Te Colisée—Te pu “faaanaanataeraa” no Roma tahito
Na to matou papai vea i Italia
“TE COLISÉE, hoê o te mau patu tahito tuiroo roa ˈˈe no Roma; te taipe o to ˈna mana e to ˈna hanahana no mutaa ihora, o tei ite atoa râ i te mau ohipa hairiiri mau,” o ta Luca ïa e parau ra i to ˈna mau hoa o Marco raua o Paolo o ta ˈna e aratai ra.
Peneiaˈe, te hinaaro atoa ra outou e ite hau atu â no nia i te Colisée—afea to ˈna paturaahia e eaha te mau hautiraa e ravehia na i reira. Ua haere anei te tahi mau kerisetiano i reira? Ua pohe anei ratou i taua vahi ra, ma te amuhia e te mau animala oviri, mai ta vetahi e parau ra? A faaroo na i te parau ta Luca e faatia ra i to ˈna mau hoa.
Luca: “I te omuaraa, ua parauhia te Colisée te tahua Flavia no te mea na te mau emepera no te opu fetii o Flavia i faatia i teie patu: oia hoi o Vespasien, o Titus e o Dominitien. Ua haamata o Vespasien i te paturaa i roto i te mau matahiti 72 e tae atu i te 75 o to tatou nei tau, e i muri iho, na ta ˈna tamaiti o Titus i mono ia ˈna e na ˈna i avari i te patu i te matahiti 80 o to tatou nei tau, e na to ˈna taeae o Dominitien i faaoti roa i te ohipa paturaa.”
Paolo: “No te aha ïa i parauhia ˈi te Colisée?”
Luca: “Mea anaanatae roa teie uiraa, aita râ e pahonoraa papu. E au ra e tei te senekele VIII te mairiraahia te tahua i te iˈoa ra Colisée. Te manaˈo nei vetahi e ua horoahia teie iˈoa no to ˈna faito rarahi mau. Te parau nei te tahi pae e no te aito rahi ra o Néron, te hoê tii iti rahi fatata e 35 metera i te teitei, o te faahohoˈa ra ia Néron mai te atua mahana ra.
“Aita e faufaa ia parau e tera te tahua roma rahi roa ˈˈe mai te peu e eita e faataahia te tahi mau parau. Ei hiˈoraa, mea omenemene te huru o to ˈna paturaa, 188 metera te faito roa ˈˈe e e 156 metera te faito haihai aˈe. E 527 metera te haaatiraa e e 57 metera te teitei. No te patu i teie tahua, ua faaohipahia e rave rahi ahuru tausani tane marmora no te oire no Tivoli i pihai atu, e tae noa ˈtu e 300 tane auri no te tapiri i te mau pǎpǎ marmora. Ua rave atoa te feia patu e rave rahi mau tauihaa parauhia i teie nei tau te mau tauihaa tei faaineine-ê-na-hia. Ua taraihia te mau pǎpǎ e te mau pou ofai i te tahi atu vahi e ua hopoihia mai i te vahi paturaa. Aita ïa i maoro te ohipa paturaa i te otiraa. Ua titau-noa-hia te hoê area e pae e e vau matahiti no te faatia i teie paturaa rahi.”
Marco: “E Luca, te manaˈonaˈo noa ra vau i te rahiraa tavini tei titauhia no te patu i te Colisée!”
Luca: “Ua faaohipahia paha te tahi mau taata i haruhia mai i te tamaˈi no te mau ohipa teimaha, atira ˈtu ai. Te haapapu ra te vitivitiraa o te ohipa e te mau taoˈa huru rau i faaohipahia e ua maitihia te mau rave ohipa e te feia rima î aravihi.”
Paolo: “Ehia tahua to te Colisée?”
Luca: “Mai rapaeau atu, e itehia e toru tahua maoti to ratou mau uputa omenemene tei taraihia ma te afaro maitai. I mutaa ihora, ua faaunaunahia te uputa tataitahi e te hoê tii, e e 80 uputa i nia i te tahua tataitahi. I nia ˈtu i te toru o te tahua, te vai ra te maharaa o te tahua maoti te mau haamaramarama rahi tei taraihia i roto i te patu.”
