu i taua manaˈo ra ma te faaoti e mea faufaa ore outou, e aita to outou e hinaaro maitai e eita iho â e au ia outou i te mea maitai. Eiaha e haere roa i roto i te hoê faahaparaa ino roa ˈtu â. E faaore te reira i te puai e hinaarohia ra e outou no te aro faahou. E a haamanaˈo i teie parau: Ua haere mai te taata rahi roa ˈˈe ta te fenua i ore aˈenei i amo, o Iesu Mesia, no te hoo i te feia hara, eiaha râ te feia tia. No reira, eita hoê aˈe taata i rotopu ia tatou e nehenehe e rave i te mau ohipa ma te tia roa i teie taime.
Teie te tahi atu manaˈo te tia ia ferurihia, e nehenehe taua manaˈo faahapa ra e riro ei hororaa tano maitai no te faatia ia tatou ia rave noa i te mau ohipa ta tatou i faaore. I roto i ta raua buka Eita outou e nehenehe e rave i te hoê manaˈo iino (beretane), te faataa ra o P. McWilliams e o J. Roger i teie faahopearaa o te nehenehe e tupu mai: “E faatia . . . te faahaparaa ia tatou, ia rave faahou. Ia ‘aufau tatou i te utua’ no ta tatou ‘hara,’ e tiamâraa atura ïa to tatou ia rave faahou i te mea e ua ineine tatou i te aufau i te utua. Eaha ïa utua? Te hoê manaˈo faahaparaa rahi atu â.”
Eiaha e vaiiho i te hoê noa otoheraa iti ia riro mai ei toparaa ino roa ˈtu â. A haamanaˈo i te mea faufaa roa ˈˈe, o te upootiaraa i taua peu ra, eiaha râ no te ite e ua otohe outou i te tahi taime i roto i ta outou hororaa.
No reira, mea paari ia opua na mua ˈˈe eaha te ravea aravihi ta outou e faaohipa mai te peu noa ˈtu e topa faahou outou. Na taua tauturu ra e faaineine ia outou no te aro atu i te reira ia fa faahou anaˈe mai oia.
E nehenehe e ravehia—e mea maitai aˈe!
No reira, aita i taotia-noa-hia te aroraa i te hoê peu au ore i te faaoromairaa i te hoê huru ereraa mauiui mau. E ani te reira ia ora i te mau hepoheporaa ma te ore e faatia i te peu au ore ia hoˈi faahou mai.
Mea fifi roa? E, teie râ, e nehenehe râ e na reira. Na te ravea i tauturu ia outou ia faarue i te hoê peu e tauturu faahou ia outou, mai te peu e e tamau noa outou, ia tapea aore ra ia faaruru i te topa-faahou-raa. Eaha te haamaitairaa e roaa mai ia outou? A tahi, te faaturaraa ia outou iho, te hoê haamaitairaa nehenehe mau. I muri iho, mea papu e rahi atu â outou i te auhia e te feia e ora ra na pihai iho ia outou.
[Hohoˈa i te api 25]
E ere ïa no te mea e ua pau mai tatou i te tahi taahiraa, e tia ia tatou ia hoˈi roa i raro
[Hohoˈa i te api 26]
E faaiti mai tatou i te topa-faahou-raa i roto i te peu au ore na roto i te rave-tamau-raa i te ohipa o te huti rahi i to tatou feruriraa