Nafea ia tauturu i te mau tamarii o te faataaraa
“I te hoê mahana, e toru matahiti to ˈu i reira, ua haere mai to ˈu metua tane e tii ia ˈu. Ua haere atura mâua e ua hoo mai o ˈna na ˈu i te hoê pepe iti haavare e ahu uteute nehenehe roa to ˈna, e ua faahoˈi atura oia ia ˈu i te fare. Ua parahi noa mâua i roto i te pereoo uira. I te taeraa mai to ˈu mama, ua tatamaˈi ihora raua e ua tuôtuô noa raua na roto i te hiˈo pereoo—tei ropu vau ia raua.
“Ua tatara taue atura to ˈu papa i te opani pereoo e ua turai atura ia ˈu i rapae. Ua taie oioi atura o ˈna i roto i te maniania o te mau huira pereoo. Aita vau i ite e eaha te ohipa i tupu. Aita to ˈu mama i vaiiho ia ˈu ia tatara i te puohu o ta ˈu pepe haavare. Aita vau i ite faahou ia ˈna. E aita atoa vau i ite faahou i to ˈu metua tane e tae roa i te 19raa o to ˈu matahiti.”—Heidi.
“E RAPAAU te taime i te mau pepe,” o ta te hoê maseli tahito ïa e parau ra. E parau mau anei râ? Aore ra eita anei te mau pepe ta te faataaraa e faatupu i nia i te mau tamarii e ora faahou?
Ia au i te Vea no te mau ohipa totiale (beretane), tei te huru ïa o te ohipa e tupu i muri aˈe i te faataaraa. Te na ô ra teie vea e: “Hoê â aore ra ua hau atu te faahopearaa o te mau taairaa utuafare e tupu i muri aˈe i te faataaraa i nia i te tamarii i to te faataaraa iho.”
I roto i te hiˈoraa o Heidi, ua riro noa te faataaraa o to ˈna mau metua ei haamataraa o to ˈna mau fifi. Mai tei ite-pinepine-hia, ua faaipoipo faahou to ˈna metua vahine, aita râ i hau atu i te faaipoiporaa matamua, e aita atoa to muri iho i manuïa. E oraraa huenane mau to Heidi i to ˈna nainairaa, mai te mau tuô, te mau aua paparari, e tae roa ˈtu i te mau mahana o ˈna anaˈe iho to ˈna faaearaa, ma te mehameha noa i te aniraa e afea râ—aore ra e hoˈi mai anei—to ˈna mama.
E tuhaa rahi ta te mau metua e nehenehe e rave ia ore ta ratou mau tamarii ia roohia i teie mau mauiui i muri aˈe i te faataaraa. Inaha, e faahope te faataaraa i te faaipoiporaa, eiaha râ i te tiaraa o te metua.
Te tiaraa faufaa roa o te mau metua
“Ia taati anaˈe te tane e te vahine e ia noaa mai ta raua tamarii, e fanaˈo iho â ïa te tamarii i te hoê metua vahine e i te hoê metua tane,” o ta e piti taote i te pae no te feruriraa ïa i papai i roto i te vea ra Psychology Today. E manaˈo paha outou e e parau mau iho â te reira. Teie râ, e nehenehe te hoê tamarii e erehia i to ˈna nau metua i te hoê â taime ia faataa anaˈe raua.
A rave na i te fenua Marite, o tei riro hoi, ia au i te mau numera, ei pu no te faataaraa i roto i te ao nei. I reira, hau atu i te 90 % o te mau tamarii o te faataaraa teie e ora nei e to ratou metua vahine e o te farerei nei i to ratou metua tane i te mau taime i faatiahia. Hau atu i te afaraa o teie mau tamarii o te ore e ite nei i to ratou metua tane hoê noa ˈˈe taime i te matahiti! E iti roa atoa te taime ta te metua vahine e horoa ra no ta ˈna mau tamarii i muri aˈe i te faataaraa, aita hoi i hau atu i te 21 hora i te hebedoma, ia au i te hoê maimiraa.
Hoê mea ta te feia aravihi e farii nei oia hoi, mea ohie aˈe no te mau tamarii ia faaruru i te oraraa i muri aˈe i te faataaraa mai te peu e e tamau noa ratou i te faatupu i te mau taairaa maitatai e te tamau e to ratou mau metua toopiti atoa ra. Mai te peu e eita e nehenehe e na reira, e riro te mau taairaa maitatai e te hoê noa metua i te tamǎrû i te mauiui o te faataaraa. Teie râ, nafea te mau metua e manuïa ˈi i te faatupu i teie mau taairaa piri roa e ta ratou mau tamarii i muri aˈe i te faataaraa?
