Te haapaoraa i te feia ruhiruhia—Te hoê fifi e rahi noa ˈtura
TEIE te aamu o te hoê tamahine iti o te ani atu i to ˈna metua vahine e: “No te aha o Mama ruau e amu ai i te maa i roto i te hoê aˈua raau, area o tatou ra, e amu ïa tatou i te maa i roto i te mau mereti nehenehe mau?” Ua pahono atura to ˈna metua vahine e: “E ruru noa te rima o Mama ruau, e nehenehe ïa ta ˈna mereti e topa e e parari roa ïa ta tatou mereti haviti roa. No reira, mea maitai aˈe ia rave o ˈna i te hoê aˈua raau.” Ua feruri atura taua tamahine nei maa taime iti e ua na ô atura i to ˈna metua vahine: “Ee, a faaherehere na i te aˈua raau na ˈu, no reira, ia paari anaˈe oe, e horoa ˈtu ïa vau na oe i teie aˈua.” Ua hitimahuta paha te metua vahine i teie manaˈo, e peneiaˈe paha, ua huru ê rii paha oia. Teie râ, ia feruri-anaˈe-hia, ua tamǎrû atoa paha te reira ia ˈna—inaha, ua manaˈo ta ˈna tamahine iti e haapao ia ˈna a muri aˈe!
E ere te oraraa no a muri aˈe i te mea oaoa roa no te rahiraa o te feia ruhiruhia. I roto e rave rahi mau vahi o te ao nei, o te feia ruhiruhia te tuhaa o te huiraatira o te maraa oioi noa ra. I te avaˈe atete 1987, ua faaite te vea ra World Press Review e fatata e 600 mirioni taata, oia hoi e 12 % o te huiraatira o te ao nei, tei hau atu i te 60 matahiti.
I te fenua Marite, no te taime matamua, ua hau atu te rahiraa o te feia ruhiruhia i te rahiraa o te mau taurearea. Teie ta te taata haapao i te tuhaa no te ite aravihi i papai i roto i te hoê vea no New York e: “E toru ahuru mirioni Marite o tei hau atu i te 65 matahiti i teie mahana—oia hoi te hoê faito maere mau e 1 i nia i te 8, e: Ua tataipiti te oioiraa o te maraaraa o te feia ruhiruhia ia faaauhia i te toea o te huiraatira. . . . I te matahiti 1786 ra, ua naeahia te roaraa o te oraraa o te hoê Marite i te faito e 35 matahiti. No te hoê aiû iti marite i fanauhia i te matahiti 1989, e 75 matahiti ïa.”
I Kanada, te manaˈohia ra e e hau atu te rahiraa o te feia ruhiruhia roa, oia hoi e 85 matahiti e hau atu, i te tataitoruhia ia hope teie senekele.
I Europa, i te senekele i mairi aˈenei, 1 % o te huiraatira anaˈe te faito o te feia ruhiruhia. I teie nei, ua maraa teie numera i nia i te 17 %.
Ia au i te hoê tabula a te Pu marite no te tapao i te taata no nia i te “Ruhiruhia i roto i te mau fenua veve”: “E 80 % o te maraa o te huiraatira ruhiruhia, te tupu nei ïa i roto i te mau fenua veve.”
I te matahiti 1950 ra, tei roto te roaraa o te oraraa i te fenua Tinito i te 35 matahiti. I te matahiti 1982, ua naeahia i te 68 matahiti. E i teie mahana, ua taiohia hau atu i te 90 mirioni feia ruhiruhia i te fenua Tinito. Te manaˈohia ra e e maraa ratou i nia i te faito e 130 mirioni i te matahiti 2000, oia hoi e 11 % o te huiraatira o te fenua.
