VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/12 api 11-15
  • Tuhaa 9: Te faatereraa taata nei—Ua fatata roa te hopea!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tuhaa 9: Te faatereraa taata nei—Ua fatata roa te hopea!
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mau parau tǎpǔ anaˈe tera!
  • “A tatua ia outou iho”
  • Tamataraa apî
  • ‘Ia huˈahuˈa roa outou!’
  • Te hoê patoiraa
    A ara mai na! 1986
  • Eaha te tumu i haamauhia ˈi te Totaiete o te mau Nunaa?
    A ara mai na! 1991
  • Ua faataahia te auraa o te hoê parau aro riaria mau
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Te hopea o te hoê moemoeâ
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/12 api 11-15

Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa

Tuhaa 9: Te faatereraa taata nei—Ua fatata roa te hopea!

Te mau faanahoraa politita hau aˈe i te nunaa: Hau emepera, totaiete, autahoêraa aore ra autahoêraa hau faanahohia no te tahi taime aore ra ma te tamau noa na te mau nunaa-Hau, e na nia ˈtu ta ratou mau opuaraa amui i te mau otia, te mana aore ra te mau faufaa a te mau nunaa.

I TEIE po, 5 no atopa o te matahiti 539 hou to tatou nei tau, te arearea noa ra te taata i Babulonia. Hoê tausani feia mana o tei farii i te titauraa a te arii Belesazara no te tahi oroa tamaaraa. Aita roa ˈtu te arii e to ˈna mau taata teitei e haapeapea ra no te haamǎtaˈuraa a to Medai e to Peresia e haaati ra i te oire. Inaha, aita anei o Babulonia i paruruhia e to ˈna mau patu paari maitai ra? Eiaha ïa e haapeapea.

Te arearea noa ra te taata, fa taue maira te hoê rima o tei papai i nia i te patu o te aorai i teie mau parau mehameha: MENE, MENE, TEKELE e PERESE. Ua ahoaho atura te manaˈo o te arii e ua paaraara ihora na turi te tahi e te tahi. — Daniela 5:5, 6, 25.

E ati Iseraela o Daniela. E taata haamori atoa oia i te Atua ta Belesazara e to ˈna mau taata mana e faaooo ra. Ua titauhia ˈtura oia e haere mai e faataa i teie poroi. Ua parau atura Daniela e: “Teie te auraa i taua mau parau nei: MENE; Ua taiohia e te Atua to basileia, e ua faaoti. TEKELE; Ua faitohia oe i te faito, e aita i tia. PERESE; Ua tufahia to oe ra basileia, e ua horoahia i to Medai e to Peresia.” Oia mau, aita te parau tohu e faaite ra i te tahi mea maitai. Inaha, “tei taua rui ra, te arii o te Kaladaio ra o Belesazara i te taparahiraahia.” — Daniela 5:26-28, 30.

I roto i te hoê noa rui, ua mono aˈera te hoê huru faatereraa taata i te tahi. Ia hiˈohia te mau tauiraa politita mai teie te huru i tupu aˈenei i Europa Hitia o te râ, e nehenehe anei tatou e huti atoa mai i te hoê haapiiraa no to tatou nei anotau? E tia anei ia hiˈo i te ohipa i tupu i nia ia Belesazara mai te hoê hohoˈa no te ohipa e roohia ˈtu i nia i te taatoaraa o te faatereraa taata nei? Mea titauhia ia feruri maite tatou i nia i teie mau uiraa, no te mea, ia au i te mau parau a Jacques Barzun, orometua haapii i te Fare haapiiraa tuatoru Columbia, “ua moe ê roa te mau nunaa taatoa. E ere te mairiraa rahi o te fenua Heleni e o Roma i te aai haavare”.

Ua tamata te mau taata i te mau huru faatereraa atoa. Eaha ˈtura te ohipa i itehia mai i muri aˈe i te mau tausani matahiti to ratou perehahu-noa-raa? Ua manuïa anei te faatereraa taata nei? E nehenehe anei oia e horoa mai i te mau ravea no te arai i te mau fifi e rahi noa ˈtura o te huitaata nei?

E mau parau tǎpǔ anaˈe tera!