A haafaufaa i te taime
Mai te peu e e metua vahine outou e ua faataa outou, e riro paha te atuaturaa i te mau taairaa piri roa ei tamataraa fifi roa ia faaruru. Mea pinepine roa hoi, e titauhia outou ia faaoromai i ta te tahi mau totaiete e faariro nei ei ati tataipitihia: te faataaraa e te veve. E faahepohia paha outou ia rave i te ohipa, a tutava noa ˈi outou i te imi i te ravea no te arai i te mau ereraa e te papu-ore-raa o te tuhaa moni te tia i ta outou tane ia aufau mai, e no reira, e manaˈo paha ïa outou e aita to outou e taime faahou no ta outou mau tamarii.
Teie te ravea: te hinaaro papu e te hoê tabula ohipa. A haafaufaa i te mau taime vata atoa, e a faanaho e ta outou tamarii eaha ta outou e rave i roto i taua mau area taime ra. Mea maitai aˈe ia horoa ˈtu ia outou taatoa tau taime rii i te mau mahana atoa maoti hoi i te ore roa ˈtu. Ia faanaho outou i te tahi ori-haere-raa e ta outou tamarii, e tiai ïa o ˈna i taua taime ra ma te ru.
E tia atoa ia outou ia haapao i te hinaaro o ta outou tamarii ia fanaˈo i te aratairaa i te pae varua, te aˈo, e te faaineineraa. Mea fifi roa paha ia itea mai i te mau taime nahonaho maitai no taua mau ohipa ra. No reira te Bibilia e horoa ˈi i teie aˈoraa: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii i [te mau ture a te Atua]; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.”—Deuteronomi 6:7.
Te haere ra anei outou “na te eˈatia ra,” na nia paha i te pereoo uira aore ra na nia i te pereoo mataeinaa? Eaha ta outou e haapao ra—ta outou tamarii anei, aore ra ta outou vea, aore ra te radio? Ia tamaa anaˈe outou, e faaore anei te afata teata i ta outou paraparauraa, aore ra te faariro ra anei outou i te tamaaraa ei taime hau mau ia tauaparau te utuafare? E nehenehe anei outou e rave i te tahi mau ohipa o te fare e ta outou tamarii, mai te tunuraa i te maa aore ra te puˈaraa i te ahu?
E ere iho â ïa te auraa e e faaohipa outou i taua mau taime ra no te faahiti rahi atu i te parau i mua i ta outou tamarii. Ia parahi noa outou e ta outou tamarii e ia tauaparau outou ma te mahanahana e te huna ore, eita e ore e e haapii atu outou ia ˈna i te tahi o te mau mea faufaa roa no outou. E riro atoa taua mau taime ra ei ravea maitai roa no te horoa ˈtu i te parururaa o ta ratou e titau rahi nei. Te manaˈo nei vetahi mau tamarii i roto i te hohonuraa o to ratou mafatu e na ratou te hape ahiri e ua taa to ratou mau metua. Te manaˈo nei vetahi e aita te metua o tei faarue mai i te fare e here ra ia ratou. Ia faaite pinepine outou i ta outou mau tamarii e te here ra outou ia ratou, ia haapopou outou ia ratou no to ratou mau huru maitatai e ta ratou ohipa i rave, e ia tamǎrû outou ia ratou ia faaite tahaa roa mai ratou i to ratou manaˈo, e riro ïa outou i te rave i te hoê tuhaa faufaa roa no te faaiti mai i te mauiui o te faataaraa.
Aita vetahi mau metua e aˈo faahou ra i ta ratou mau tamarii i muri aˈe i te faataaraa, mea pinepine no te mea e te faahapa ra ratou ia ratou iho. Te manaˈo nei paha ratou e, ‘Ua navai iho â ïa tera no ta ˈu mau tamarii.’ Tera râ, ia vaiiho noa outou i ta outou mau tamarii ia rave mai ta ratou e hinaaro, e ere ïa te reira i te tapao no te here. Ua faaite te faatere o te hoê porotarama i faanahohia no te mau taurearea e te mau tamarii i te hoê fare maˈi e rapaau i te feruriraa i te vea The Washingtonian e: “E parau noa mai te mau tamarii ia ˈu e, ‘Te vaiiho nei to ˈu mau metua ia ˈu ia rave i te mau mea atoa. Aita raua e tâuˈa maira ia ˈu.’” Te na ô ra hoi te Bibilia e: “Ia ore oe e papai i ta oe tamaiti ra, aita ïa oe e here ra ia ˈna. Ia here oe ia ˈna ra, e aˈo atu ïa oe ia ˈna.”—Maseli 13:24, [ia au i te hoê tatararaa farani].