A rave i te hoê tutavaraa taa ê no te haapao i ta outou tuhaa
A maraa noa ˈi te rahiraa o te feia ruhiruhia roa i roto i te ao nei, te faatupu noa ˈtura te uiraa ra e na vai e haapao ia ratou i te fifi. I te mau tau Bibilia ra, mea ohie roa ïa. Inaha, e ora na te mau tamarii, te mau metua e te mau metua tupuna, ratou paatoa i roto i te hoê anaˈe utuafare fetii. E fanaˈo hoi te mau mootua e te mau metua tupuna te tahi e te tahi, area te mau metua ra, na ratou ïa e haapao i te mau mea materia e titauhia ra e te utuafare e e ara ia aupuruhia te feia paari. Te rave-noa-hia ra teie huru peu i roto i te tahi mau fenua i teie mahana. (A hiˈo na i te mau hiˈoraa i horoahia i roto i te tumu parau i te api 22.) E ere râ mai te reira te huru i roto i te rahiraa o te mau nunaa moni i reira ua taotia-noa-hia te utuafare i te mau metua e te mau tamarii. Ia paari te mau tamarii, ia faaipoipo ratou e ia fanau ratou i te tamarii, mea pinepine ratou i te farerei i te fifi no te haapaoraa i to ratou mau metua ruhiruhia, tei paruparu roa e tei pohe-tamau-hia i te maˈi.
I roto i teie nei ao, mea teimaha roa ia amo i teie hopoia! Noa ˈtu e mea au ore roa te reira, ia hiˈohia te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, e titauhia paha te tane e te vahine atoa ia rave i te ohipa. Mea moni roa te maa, mea moni atoa te fare tarahu, e e tia ia aufau i te mau tarahu. E pau oioi noa hoi te moni ohipa o na hoa e piti. E ia faaea noa te vahine i te fare, e tia ïa ia ˈna ia haapao i te tamarii, ia haere i te fare toa, ia tamâ i te fare—aita ïa to ˈna taime no te faafaaea noa. E ere ïa te auraa e eita roa ˈtu e nehenehe e rave i te hoê aore ra e rave rahi mau metua ruhiruhia i te fare. Teie râ, te parauhia nei e e hopoia fifi roa te reira. Inaha, no to ratou mau maˈimaˈi e to ratou mau mauiui, e riro paha te feia ruhiruhia i te amuamu noa e i te riri vave noa, e iria noa hoi ratou aore ra eita ratou e ataata. Teie râ, eiaha roa te reira ia tapea ia tatou ia farii i te hoê metua ruhiruhia i to tatou fare.
Mea pinepine, e topa te hopoia no te haapaoraa i te mau metua ruhiruhia i nia i te mau tamahine. E rave rahi mau maimiraa o tei faaite mai e, noa ˈtu e na te mau tane e horoa i te tauturu i te pae no te moni, na te mau vahine e haapao i te mau aupururaa i te mau metua ruhiruhia. E haapao ratou i te tunuraa i ta ratou maa—mea pinepine e faatamaa roa ˈtu ai ia ratou—te faahopuraa ia ratou i te pape e te faaoomoraa i te ahu, te faahororaa ia ratou i te taote e i te fare maˈi, te araraa ia noaa ta ratou mau raau. Mea pinepine e o ratou te tariˈa, te mata e te feruriraa o to ratou mau metua ruhiruhia. E ohipa faahiahia mau ta ratou e rave ra, e nehenehe mau â e haapopou ia ratou i te mea e ua ineine ratou i te rave i te reira noa ˈtu te mau fifi atoa e mea oaoa roa na te Atua ra o Iehova.
Te faaite ra o Carl Eisdorfer, taote faatere no te hoê Pu maimiraa no nia i te huru o te taata paari e te feia ruhiruhia i te Fare haapiiraa tuatoru no Miami, fenua Marite, mea hape roa ia parau e te afai nei te rahiraa o te mau taata i to ratou mau metua ruhiruhia i roto i te mau fare ruau e tae roa ˈtu i to ratou poheraa. Te na ô ra oia e: “Te faaite maira te mau maimiraa e, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, na to ratou iho utuafare fetii a haapao i te feia ruhiruhia.”
Te haapapu nei te mau numera i teie parau. Ei hiˈoraa, i te fenua Marite, e 75 % o te feia i uiuihia tei parau e te hinaaro nei ratou ia haere mai to ratou mau metua e ora i ǒ ratou, mai te peu e eita ta ratou e nehenehe faahou e ora o ratou anaˈe iho. Te na ô ra te taote Eisdorfer e: “Te haapapu ra te reira e te hinaaro mau nei te mau utuafare e haapao i to ratou mau fetii.” Te na ô atoa ra te vea ra Ms. e: “E 5 % anaˈe o te feia tei nia ˈtu i te 65 matahiti teie e faaea ra i roto i te mau fare ruau, no te mea mea au aˈe na te feia ruhiruhia e tae noa ˈtu te rahiraa o to ratou mau fetii ia faaea ratou i te fare maoti hoi i te haere i te mau vahi i faataahia no te feia ruhiruhia.”