Te horoa maira o Bakul Rajni Patel, vahine faatere i te hoê pu maimiraa rahi i Bombay (Inidia), i te tahi tuhaa o te pahonoraa. Ma te faahapa i te feia politita no to ratou “haavare rahi”, te faataa ra oia e: “I Inidia e i roto i te tahi atu mau fenua veve, e peu matauhia ia tia ˈtu te mau faatere i nia i te tahua teitei no te faataa mai i te mau oreroraa parau putapû mau no nia i te ‘tupu-maitai-raa’ e te ‘haereraa i mua’. Teihea tupu-maitai-raa? Teihea haereraa i mua? O vai ta ratou e hinaaro ra e haavare? Teie te mau numera, aita e nehenehe e apehia, e mea papu maitai: i te mau mahana atoa, e 40 000 tamarii o te mau fenua veve e pohe nei i te mau maˈi te nehenehe e apehia.” E te na ô faahou ra oia e ua hau atu i te 80 mirioni tamarii ravai ore i te maa teie e varea nei i te taoto i te mau po atoa ma te poia rahi.

‘Heru na, ta te tahi paha e patoi mai, e tia ia farii e e nehenehe e haapopou i te feia politita no te mea ua tamata ratou. Mai te peu e e hinaaro tatou e faaora mai i te ao nei i te ati o ta ˈna e farerei nei, mea titauhia te tahi huru faatereraa!’ Papu maitai. Tera râ, e tia ia faataa i te huru o teie faatereraa, no ǒ mai anei i te taata aore ra no ǒ mai i te Atua.

E manaˈo maamaa anei te reira, inaha, te manaˈo ra paha outou mai te tahi atu mau taata e rave rahi, e ua opua te Atua e faaea noa i te hiti i teie nei ohipa? Ei hiˈoraa, mai te mea ra e te manaˈo ra te pâpa Ioane-Paulo II e ua vaiiho te Atua e na te mau taata e faatere ia ratou iho mai ta ratou e nehenehe. Tau ahuru matahiti i teie nei, i to ˈna tereraa ˈtu i Kenya, ua parau oia e: “Hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe te tia i te kerisetiano ia faaruru, o te fifi ïa o te oraraa politita. I roto i te hoê Hau, e tiaraa e e hopoia atoa ta te mau melo huiraatira no te apiti atu i roto i te oraraa politita. (...) Mea hape roa ia manaˈo e e tia i te kerisetiano ia faaea noa i te hiti i teie mau ohipa no te mau mahana atoa.”

I nia i teie niu, e mea pinepine hoi ma te faaitoitohia e te haapaoraa, mea maoro i teie nei to te mau taata maimi-noa-raa i te faatereraa tia roa. Ia fa anaˈe mai te hoê huru faatereraa apî, e fa atoa mai ïa te mau parau tǎpǔ faahiahia roa. Teie râ, noa ˈtu te faahiahia o te hoê parau tǎpǔ, ia ore anaˈe e tapeahia, e tupu mai ïa te inoino (hiˈo i te tumu parau “Te mau parau tǎpǔ e te tupuraa mau” i te api 14. No te faaite i te parau mau, aita i itea mai i te mau taata te faatereraa faahiahia roa ˈˈe.

“A tatua ia outou iho”

Ua itea mai anei i te aivanaa tuatapapa atomi o Harold Urey i te ravea? Ua haapapu hoi oia e “eita e itehia te hoê ravea papu no te arai i te mau fifi o te ao nei mai te peu e eita e haamauhia te hoê faatereraa na te taatoaraa e nehenehe e horoa i te mau ture e tano no te fenua atoa nei”. Teie râ, aita te taatoaraa e tiaturi nei e e manuïa teie huru opuaraa, no te mea hoi e, i mutaa ihora, aita fatata te mau tamataraa atoa i ravehia no te tahoê i roto i te mau taatiraa a te mau nunaa atoa, i manuïa. E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa papu maitai.

I muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, ua haamauhia ˈtura te hoê faanahoraa hau aˈe i te mau nunaa atoa e tahoê ra e 42 Hau melo i te 16 no tenuare 1920: te Totaiete o te mau Nunaa. Ua riro oia ei Apooraa no te mau nunaa atoa maoti hoi i te hoê faatereraa, e ua haamauhia oia no te turu i te autahoêraa o te ao nei, na roto iho â râ i te faatitiaifaroraa i te mau patoiraa i rotopu i te mau nunaa-Hau mana, e, ia na reira oia, no te ape i te tamaˈi. I te matahiti 1934, ua naeahia te numera o to ˈna mau melo i te 58.