E hutihia te tamarii i te hoê pae e i te tahi pae
Ua anihia te hoê tamaroa iti ia papai i te tahi hohoˈa i roto i te hoê fare rapaauraa i te mau tamarii o te faataaraa, e ua peni ihora oia ia ˈna iho i rotopu i to ˈna mau metua e huti ra ia ˈna i te hoê pae e i te tahi atu pae ma te amuamu noa; ua hahae roa raua ia ˈna e ua tahe roa to ˈna toto. Mai te reira hoi te mau manaˈo o te mau tamarii o te faataaraa. Te here nei ratou i to ratou mau metua toopiti atoa ra, tera râ, eita te metua tataitahi e hinaaro ia here atu o ˈna i te tahi.
Maoti te inoino e te iria o te faataaraa, mea fifi roa no te mau metua ia ore e faaô atoa mai i ta ratou mau tamarii i roto i te aroraa. Ua faataa mai o Wallerstein e o Kelly e e piti metua i nia i te toru i roto i ta raua maimiraa o tei tatamaˈi roa ia noaa mai ia ratou i te here e te aroha o ta ratou mau tamarii. Te faaara ra te taote Bienenfeld i te mau metua e ia feaa piti anaˈe te hoê tamarii i rotopu i to ˈna mau metua, e nehenehe oia e hiˈo ino e e faahapa ia ˈna iho e e “faaiti te reira i ta ˈna mau ravea ia noaa ia ˈna te oaoaraa, te faatupuraa i ta ˈna mau opuaraa, e te manuïaraa.”
Teie te aˈoraa paari a te Bibilia: “O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra.” (Ephesia 6:4) Oia mau, eita roa ˈtu e tia i te hoê metua kerisetiano ia turai i ta ˈna tamarii ia riri i te tahi atu metua.
E piti metua to te tamarii tataitahi. E faataui paha te pohe i teie huru faanahoraa, eiaha râ te faataara. Taa ê atu i te mea e e taotia te tiribuna i te taime farereiraa a te tahi metua (aore ra ia ape oia i ta ˈna hopoia), e tia ia outou ia tahoê atu e to outou hoa tahito no te haapii i ta outou mau tamarii.
Parau mau, peneiaˈe ua tano iho â outou i te ririraa ˈtu i to outou hoa tahito. Teie râ, ia faaohipa outou i ta outou mau tamarii no te faautua ia ˈna, o ta outou mau tamarii ïa te mauiui. Te parau nei te taote Bienenfeld e ia farii outou ma te huna ore e e tuhaa atoa ta outou i roto i te mau fifi o to outou faaipoiporaa, e nehenehe te reira e faaore i to outou inoino. Te faahiti ra te vea ra Metua (beretane) i te hiˈoraa o te hoê vahine o tei tamata i te pure no ta ˈna tane tahito ia haamata anaˈe o ˈna i te faatupu i te mau manaˈo ino no nia ia ˈna. Te faaite nei oia e maoti teie ravea, e noaa ia ˈna i te tahi manaˈo maitai e te hitahita ore apî e eita o ˈna e ‘vai ineine faahou no te aroraa.’—A faaau e te Mataio 5:43-45.
Te tauturu a vetahi ê
Ua papai te mau taote maimi no nia i te feruriraa o Julius e o Zelda Segal i roto i te vea ra Metua (beretane) e “e nehenehe e noaa i te mau tamarii e ora ra i roto i te mau utuafare amahamaha i te puai mai te peu e eita vetahi mau taairaa papu e aueue” i muri aˈe i te vero o te faataaraa. Teie râ hoi, ia au i teie taote maimi, “te faaatea ê nei te feia tapiri e te mau hoa, e mea na reira atoa no te mau metua tupuna no te mea te pau nei to ratou taime i roto i te tururaa i te hoê pae i roto i te peapea e faaamahamaha ra i te mau metua.”