Te faaite maira te huru tupuraa i muri nei i te tutavaraa ta vetahi e rave ra no te haapao i te mau metua ruhiruhia. Na te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova e haere e farerei haere i te mau amuiraa o te fenua Marite, i faatae mai i teie parau. Te faataa ra oia e mea nafea to raua ta ˈna vahine faaotiraa e haapao i te metua vahine o ta ˈna vahine, e 83 matahiti to ˈna, ia raua ra maoti hoi te vaiiho atu ia ˈna i roto i te fare ruau. Te na ô ra oia: “Ua haamanaˈo vau i te parau ra e e nehenehe ta te hoê metua vahine e haapao e 11 tamarii, eita râ e 11 tamarii e nehenehe e haapao i te hoê anaˈe metua vahine. Inaha, ua opua mâua toopiti atoa ra e haapao i te hoê metua vahine ruhiruhia. Noa ˈtu e ua haamata oia i te roohia i te maˈi no Alzheimer, ua ratere o ˈna na muri ia mâua na nia i te pereoo tavere.
“I te omuaraa, ua apee mai oia ia mâua ia haere anaˈe mâua e poro i te poroi o te Basileia na te mau fare. I muri iho, ua titauhia mâua ia turai ia ˈna na nia i te hoê parahiraa turairai. Mai te mea ra e ua au roa te mau fatu fare i ta mâua huru haapaoraa ia ˈna. I te tahi mau taime, e parau na oia i te tahi mau parau tano ore, teie râ, eita roa mâua e faahaama ia ˈna na roto i te faaafaroraa i ta ˈna parau. Teie râ, ua tapea noa oia i to ˈna huru arearea. Ua haapao noa mâua ia ˈna e tae roa ˈtu i te taime a pohe ai oia, i te 90raa o to ˈna matahiti.”
Mai te peu e e tia ia afai atu i te fare ruau
Fatata e piti mirioni feia ruhiruhia teie e ora nei i roto i te mau fare ruau i te fenua Marite. I te tahi mau taime, e parauhia e “tera te ravea no te tuu i te mau ruau i te hiti.” Mea pinepine râ e tera anaˈe te ravea ia nehenehe te feia ruhiruhia o te ore e nehenehe e ora e o ratou anaˈe, e haapao-maitai-hia. E rave rahi mau taata aita ta ratou e ravea no te haapao i to ratou mau metua ruhiruhia, e rave rahi hoi tei ino roa i te maˈi no Alzheimer aore ra tei faahepohia ia faaea noa i nia i te roi no te tahi atu mau hapepa e titau ra i te tahi mau aupururaa taa ê tamau. I reira ra, aita ˈtu paha e ravea maoti ra te afairaa ˈtu i te taata ruhiruhia i te fare ruau ia aupuru-maitai-hia oia.
Ua faaite te hoê mitionare a te Taiete Watch Tower i Sierra Leone, i Afirika, i te mauiui o to ˈna metua vahine i to ˈna titauraahia ia tuu i to ˈna iho metua vahine i roto i te hoê fare ruau: “Aita i maoro aˈenei, ua tuu to ˈu metua vahine e ora ra i Floride i to ˈna metua vahine, o Helen, i roto i te hoê fare ruau. E faaotiraa fifi mau te reira no ˈna. Ua haapao hoi oia ia Helen e maha matahiti te maoro, teie râ, te titau ra o Helen i teie nei e ia haapaohia oia i te mau taime atoa. Ua turu te mau hoa o mama, to ˈna fetii, e te tahi atu mau rave ohipa i te pae totiale e te mau taote i ta ˈna opuaraa, noa ˈtu râ, e faaotiraa fifi roa no ˈna. Te manaˈo ra hoi o ˈna e mai ta to ˈna metua vahine i haapao ia ˈna i to ˈna nainairaa ra, e tia atoa ia ˈna ia haapao i to ˈna metua vahine i to ˈna ruhiruhiaraa—oia hoi te faahoˈiraa aore ra te ‘haamauruururaa e tia,’ ta te aposetolo Paulo i faahiti. Teie râ, ua haapao-maitai-hia aˈe o Helen i roto i te fare ruau ia faaauhia i te mea o ta ˈna e fanaˈo i te fare o to ˈu mama.”—Timoteo 1, 5:4.
