“E faatura ˈtu i to metua tane, e to metua vahine”
NO TE tau tahito mai â teie mau parau, tau senekele hou te tau o te Mesia, e ua tae roa mai ia tatou nei. Ua faataehia mai mai nia mai i te hoê mouˈa, e ua papaihia i nia i te pǎpǎ ofai e te rima o te Atua. Ua riro o Mose ei mauhaa no te faatiamâ i te mau ati Iseraela i te faatîtîraa a to Aiphiti e, i muri aˈe i to ratou haereraa na roto i te miti Uteute, ua puhapa aˈera ratou i raro i te mouˈa rahi ra o Sinai. E 40 mahana e e 40 rui to ˈna faaearaa e o Iehova, e i muri iho, ua pou maira o Mose mai nia mai i te mouˈa e na pǎpǎ ofai e piti i reira te papairaahia na Ture Ahuru.—Exodo 34:1, 27, 28.
I nia i te hoê o na pǎpǎ ofai, ua papaihia te pae o te ture, e itehia i teie mahana i roto i te Bibilia i roto i te Exodo pene 20, irava 12. Te na ô ra teie irava e: “E faatura ˈtu i to metua tane, e to metua vahine; ia haamaorohia to oe pue mahana i te fenua ta to Atua ta Iehova e horoa no oe na.” Ia au i te aposetolo Paulo, ‘o te ture matamua ïa i taaihia i te parau i tǎpǔhia maira,’ oia hoi: “Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.”—Ephesia 6:1-3.
Ua haapapu mau â te auahi, te auauahi e te mau aueueraa fenua riaria mau o tei faaaueue i te mouˈa ra o Sinai i te taime a tuuhia mai ai na Ture Ahuru, na roto i te hoê hiˈoraa faahiahia mau i te faufaaraa o taua mau faaueraa nei, e tae noa ˈtu te pae o te faaueraa, oia hoi te faaturaraa i te mau metua. Te auraa o te parau ra e faatura i to metua tane e to metua vahine, e ere noa ïa te faaturaraa ia raua e te auraroraa i ta raua parau, oia atoa râ te poihereraa ia raua e te tautururaa ˈtu ia raua i te pae materia mai te peu e e titauhia.
Ua haapapu-maitai-hia teie faaueraa tau senekele i muri aˈe, i te taime a tupu ai te hoê aimârôraa i rotopu ia Iesu e te mau papai parau e te mau Pharisea no nia i ta ratou tutuu i parau-noa-hia. Ua faaite o Iesu e, ia patoi ratou i te tauturu i to ratou mau metua e fifi ra i te pae materia, aita ïa ratou e haapao ra i ta ratou hopoia i te pae no te faaturaraa i te metua. Teie ta ˈna i parau atu ia ratou, i roto i te Mataio 15:3-6: “Ua parau mai hoi te Atua, na ô maira, E faatura i to metua tane e to metua vahine; O tei faaino i te metua tane e te metua vahine, ia pohe mau ïa oia. Te parau na râ outou e, O te parau atu i tana metua tane e tana metua vahine, Ia moˈa te mau mea atoa na ˈu nei e faufaahia ˈi oe na; eiaha oia e faatura ˈtu i tana metua tane e tana metua vahine i reira. Ua na reira outou i te faaore i te ture a te Atua i ta outou na tutuu.”
I roto i te hiˈoraa o Iesu iho, ua faaroo mau â oia i to ˈna mau metua ma te auraro atu ia raua. (Luka 2:51) Tau matahiti i muri iho, a fatata ˈi oia i te pohe i nia i te pou haamauiuiraa, ua faatura ˈtu oia i to ˈna metua vahine na roto i te raveraa i te mau faanahoraa here mau ia haapaohia e ia tauturu-atoa-hia oia.—Ioane 19:25-27.
Ua ite maitai te aposetolo Paulo e mea titauhia te mau tamarii, e tae noa ˈtu te mau mootua, i mua i te Atua ia haapao i to ratou mau metua e fifihia ra. Hau atu, ua tahoê oia i teie tauturu i te pae materia e te faatura i te mau metua i te na ôraa e: “E [faatura] atu i te mau vahine ivi, i te ivi mau ra. O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.” (Timoteo 1, 5:3, 4) Ua aupuru to outou mau metua ia outou i to outou nainairaa ra, e pepe aruaru e te paruparu noa hoi outou; i te mea e ua paari raua i teie nei, na outou atura ïa e haapao ia raua.