Marco: “Ehia rahiraa feia mataitai e ô i roto i te Colisée?”
Luca: “Te faahiti ra te rahiraa o te mau buka faahororaa i te tahi tau 45 000 feia parahi e e 5 000 feia tia noa. Te parau nei vetahi mau buka e e ô e 70 000 feia mataitai. Noa ˈtu râ ehia râ, mea rahi roa te taata ta te tahua e nehenehe e farii. Ua paruruhia te feia mataitai e te hoê tapoˈi rahi, parauhia velarium, o te tapoˈi roa i te vahi e parahihia e te taata.
“Ua patuhia te tahua i nia i te hoê fenua i faaîhia e 13 metera te meumeu, e no reira ïa aita oia i aueue i roto i te roaraa o te mau senekele. Inaha, ua faaruru te patu o ta outou e ite ra i teie mahana i te mau ati auahi e te mau aueueraa fenua i tupu i roto i te roaraa o to ˈna aamu. Teie râ, te mau enemi rahi roa ˈˈe o te Colisée, o te feia patu ïa o te mau tau tahito parauhia te Renaissance e te anotau Baroque, o tei haere roa ˈtu e tii i te marmora i reira, mea ohie roa hoi e te tamoni ore. Ua patuhia aore ra ua tatâˈihia vetahi mau patu rahi no Roma e te mau taoˈa i ravehia mai i ǒ nei. A haere mai, e haere tatou i roto.”
Paolo: “Mea faahiahia roa teie patu tahito! E Luca, eaha to ropu i teie vahi i raro mai i mutaa ihora?”
Luca: “O te tuhaa ïa i raro i te fenua tei faataahia no te mau tauihaa e faaohipahia i roto i te mau hautiraa. I reira e vaiihohia ˈi te mau tauihaa no te hautiraa teata, te mau vairaa animala oviri, te mau mauhaa, e te mau matini hiviraa i te mau animala oviri e te feia taputô i nia i te tahua taputôraa. Ua hamanihia teie tahua, e tapoˈi ra i te tuhaa i raro i te fenua, i te raau. No reira ïa aita faahou teie tahua i teie mahana. Ua haaatihia te tahua taatoa i te hoê upeˈa teitei e i te hoê paruru auri. I nia i taua upeˈa ra, tei taamuhia i nia i te mau pou, ua tuuhia ˈtu te tahi mau tara oeoe e te mau otaro ivori ia ore te mau animala ia paiuma ˈtu i nia. E no te faarahi atu â i te parururaa, ua tuuhia e rave rahi feia teˈa na te hiti o te aua.”
Paolo: “E aufau anei te feia mataitai no te tomo mai i roto?”
Luca: “Aita, mea tamoni ore te tomoraa mai i roto i te Colisée. Na te mau emepera i faaoti i te reira, aita hoi ratou e faaaufau i te mau faaanaanataeraa no te tapea noa i te nunaa i raro aˈe i to ratou mana. Inaha, ua riro teie mau ohipa faaanaanataeraa mai te hoê raau taero o tei haamamû roa i te haava manaˈo o te nunaa. Ua faahiti te rohipehe roma ra o Juvénal i te parau tuiroo ra ‘panem et circenses,’ oia hoi ‘te faraoa e te hautiraa,’ no te faahapa i te haerea o te nunaa no Roma, aita ˈtu ta ratou ohipa maoti râ te tamaaraa e te faaanaanataeraa ia ratou iho.
“E piti huru pǔpǔ i roto i te totaiete roma, mai ta te faataa-ê-raa o te mau parahiraa i roto i te tahua e faaite ra. Ua faahereherehia te mau parahiraa matamua no te mau melo o te apooraa rahi. Tei muri mai te mau parahiraa i faataahia no te mau tane, e te toea ra, i nia ˈtu, no te mau vahine e te mau tavini ïa.”
Marco: “I ǒ nei anei te feia taputô e aro ai?”
Luca: “E. E piti huru faaanaanataeraa rahi, te munera, oia hoi te aroraa i rotopu e piti feia taputô, e te venationes, te aˈuaˈuraa i te animala oviri. I ǒ nei atoa e haapohehia ˈi te feia taparahi taata, e tuu-noa-hia ˈtu ratou e aita ta ratou e mauhaa i mua i te feia taputô aore ra e taora-noa-hia ˈtu ratou na te mau animala oviri. Ua riro to ratou poheraa ei ohipa faufau roa ia hiˈo atu o tei pûpûhia no te ‘faaanaanatae’ i te huiraatira.”