Ua niuhia râ te Totaiete o te mau Nunaa i nia i te hoê niu papu ore. “Ua hope te Tamaˈi rahi Matamua na roto i te mau tiaturiraa rahi, teie râ, aita i maoro roa, ua haamata ˈtura te moemoeâ i te moe ê, o ta te The Columbia History of the World ïa e faataa ra. Inaha, ua aramoina te mau tiaturiraa i tuuhia ˈtu i roto i te Totaiete o te mau Nunaa.”

I te 1 no setepa 1939, i te tupuraa te Piti o te Tamaˈi rahi, ua hiˈa ˈtura te Totaiete o te mau Nunaa i roto i te abuso o te ohipa-ore-raa. Noa ˈtu e ua faaore-noa-hia oia i te 18 no eperera 1946, i te pae râ no ta ˈna hopoia, ua pohe ïa oia i te piti ahururaa o to ˈna matahiti, e aita hoi oia i mahemo i te otia o te apîraa ra. Hou to ˈna tanuraa haamanahia i tupu ai, ua monohia ˈtura oia e te tahi atu taatiraa hau aˈe i te nunaa i haamauhia i te 24 no atopa 1945 e e 51 Hau melo: te Faanahonahoraa a te mau Nunaa amui. Eaha ˈtura te mau faahopearaa o teie tamataraa apî no te tahoêraa?

Tamataraa apî

Te parau nei vetahi e aita te Totaiete o te mau Nunaa i manuïa no te mea te vai ra te tahi mau hape i roto i to ˈna hamaniraahia. Area vetahi ra, te faahapa nei ratou, eiaha i te faanahonahoraa iho, te mau faatereraa iho â râ o tei ore i horoa i te turu e titauhia ra. Te vai ra te tahi parau mau i roto i teie na faataaraa tataitahi. Te itehia ra e ua tamata te feia i haamau i te Faanahonahoraa a te mau Nunaa amui [O.N.U.] i te huti mai i te haapiiraa no roto mai i te aravihi ore o te S.D.N. e i te arai i te tahi o to ˈna mau paruparu.

Ia au i te taata papai ra o R. Baldwin, “mea maitai aˈe te mau ravea” a te mau Nunaa amui “i ta te S.D.N. i moe ê no te faatupu i te hoê faanahoraa na te ao nei e faaterehia e te hau, te autahoêraa, te mau ture e te faaturaraa i te mau tiaraa o te taata”. Inaha, te tapapa nei te tahi o ta ˈna mau taatiraa aravihi, mai te O.M.S. (Faanahonahoraa a te ao nei i te pae no te oraora-maitai-raa), te UNICEF (Faufaa a te mau Nunaa amui no te tamarii) e te F.A.O. (Faanahonahoraa i te pae no te maa e te faaapu), i te mau tapao maitatai ma te manuïa. E te mea e haapapu atoa ra i te parau a Baldwin Tane, ua naeahia hoi i te faanahonahoraa o te mau Nunaa amui i te 45raa o to ˈna matahiti, oia hoi e piti taime hau atu i te S.D.N.

Te hoê ohipa faufaa te tia ia haapopouhia i ravehia e te mau Nunaa amui, o te haamataraa ïa i te ohipa no te faatiamâraa i te mau fenua aihuaraau. Ia au i te papai vea o Richard Ivor, maoti te ohipa a te O.N.U. i nehenehe ai teie faatiamâraa i te mau fenua aihuaraau “e tupu ma te nahonaho maitai aˈe ahiri e mea na roto i te tahi atu ravea”. Te faaite atoa ra teie taata hiˈopoa e “ua tauturu [te O.N.U.] ia taotiahia te tamaˈi toetoe i rotopu i te mau tahua aroraa o te mau aparauraa”, ua faahiahia oia i te “hohoˈa aravihi o te autahoêraa o te mau nunaa” ta teie faanahonahoraa i faatupu.