Ua faatia mai te tahi atu Ite, e rave ra i te ohipa i te pu rahi a te mau Ite no Iehova, i te aroraa to ˈna metua tane i te mariri ai taata: “Ua hau atu i te 30 matahiti to papa riroraa ei Ite itoito. Ua roohia oia i te mariri ai taata i roto i na matahiti hopea e iva o to ˈna oraraa. I roto i ta mâua tau faafaaearaa, e haere na mâua ta ˈu vahine ia ˈna ra e e rave atoa na mâua i te tahi taime hau no te haere mai ia ˈna ra e no te tauturu ia ˈna. Ua tauturu mai vetahi mau fetii na roto i te tahi mau ravea huru rau. Na ta ˈu râ vahine e te hoê o to ˈu mau tuahine faaipoipohia e ora ra i reira, e haapao na ia ˈna. Ua haere atoa mai te tahi mau Ite o ta ˈna amuiraa. I roto i na matahiti hopea e piti, ua haere pinepine oia i te fare maˈi e e pae avaˈe hou to ˈna pohe, ua tapeahia oia i roto i te hoê fare maˈi taa ê i reira oia i te rapaauhia mai te titauhia.
“Ua tauaparau te utuafare taatoa no te rave i te faaotiraa e afai atu ia ˈna i roto i teie fare maˈi, e o ˈna atoa to roto. Ua faaoti ihora oia e mea fifi roa e eita atoa e nehenehe faahou e haapao ia ˈna i te fare. Ua parau mai hoi oia e: ‘E pohe roa outou ia ˈu! Ua tae i te taime no te haere i teie fare rapaauraa. Mea maitai aˈe no outou, e mea maitai aˈe no ˈu nei.’
“Ua afaihia ˈtura o ˈna i reira. Fatata e iva matahiti to te utuafare aupuru-noa-raa ia ˈna, e ua haere oia i roto i teie fare rapaauraa taa ê i reira oia e haapaohia ˈi i te mau taime atoa, no te mea aita ˈtu e ravea faahou.”
Mai te peu e aita ˈtu e ravea faahou maoti râ te haereraa ˈtu i te fare ruau, e tia i te utuafare ia imi i te hoê vahi mâ e haapaohia ra e te feia rave ohipa maitatai e te aravihi. A tamata i te imi i te ravea ia haere te hoê taata e hiˈo ia ˈna i te mau mahana atoa—te hoê fetii, te tahi taata no te amuiraa, aore ra ia taniuniu atu te hoê taata ia ˈna—ia ore te taata ruhiruhia ia moemoe, aore ra ia manaˈo e ua moehia oia, o ˈna anaˈe iho aore ra e aita oia e tâuˈahia ra. Mea peapea roa hoi ia ite i te taata ia haere mai e hiˈo i te tahi atu feia i tapeahia, area o oe ra, aita ïa e taata e haere mai e hiˈo ia oe. A haere atu e hiˈo ia ˈna ma te tamau. A faaroo ia ˈna. A pure e o ˈna. Mea faufaa roa teie ohipa hopea nei. Noa ˈtu e e au ra e ua moe to ˈna hiroa, a pure noa. Peneiaˈe paha e te faaroo maira oia i ta outou parau!
Ia rave outou i te tahi faaotiraa no nia i to outou mau metua, a faaô atoa mai ia ratou i roto i teie faaotiraa eiaha râ e rave i te faaotiraa no ratou. Ia ite ratou e na ratou noâ e faatere ra i to ratou oraraa. A faaau atu i te tauturu o ta ratou e titau ra ma te here rahi e te faaoromai e ma te taa maitai i to ratou huru. Te reira hoi te taime mai ta te aposetolo Paulo i papai, no te faahoˈi i ta tatou tarahu i to tatou mau metua e mau metua tupuna.