Oia mau, mea ino roa te faataaraa no te mau tamarii mai te peu e e moe atoa te tahi atu mau fetii. E rahi atu ïa to ratou manaˈoraa e ua faaruehia ratou. Mai te peu e e metua fetii outou, aore ra e papa ruau aore ra e mama ruau outou no te tahi tamarii o te faataaraa, a faaitoito na i te horoa ˈtu i te tamǎrûraa o ta ratou e titau rahi nei i teie nei iho â maoti hoi i te faaô atoa ˈtu ia outou i roto i te peapea o to ratou mau metua. I te tahi taime, aita ˈtu taata maitai aˈe no te faaitoito i te hoê tamarii maoti râ to ˈna papa ruau aore ra to ˈna mama ruau e here ra ia ˈna.
Aita o Heidi, tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, i fanaˈo i teie huru tauturu. Teie râ, ua manuïa oia. I teie mahana, e 26 matahiti to ˈna, e vahine faaipoipohia oaoa mau oia, e vahine feruriraa mahorahora maitai e te rave ohipa. Mea nafea to ˈna manuïaraa?
Na to ˈna mau hoa ïa i tauturu mai ia ˈna. I to ˈna apîraa ra, ua haamata o Heidi i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I te Piha o te Basileia i reira o ˈna e haere ai i te mau putuputuraa, ua farerei oia i te mau hoa mau. Te haamanaˈo ra oia e: “Te manaˈo ra hoi au e aita to ˈu e tiaturiraa faahou. Teie râ, mea faufaa roa mai te peu e te vai ra te mau taata o ta oe e nehenehe e paraparau atu. Te vai ra to ˈu te hoê hoa o ta ˈu e nehenehe e faaite i te mau mea atoa. Ua ite iho â o ˈna e te vai ra te hoê fifi e i te pae hopea, e faaite atu iho â vau ia ˈna. Ua riro oia mai to ˈu metua vahine. Te vai atoa râ te tahi atu mau hoa o ta ˈu e amui atoa ˈtu.” Ua itea mai ia Heidi i te parau mau o te parau tǎpǔ a Iesu oia hoi e riro te amuiraa kerisetiano ei utuafare fetii rahi no te feia o tei erehia i to ratou iho utuafare.—Mareko 10:29, 30.
E ere râ na Heidi i haere atu ia ratou ra. Te na ô ra oia e: “Ua haere mai ratou ia ˈu ra.” Mea pinepine hoi te reira i te tupu no te mau tamarii o te faataaraa i roto i te amuiraa kerisetiano. Ei hiˈoraa, te haamanaˈo ra te hoê vahine apî o Meg te iˈoa ma te putapû mau i taua tane e ta ˈna vahine ra o tei tauturu mai ia ˈna i muri aˈe i te faataaraa a to ˈna mau metua: “Ua ite raua e te hinaaro ra vau ia raua i taua taime ra, e ua haere mai raua. Mea haama hoi ia parau atu e, ‘A tauturu mai ia ˈu. A here mai ia ˈu.’”
E o outou iho? E nehenehe anei outou e riro mai te hoê taeae, te hoê tuahine, te hoê metua vahine, te hoê metua tane, aore ra te hoê metua tupuna no te hoê tamarii o te faataaraa? Eita iho â paha te hoê taurearea e ani mai ia outou, teie râ, e ere ïa te auraa e aita o ˈna e titau maira i ta outou tauturu.
Eita iho â ïa ta outou e nehenehe e rave i te mau tiaraa atoa o te hoê utuafare fetii tahoê. E nehenehe râ outou e riro ei hoa, ei taata faaroo maitai e te au mau. E nehenehe atoa e tauturu atu i te hoê taurearea ia faatupu oia i te mau taairaa maitatai aˈe e to tatou Poiete—“te metua [mau] o te mau otare” e te Hoa rahi roa ˈˈe ta te hoê taata e nehenehe e titau.—Salamo 68:5.
Aita anei râ e tiaturiraa e ia tae i te hoê taime, e iti atu te mau faataaraa, te hoê taime i reira te mau tamarii e nehenehe ai e tiaturi e ora i roto i te hoê utuafare fetii tahoê e te oaoa?