I te tahi aˈe pae, te haapapu nei te tahi mau taata faahapa e, hau atu i te mau Nunaa amui, na te haamǎtaˈuraa o te hoê tamaˈi atomi tei tapea i te tamaˈi toetoe [feiiraa i rotopu i te mau Hau] ia riro roa mai ei tamaˈi mau. Inaha, maoti hoi i te tapea i ta ˈna parau tǎpǔ i tapaohia i roto i to ˈna iˈoa — amui i te mau nunaa —, ua faaite pinepine te O.N.U. ia ˈna mai te hoê noa arai e tamata ra i te tapea i te mau nunaa amahamaha ia aa ˈtu te tahi e te tahi. E i roto i teie tiaraa arai, aita atoa o ˈna e manuïa ra i te mau taime atoa. Mai ta Baldwin Tane e faataa ra, ia au i te Totaiete o te mau Nunaa, “aita ta te mau Nunaa amui e ravea no te rave hau atu â i te mea ta te hoê Hau melo i faahapahia e farii ra e ia ravehia”.

Te itehia ra te anaanatae ore o te mau Hau melo no te turu atu i te O.N.U. i roto i to ratou hinaaro ore e aufau i ta ratou tuhaa moni titauhia. Mea na reira ïa to te Fenua Marite, hoê o te mau hau horoa moni matamua o te faanahonahoraa, haamaororaa i ta ratou aufauraa i te F.A.O. no te tahi faaotiraa o ta ratou i manaˈo e e ere i te mea maitai no Iseraela e te turu ra i te pae Paletetina. I muri iho, ua farii ratou i te aufau i te tuhaa noa i titauhia ia tapea-noa-hia to ratou tiaraa ia maiti, teie râ, hau atu i te piti tuhaa i nia i te toru o ta ratou tarahu tei ore i aufauhia ˈtura.

I te matahiti 1988, ua papai o Varindra Tarzie Vittachi, mono faatere tahito a te UNICEF, e te patoi ra oia “i te faaô atu ia ˈna i roto i te pǔpǔ a te feia taparahi” e faahapa ra i te mau Nunaa amui. Ua faariro oia ia ˈna mai te hoê “taata faahapa haapao maitai”, teie râ, ua farii oia e te faaruru atura te O.N.U. i te mau patoiraa e rave rahi no ǒ mai i te feia e hiˈo ra ia ˈna “mai te hoê ‘mori e mohimohi atura’, [te hoê faanahonahoraa] o tei ore i manuïa i te faatupu i ta ˈna mau opuaraa teitei, tei ore i nehenehe e haapao i ta ˈna hopoia ei tiai o te hau area te mau taatiraa no te haere i mua ra, taa ê atu i te tahi noa pae, aita ïa ratou i faataa i te tumu o to ratou vairaa mai”.

Ua tuu o Richard Ivor i te tapao i nia i te vahi paruparu matamua o te mau Nunaa amui i to ˈna papairaa e: “Noa ˈtu eaha te mea o ta ˈna e rave, eita roa ˈtu te O.N.U. e faaore i te hara. E nehenehe o ˈna e haafifi i te raveraa i te hara i roto i te mau nunaa atoa e e rave ia rahi atu â te utua e titauhia i te taata rave hara, tera râ, aitâ o ˈna i manuïa atura i te taui i te mafatu e te feruriraa o te feia faatere aore ra te feia e faaterehia ra.” — Na matou e haapapu nei.

No reira, hoê â hapa to te mau Nunaa amui e te tahi atu mau huru faatereraa taata nei. Aita hoê e nehenehe e tuu atu i roto i te taata i te here nounou ore i te parau-tia, te ririraa i te ino e te faaturaraa i te mana, e titauhia ra hoi no te manuïa. A feruri na i te mau rahiraa fifi e nehenehe e faatitiaifarohia ahiri e e ineine te mau taata i te ora ia au maite i te mau faaueraa tumu tia! Ei hiˈoraa, te faaite ra te hoê tumu parau no nia i te haaviiviiraa i Auteralia e te fifi, “e ere te taa ore, tera râ, te huru feruriraa [o te taata]”. Ma te faahiti i te nounou moni mai te tumu matamua, ua haapapu te tumu parau e “ua faaino roa ˈtu â te politita a te faatereraa i te huru tupuraa”.

No reira, aita e vai ra i te feia tia ore i te ravea no te faatupu i te mau faatereraa tia roa. Mai ta te rohipehe o Thomas Carlyle i papai i te matahiti 1843 ra, “i roto i te roaraa o te tau, e itehia e e riro te mau faatereraa atoa ei hohoˈa no te feia o ta ˈna e faatere ra, maoti to ratou maramarama e to ratou maramarama ore”. O vai te patoi i teie parau?