“O ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe”
I roto i te arepurepuraa o te ao nei, mea ohie roa ia tuu i te feia ruhiruhia i te hiti. Mea pinepine iho â râ te feia apî i te horo, i te ru noa no te ora i to ratou iho oraraa, e e riro ratou i te manaˈo e te faaapǐapǐ nei te feia ruhiruhia i to ratou eˈa e ua hope to ratou anotau. Ia feruri na râ tatou maa taime iti: Na te aha e haafaufaa i te oraraa o te hoê taata? Mea ohie roa na te mau taurearea ia haafaufaa ore i te oraraa o te feia ruhiruhia e ia haafaufaa rahi roa i to ratou iho oraraa.
E ere râ na te faito matahiti aore ra te paruparu e faaiti i te maitai aore ra te taoˈa rahi o te hoê mea faufaa. I roto i te Koheleta, ua parau pinepine te arii ra o Solomona e mea faufaa ore anaˈe te ohipa a te taata. Ua faahiti oia i te tau o te apîraa ra e to ˈna puai e aramoina a muri aˈe, ma te faaite e e haaparuparu te roaraa o te tau i te mau tino atoa. E hope paatoa ratou i roto i te repo e inaha e parau mau atura ta Solomona i te na ôraa e: “E mea faufaa ore rahi teie, e mea faufaa ore te mau mea atoa nei.”—Koheleta 12:8.
Ua faateitei râ oia i te parau a te feia paari e ua faataa poto maira oia i to ˈna tuatapaparaa i te oraraa i te na ôraa e: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.” (Koheleta 12:13) Teie te ravea no te fanaˈo i te hoê oraraa faufaa, noa ˈtu eaha to tatou matahiti aore ra te tapao ta tatou e vaiiho mai i roto i teie nei ao nounou taoˈa o te mou roa.
I te pae no te mau auraa i rotopu i te taata, teie te faaueraa tumu ta Iesu i horoa mai, tei parauhia hoi te ture auro: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) No te faaohipa i teie nei ture, e tia ia tatou ia taa i te huru o vetahi ê, ia feruri e ahiri e o tatou aˈe tera, eaha ïa ta tatou e hinaaro e ia ravehia mai i nia ia tatou. Ahiri e e taata ruhiruhia e te paruparu tatou, e te titau ra tatou i te tauturu, eaha ïa ta tatou e hinaaro ia rave mai ta tatou tamarii no tatou nei? E faahoˈi anei tatou i ta tatou mau metua i na 20 matahiti to ratou aupururaa e to ratou haapaoraa ia tatou a riro ai tatou ei mau tamarii haihai roa, inaha, ua paari roa ratou e te titau nei ratou i te tauturu?
Ia ite tatou i to tatou mau metua paari e hinaaro ra i te tauturu, e riro paha tatou i te haamanaˈo i to tatou nainairaa e i te mau mea atoa o ta ratou i rave a riro ai tatou ei aiû iti, ei tamarii, i to ratou haapaoraa ia tatou ia pohehia tatou i te maˈi, ia faaamu ratou ia tatou i te maa, e ia faaahu atoa mai, e ia faaorihaere ratou ia tatou no to tatou oaoaraa. I reira, ma te tapitapi mau â no to ratou maitai, a feruri na i te ravea maitai roa ˈˈe no te haamâha i to ratou mau hinaaro.
E tia paha ia outou ia rave i te mau faanahoraa no te tapea mai ia ratou i ǒ outou, mai te peu e e nehenehe. I te tahi aˈe pae, e riro paha e te ravea maitai aˈe no te taatoaraa, e tae noa ˈtu no te mau metua ruhiruhia, o te tuuraa ˈtu ïa ia ratou i roto i te hoê fare rapaauraa taa ê aore ra te hoê fare ruau. Noa ˈtu e eaha te faaotiraa e ravehia, e tia i te tahi pae ia faatura i te reira. Teie hoi tei papaihia: “Eaha râ hoi oe i faahapa ˈi i to taeae? e eaha hoi oe i vahavaha ˈtu ai i to taeae?” E oia atoa: “O vai hoi oe na a faahapa ˈi ia vetahi ê?”—Roma 14:10; Iakobo 4:12.