Ia ora te utuafare fetii
Ahiri e e tiai tatou e na te taata e faatitiaifaro i te mau ohipa, aita iho â ïa e tiaturiraa papu no te mau tamarii. Aita hoi ta te taata e nehenehe e tahoê faahou i te huitaata nei o tei amahamaha roa; nafea ïa ratou e nehenehe ai e arai i te mau amahamaharaa i roto i te mau utuafare fetii? Mai ta Linda Bird Francke i papai i roto i ta ˈna buka (Growing Up Divorced): “E rave rahi mau ohipa o tei taui oioi noa. Aita te mau tiribuna e taa faahou ra e nafea râ. Aita te mau fare haapiiraa e taa faahou ra e nafea râ. Aita te mau utuafare e taa faahou ra e nafea râ. Aita tatou i ite e eaha te haerea o vetahi ê i teie tau i reira ua parare roa te faataaraa, inaha, aita e ture, e aita atoa e hiˈoraa no te aratai ia tatou.”
Ua ite maitai râ te Poiete o te huitaata nei e eaha te tia ia rave. Ua taa ia ˈna i te huru o to tatou ao amahamaha, e te ite ra o ˈna e e ere na te “feia aravihi” e haamaitai i teie nei ao. E tia râ ia mono i teie nei ao. E ua tǎpǔ mai oia e e na reira oia. Ua tǎpǔ mai oia e e ora ˈtu te feia e rave ra i to ˈna hinaaro i te hopea o teie nei ao ino e e ite roa ˈtu ratou i te haamauraahia te paradaiso i nia i te fenua nei. (Luka 23:43; Ioane 1, 2:17) Ia ora oia i raro aˈe i te faatereraa a te Atua, e tiamâ mai te taata i te hara o te faaino ra i to ˈna huru. E faaore-roa-hia te miimii e te huru tia ore o te faatupu ra i te mau amahamaharaa, te riri, e te feii. E ora mai ïa te fetii taata nei.—Apokalupo 21:3, 4.
E riro te faataaraa ei ohipa no mutaa ihora.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Aˈoraa i te mau metua tei faataa
Eiaha e tatamaˈi e to outou hoa tahito i mua i te mau tamarii—ia taniuniu outou aore ra ia paraparau roa ˈtu outou ia ˈna.
Eiaha e faaino i to outou hoa tahito i mua i te mau tamarii. Ia faaino ta outou mau tamarii i te tahi atu metua, eiaha e faaitoito aore ra e apiti atoa ˈtu ia ratou.
Eiaha e faahepo i te mau tamarii ia maiti i rotopu i to ratou nau metua, e eiaha e turai ia ratou ia patoi atu i to outou hoa tahito.
Eiaha e vaiiho i ta outou mau tamarii ia faariaria mai ia outou ia parau mai ratou e e horo ratou e faaea e te tahi atu metua. Ia fati outou i mua i teie mau faaheporaa manaˈo, e riro ïa ratou i te faahema noa ia outou e e nehenehe atoa te reira e haafifi i to ratou tupuraa i te pae morare.
Eiaha e faaohipa i te mau tamarii no te hiˈopoa i to outou hoa tahito, ma te ui onoono noa ˈtu ia ratou ia hoˈi mai ratou i to ratou tere i ǒ te tahi atu metua.
Eiaha e ani i te mau tamarii ia faatae atu i te mau poroi tahoo aore ra ia taparu i te moni na outou i to outou hoa tahito, mea haama roa hoi te reira no ratou.
Eiaha e faahaehaa i te hoê tamarii i te na ôraa ˈtu e, “Hoê â orua to oe papa.” Te faaino ra hoi te reira i to ˈna metua tane, hau atu râ, e riro o ˈna i te manaˈo e e rave atoa o ˈna i te mau hape ta to ˈna metua i rave.
A faaroo maite atu i ta outou mau tamarii, ma te vaiiho ia ratou ia faaite mai i to ratou mau manaˈo—noa ˈtu e e ere hoê â to outou manaˈo.
A paraparau atu ma te papu maitai e te huna ore. Eiaha râ e faaite atu i te mau parau aita e faufaa ia ite ratou. Mea ohie roa hoi ia faaite atu i to outou mau manaˈo atoa i ta outou tamaiti aore ra ta outou tamahine. Teie râ, a haamanaˈo na e e ere te hoê tamarii i te hoê taata paari iti, e ere atoa na ˈna e mono i to outou hoa, noa ˈtu e e feruriraa paari to ˈna.
A tamǎrû i ta outou mau tamarii e a haapapu atu e e ere o ratou te tumu o te faataaraa, e eita atoa ta ratou e nehenehe e faaô mai i roto i teie ohipa e e faaafaro faahou i to outou faaipoiporaa.