Paolo: “Mai te peu e eita vau e hape, e mau tîtî anaˈe te feia taputô, e ere anei?”
Luca: “E, te mau tîtî tei maitihia iho â râ i rotopu i te feia i haruhia mai i te tamaˈi, o tei farii i te mau huru ohipa atoa ia ore ratou ia pohe. Te vai atoa ra te tahi feia taparahi taata, e hinaaro ra e ape i te utua pohe, o tei tamata i te mau taputôraa. Area vetahi ra, na ratou iho â i maiti i te toroa taata taputô. Te vai ra te tahi mau fare haapiiraa o tei faaineine ia ratou hou ratou e haamata ˈi i to ratou toroa. E faatiahia ratou ia faaohipa i te mau mauhaa aroraa huru rau, mai te ˈoˈe, aore ra te omore e te paruru, te upeˈa e te maehae e toru tara. Noa ˈtu e ua piihia teie mau ohipa, e ludi gladiatorii, oia hoi te mau hautiraa a te feia taputô, ua riro teie mau aroraa ei mau hautiraa ino roa e pinepine i te hope na roto i te poheraa o te hoê o te feia aro.”
Marco: “Te haamanaˈo ra vau e ia tomo mai te feia taputô i roto i te tahua aroraa, e aroha na ratou i te emepera ma te tiaoro atu e, ‘Ave, Caesar, morituri te salutant,’ oia hoi, ‘Ia ora na oe, e Kaisara, te aroha ˈtu nei te feia e taparahihia ia oe.’”
Paolo: “I roto i te tahi mau hohoˈa teata, e itehia te emepera o te faatoro i to ˈna rima ma te huri i te rima rahi i raro no te faaoti e ia haapohe-roa-hia te taata taputô i pau—ua tupu mau anei te reira?”
Luca: “E, ua tupu te reira. I mutaa ihora, na te taata upootia e faaoti i te hopea o te taata i pau. I muri iho, ua horoahia teie tiaraa na te emepera iho, o tei faaoti i muri aˈe i to ˈna faarooraa i te maitiraa a te nahoa taata. Mai te peu e e manaˈo te feia mataitai e ua aro te taata i pau ma te itoito, e afai ratou i to ratou rima rahi i nia a tuô ai e, ‘Mitte!’ (A vaiiho ia ˈna!), ma te ani e ia faaorahia oia, e ia afai atoa te emepera i to ˈna rima rahi i nia ra, eita ïa te taata i pau e taparahihia. Area ra, mai te peu e e manaˈo te feia mataitai e ua faaite te taata i pau i te paruparu, e huri ïa ratou i to ratou rima rahi i raro ma te tuô e, ‘Iugula!’ (A haapohe ia ˈna!). Ia na reira atoa te emepera, ua faaotihia ïa te utua pohe no te taata taputô o tei pau. E faatoro noa ˈtu ïa o ˈna i to ˈna aropoa i mua i te taata upootia ia taparahi-pohe-roa-hia o ˈna. E te reira na roto i te haapopouraa e te tuô a te nahoa taata. E horoahia ˈtu na te taata i upootia i te mau ô faufaa rahi e te mau moni auro.”
Marco: “Auê te hairiiri e!”
Luca: “E. E tahe noa na te toto taata, ma te ore e faahiti i te toto o te mau animala oviri o tei taparahihia. Mea pinepine e riro na te mau hautiraa animala ei mau faaiteraa i te mau animala oviri haamatarohia o te auraro i te mau faaueraa a to ratou fatu, mai ta tatou e ite ra i roto i te mau tahua faaarearearaa no teie nei tau. Mea pinepine aˈe râ ia taputô te mau animala oviri te tahi e te tahi aore ra ia aˈuaˈuhia ratou e ia taparahihia. E taparahiraa riaria mau teie. A feruri na, i te avariraahia te Colisée, e 5 000 animala oviri tei taparahihia i te hoê noa mahana!”