Noa ˈtu e te ora ra te mau metua ruhiruhia e ta ratou mau tamarii aore ra i roto i te hoê fare ruau, mai te peu e mea maitai roa to ratou feruriraa, e nehenehe ïa ratou e fanaˈo i te hoê oraraa anaanatae mau. E nehenehe hoi ratou e haapii i te opuaraa a Iehova no te feia atoa e auraro oia hoi te oraraa e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua ma te oraora maitai. E haamata paha ratou i te hoê oraraa apî, te hoê oraraa oaoa e te itoito mau na roto i te taviniraa i to ratou Poiete, te Atua ra o Iehova. E riro hoi te reira ei taime faufaa roa ˈˈe e te oaoa roa ˈˈe o to ratou oraraa. Aita vetahi feia ruhiruhia e tiaturi faahou nei i te oraraa, area te tahi pae ra, ua haapii ratou i te mau parau tǎpǔ a Iehova no nia i te ora mure ore i roto i te hoê ao apî e te parau-tia e ua noaa ia ratou i te hoê oaoa apî na roto i te paraparauraa ˈtu ia vetahi ê no nia i teie tiaturiraa.
Ei faahoperaa, teie te tahi hiˈoraa. I te 100raa o to ˈna matahiti, ua faaroo te hoê vahine no Kalifonia i te parau no teie mau haamaitairaa atoa na roto i te arai o te hoê vahine utuutu maˈi i te fare ruau, e ua bapetizohia oia ei Ite no Iehova e e 102 matahiti to ˈna. Ua hope to ˈna oraraa, eiaha na roto i te hoê pohe ‘faufaa ore,’ na roto râ i te faaîraa i te ‘hopoia o te oraraa,’ oia hoi ‘te mǎtaˈuraa i te Atua mau e te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa.’
[Parau iti faaôhia i te api 20]
E parauhia na e e nehenehe ta te hoê metua vahine e haapao e 11 tamarii; i teie râ mahana, aita e 11 tamarii e taa ra e nafea ia haapao i te hoê metua vahine
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
Te faaiteraa i te faatura na roto i te haapaoraa i te feia ruhiruhia—Parau no te ara mai
“I Afirika, mea iti roa te tauturu a te hau no te feia ruhiruhia, e aita roa ˈtu hoi—aita e fare ruau, aita e faanahoraa i te pae no te rapaauraa e i te pae no te parururaa totiale, aita e moni ruau. Na to ratou mau tamarii e haapao i te feia paari.
“Te tumu matamua no reira te feia no te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa e fanau rahi ai i te tamarii, no te mea ïa e te tiaturi nei ratou e e haapao ta ratou mau tamarii ia ratou a muri aˈe. E fanau atoa hoi te feia veve e rave rahi mau tamarii, ma te tiaturi e ia rahi ta ratou tamarii, e nehenehe ïa vetahi e ora mai no te haapao ia ratou a muri aˈe.
“Noa ˈtu e te taui nei te mau peu i Afirika, te haapao maite ra te rahiraa o te mau utuafare i te hopoia no te haapaoraa i to ratou fetii ruhiruhia. Mai te peu e aita ta ratou e tamarii, na te tahi atu mau fetii e haapao ia ratou. Mea pinepine e mea veve roa te taata, teie râ, e opere iho â ratou i te mea e vai ra ia ratou.
“Te tahi atu ravea a te mau tamarii no te haapao i to ratou mau metua, o te horoaraa ˈtu ïa i ta ratou iho mau tamarii. Mea pinepine e na te mau mootua e rave i te ohipa o te fare.
“I roto i te mau fenua moni, e ora maoro aˈe te taata no te mea ua haere te toroa rapaauraa i mua. E ere râ mai te reira te huru i roto i te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa. Te pohe nei te feia veve no te mea eita e maraa ia ratou ia aufau i te tauturu haihai roa e vai ra i te pae rapaauraa. Te na ô ra te hoê parau paari i Sierra Leone e: ‘Eita te feia veve e pohehia i te maˈi.’ Inaha, no te mea e aita ta te taata veve e moni no te rapaau ia ˈna, e piti ïa huru, mea maitai oia aore ra e pohe oia.”—Robert Landis, mitionare i Afirika.
“I te fenua Mexico, mea faatura-roa-hia te feia ruhiruhia. Ia faaipoipo anaˈe ta ratou mau tamaroa, o te mau metua anaˈe to ratou faaearaa, teie râ, ia ruhiruhia ratou e ia titau ratou i te tauturu, e rave mai te mau tamarii ia ratou i ǒ ratou no te haapao ia ratou. Te manaˈo nei ratou e e tia iho â ia ratou ia na reira.