A faaite hua ˈtu i to outou here. E nehenehe hoi te mau tamarii e manaˈo e ua faaea to ratou mau metua i te here te tahi e te tahi, e e nehenehe atoa raua e faaea taue noa i te here mai ia ratou.
A apiti atu i to outou hoa tahito ia ore orua ia faaô atoa mai i te mau tamarii i roto i to orua peapea.
A faaaifaito noa i te mau haapopouraa e te mau aˈoraa, ma te haamau i te mau otia tano e te mau tapao papu.
A faaite i te hiˈoraa, ma te ape i te haerea tia ore o ta outou e haapii atura ia ratou ia ape.
A faaherehere i te rahiraa o to outou taime vata e ta outou mau tamarii.
[Tumu parau tarenihia i te api 23]
Mea atea anei ta outou mau tamarii?
Mai te peu e e, mea ohie aˈe paha na outou ia haamoe ia outou. Eita paha outou e hinaaro ra e ani atu i to outou hoa tahito i te parau faatia no te haere e hiˈo i ta outou mau tamarii aore ra no te faanaho i te hoê tabula farereiraa. Aore ra e metua apî paha to ta outou mau tamarii e te manaˈo ra outou e aita ratou e hinaaro faahou ra ia outou.
Teie râ, te hinaaro nei ratou ia outou. Te faaue ra te Bibilia e: “O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri.” (Ephesia 6:4) Ia moe roa outou i te oraraa o ta outou mau tamarii, eita noa ratou e riri mai ia outou hau atu râ, e riro atoa ratou i te haafaufaa ore ia ratou iho, ma te manaˈo e aita ratou e herehia ra e eita atoa e faufaa ia here mai ia ratou. Mea maitai aˈe te tahi taairaa taotiahia e ta outou mau tamarii maoti hoi i te ore roa.
E au ra e mea faufaa aˈe te roaraa o te taime farereiraa i te pinepineraa. Mai te peu e e faaea maoro outou e ta outou tamarii, e haamanaˈo ïa o ˈna i taua mau taime ra. Ua papai o Miriam Galper Cohen, mea atea atoa o ˈna i ta ˈna mau tamarii, i roto i ta ˈna buka no nia i teie tumu parau e eita e titauhia ia faanaho i te mau ohipa faahiahia roa i roto i taua taime farereiraa ra. I te tahi taime, e faatupu te tahi ori-haere-raa au mau e te tamarii, aore ra te tahi tamaaraa, i te mau haamanaˈoraa oaoa roa ˈˈe.
Ia taniuniu pinepine outou i ta outou tamarii, ia au i te hoê tabula tamau, e atuatu te reira i te mau taairaa piri roa. E nehenehe atoa outou e haruharu i te tahi ripene i reira outou e taio ai i te hoê aamu aore ra e faatia ˈi i te tahi mau ohipa no nia i to outou nainairaa. Taa ê atu i te mau ripene e te mau rata, e nehenehe outou e hapono atu i ta outou tamarii, i te tahi mau hohoˈa, te tahi mau hohoˈa papai, te mau buka arearea, aore ra te mau tumu parau o te mau vea o ta outou e manaˈo ra e mea arearea aore ra mea anaanatae. Te parau atoa ra o Cohen Vahine e e tia ia ite e eaha te mau buka aore ra te mau hohoˈa teata mea au roa na te tamarii, ia nehenehe outou e taio aore ra e mataitai i te reira e faaite atu ai i to outou manaˈo ia papai atu outou aore ra ia taniuniu atu outou i ta outou tamarii.
Mai ta Cohen Vahine e papai ra, “i rotopu i te mau faanahoraa no te haapaoraa i te tamarii, o te farereiraa, noa ˈtu mea varavara, te ravea maitai roa ˈˈe, e te ravea ino roa ˈˈe, o te opaniraa ïa ia ite i te tamarii.” Te vai nei râ te tahi mau ravea no te faaite tamau atu i ta outou tamarii e te here noa ra outou ia ˈna e te tapitapi nei outou no ˈna. E nehenehe te tahi tapao no to outou here i ta outou tamarii, noa ˈtu e mea haihai roa, e tamǎrû i to ˈna mauiui.
[Hohoˈa i te api 19]
Eaha te mau ohipa o ta outou e nehenehe e rave e ta outou tamarii? E faahope te faataaraa i te faaipoiporaa, eiaha râ i te tiaraa metua
[Hohoˈa i te api 22]
Ua matau anei outou i te hoê tamarii o te faataaraa o te hinaaro ra i te hoê hoa?