Paolo: “Nafea ïa te taata e nehenehe ai e mataitai i teie mau huru ohipa.”
Luca: “Hoê â huru te ohipa motoraa i teie mahana. Te tuô nei te mau taata mataitai ia ite anaˈe ratou i te taata i pau ia topa i nia i te tahua ma te moe to ˈna hiroa, ua î roa ïa to ˈna mata i te toto. Eaha te nehenehe e parau no te feia mea au roa na ratou i te mau hohoˈa teata i reira te taata e haamehamehahia ˈi na roto i te faaiteraa i te toto, te feia pohe, e te toto e pahi mai na te mau vahi atoa? I teie mahana, aita atoa te taata e putapû faahou ra.
“No reira, ua riro te mau tahua taputôraa ei vahi hamani-ino-raa faufau. No taua tumu ra te mau kerisetiano matamua e ape ai i teie mau vahi. Inaha, ua faataa te taata papai o te senekele III ra o Tertullien i roto i ta ˈna buka De spectaculis, i te ohipa e tupu ra i roto i te tahua taputôraa mai te tahi ohipa ‘maamaa’ e ua haapapu atoa oia e ‘aita roa ˈtu’ te mau kerisetiano ‘i haere atu i reira.’”
Marco: “Ua haamauiuihia anei e ua pohe anei vetahi mau kerisetiano i te Colisée?”
Luca: “Mea papu maitai, ua pohe te mau kerisetiano i roto i te mau tahua taputôraa no Roma, ma te hahaehia e te mau animala oviri. Te haapapuhia ra te reira i roto i te mau buka aamu. Peneiaˈe paha i roto i te Korinetia 1, 15:32, te faahiti ra te aposetolo Paulo e ua faaruru oia i te mau animala oviri taehae i roto i te tahua taputôraa no Ephesia.
“Mea papu roa e ua haamauiuihia te mau kerisetiano e ua taparahihia ratou i te tahi mau vahi i Roma, teie râ, eita e nehenehe e parau mai te peu e ua hamani-ino-hia ratou i te Colisée. Te na ô ra te buka parau paari ra Enciclopedia Universale, Tuhaa 4, e: ‘Aita e haapapuraa i te pae no te aamu e ua hamani-ino-hia te mau kerisetiano i te Colisée.’ Teie râ, e rave rahi mau taata papai buka katolika o te haapapu nei i te reira. E au ra e te niu nei ratou i to ratou manaˈo i nia i te mau aamu o tei faatiahia i roto i te roaraa o te tau e o tei fariihia i rotopu i te hui mana katolika.
“Teie râ te mea o te faaitoito i te mau kerisetiano i teie mahana, oia hoi, ua tapea te mau pǐpǐ a Iesu no mutaa ihora i to ratou haapao maitai e tae roa ˈtu i te pohe i to ratou oreraa e apiti atu i te mau ohipa a te hoê ao hamani ino. Te mea faufaa, e ere ïa te iteraa i te vahi i reira to ratou haamauiuiraahia, te mea faufaa râ, o te iteraa ïa e ua tapea maite ratou i to ratou faaroo.
“Ua oaoa anei orua i to orua haereraa mai e mataitai i teie patu faahiahia mau no Roma?”
“Oia mau,” o ta Paolo raua o Marco ïa i pahono atu, “e mauruuru roa no ta oe mau haamaramaramaraa.”
E rave rahi mau ohipa anaanatae roa ta te mau ofai tahito e nehenehe e faaite mai. Te faahanahana ra te Colisée i te aravihi faahiahia mau o te feia no Roma tahito i te pae no te faatiaraa e te paturaa i te fare. Ua patu ratou i te mau eˈaturu, te mau purumu, te mau faataheraa pape, te mau teata, te mau tahua taputôraa, te mau hiero e te mau aorai. Teie râ, ua riro atoa te Colisée ei tahua no te mau huru ohipa hairiiri mau ta te mau kerisetiano no te tau tahito, e tae noa ˈtu no teie nei tau, e patoi i te haere atu ei feia mataitai aore ra ei feia hauti.
[Hohoˈa i te api 28]
I roto i te Colisée i teie mahana
[Hohoˈa i te api 29]
Ua aramoina te hanahana o te Colisée