“Mea matauhia ia ite i te mau metua ia ora i roto i te hoê â fare e ta ratou mau tamaroa e ta ratou mau mootua. Mea here roa na te mau mootua e mea faatura roa ratou i to ratou mau metua tupuna. Mea tahoê roa te utuafare fetii.
“I Mexico, mea varavara roa te mau fare i faataahia no te feia ruhiruhia no te mea na te mau tamaroa e te mau tamahine e haapao i te feia paari. Mai te peu e e rave rahi mau tamaiti, e faaea mai te tamaroa hopea e faaipoipo i te fare e ora oia e to ˈna mau metua.”—Isha Aleman, no Mexico mai.
“I Korea, e haapiihia matou, i te fare e tae noa ˈtu i te fare haapiiraa, ia faatura i te feia ruhiruhia. Na te tamaiti matahipao o te utuafare e haapao i to ˈna mau metua ruhiruhia. Mai te peu e eita ta ˈna e nehenehe, na te tahi atu ïa tamaiti aore ra tamahine e amo i teie hopoia. E rave rahi mau hoa faaipoipo o te ora nei e to ratou mau metua paari e o te haapao nei ia ratou. Ua matau iho â te mau metua i te ora e ta ratou mau tamarii, e mea au roa na ratou ia haapii e ia haapao i ta ratou mau mootua. Mea haama roa no na feia faaipoipo apî mai te peu e e afai atu raua i to raua mau metua paari i te fare ruau.
“O to ˈu metua tane te tamaiti matahiapo o te utuafare, e ua ora matou e to matou mau metua tupuna i roto i te hoê â fare. Ia faarue matou i te fare, e faaara ˈtu matou ia ratou e te haere ra matou ihea e afea râ matou e hoˈi mai ai. Ia hoˈi mai matou i te fare, e haere atu matou e aroha ia ratou i roto i to ratou piha ma te piˈo i te upoo i mua ia ratou no te faaite e ua hoˈi mai matou no te mea te haapeapea ra ratou no te maitai o te utuafare.
“Ia horoa ˈtu matou i te tahi mea, e faatoro atu ïa matou i na rima e piti. Eita e tia ia faatoro atu i te tahi taoˈa e te hoê noa rima i te feia e tia ia faaturahia, mai te mau metua, te mau metua tupuna, te mau orometua aore ra te feia toroa teitei. Ia amu matou i te tahi maa taa ê, e taipu na mua matou i te maa na to matou mau metua tupuna.
“Eita te faaturaraa i te feia ruhiruhia e taotia-noa-hia i te mau melo o te utuafare, i te feia ruhiruhia atoa râ. Mai te fare haapiiraa tuatahi e tae roa ˈtu i te fare haapiiraa tuarua, e horoahia na te mau tamarii i te tahi haapiiraa morare. I taua taime haapiiraa ra, e haapiihia ratou, na roto i te mau aamu e te mau taioraa, nafea ia faatura e ia faahanahana i te mau taata paari.
“Ia tomo mai te hoê taata ruhiruhia i roto i te hoê piha, e titauhia te feia apî ia tia mai i nia. I roto i te pereoo faauta taata, mai te peu e te tia noa ra te hoê taata ruhiruhia, e peu matauhia ia vaiiho te hoê taata apî aˈe i to ˈna parahiraa no ˈna. Ia ite atu oe i te hoê taata paari e amo ra i te hoê puohu teiaha, e tia ia oe ia tapea e ia ani atu mai te peu e e hinaaro oia i te tahi tauturu. Ia parau mai oia e e, e amo ïa oe i te puohu e tae roa ˈtu i te vahi o ta ˈna e hinaaro.
“Mai ta te Bibilia i faaite atea mai, i roto i te mau mahana hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea, e rahi noa ˈtu te mau faaueraa tumu morare i te faainohia. Tera atoa te ohipa e tupu ra i Korea. Teie râ, te vai noa nei teie haerea faatura i te feia ruhiruhia i rotopu i te feia no Korea.” (Timoteo 2, 3:1-5)—Kay Kim, no Korea mai.
[Hohoˈa i te api 21]
E faaohipa maitai tatou i te taime ia haere anaˈe tatou e farerei i te feia paari