‘Ia huˈahuˈa roa outou!’

Ua taiohia te mau mahana o te faatereraa taata nei. Ua rave te mau faatereraa i te opuaraa ino teoteo roa ˈˈe e te faahaehae roa ˈˈe tei itehia aˈenei i nia i te faatereraa a te Atua (hiˈo Isaia 8:11-13). Inaha, aita ratou i na reira i te hoê noa taime, e piti râ taime: a tahi, e te Totaiete o te mau Nunaa, e i muri iho e te mau Nunaa amui. Te faahiti ra te Apokalupo 13:14, 15 i te parau no te mauhaa o teie opuaraa ino mai te “hohoˈa o te puaa ra”. E tano maitai teie iˈoa, no te mea ua riro mau â oia ei hohoˈa no te faanahoraa politita a te ao nei ta te mau taata i haamau i nia i te fenua nei. Ia au i te huru o te hoê puaa taehae, aita te mau tuhaa o teie faanahoraa politita i faaea i te auau i te mau taata o te fenua nei e i te faatupu i te mau ati aita e faaauraa.

Ua roohia te Totaiete o te mau Nunaa i te hoê hopea ino roa i te matahiti 1939 ra. Ia au i te mau parau tohu a te Bibilia, mai te reira atoa te hopea o te mau Nunaa amui. “Tatua ia outou iho, a horuhoru ai; tatua ia outou iho, a horuhoru ai. E feruri maite outou, e e riro ei mea faufaa ore.” — Isaia 8:9, 10.

Afea te haamouraa hopea o te “hohoˈa o te puaa ra” e o te faanahoraa a te faatereraa taata nei o ta ˈna e faahohoˈa ra e tupu ai? Afea Iehova e faaore ai i te faatereraa taata nei, e faahaehae ra i to ˈna mana arii? Aita te Bibilia e horoa ra i te hoê taio mahana papu maitai, tera râ, te haapapu maitai ra ta ˈna mau parau tohu e tae noa ˈtu te mau ohipa o te ao nei e ua poto roa teie taime. — Luka 21:25-32.

Teie te papai i nia i te patu, te ite-maitai-hia ra e te feia atoa e haapao ra i teie parau. Ma te papu maitai, ua faitohia te basileia o Belesazara i nia i te faito e aita i tia, hoê â huru no te taatoaraa o te faatereraa taata nei o tei haavahia e ua itehia to ˈna aravihi ore. Te farii noa nei oia i te peu tia ore i te pae politita, te faatupu nei oia i te mau tamaˈi, te faaitoito nei i te mau huru haerea haavare atoa e te miimii, e aita o ˈna e haapeapea ra no te horoa ˈtu na te feia e turu ra ia ˈna i te nohoraa, te maa, te haapiiraa e te mau aupururaa i te pae rapaauraa e titauhia ra.

Ia moe ê anaˈe te faatereraa taata nei, mai te mea ra ïa e hoê noa rui. Te tia noa ra oia i teie mahana, fatata roa râ oia i te vaiiho i te parahiraa no te Basileia o te Atua, te hoê faatereraa tia roa!

[Tumu parau tarenihia i te api 14]

Te mau parau tǎpǔ e te tupuraa mau

Te tǎpǔ ra te manaˈo patoi i te mana i te tiamâraa taatoa e te otia ore. I roto i te tupuraa mau, mai te peu e aita e faatereraa, aita atoa ïa e nehenehe e haamau i te hoê pueraa ture aore ra faaueraa tumu i reira te mau taata e nehenehe ai e tahoê no to ratou maitairaa. E faatupu te tiamâraa otia ore i te huenaneraa.

Te tǎpǔ ra te faatereraa hui arii i te papuraa e te autahoêraa i raro aˈe i te aratairaa o te hoê arii otahi. I roto i te tupuraa mau, ua taotiahia te mau arii taata i te pae no te ite, ua haafifihia na roto i to ratou huru tia ore e to ratou mau paruparu e i te tahi taime, e turai-atoa-hia ratou e te mau hinaaro tia ore. Hau atu, i te mea e e roohia ratou i te pohe, mea poto roa ïa te papuraa e te autahoêraa e haamauhia.

Te tǎpǔ nei te faatereraa hui mana i te mau faatere aravihi aˈe. I roto i te tupuraa mau, ua noaa mai to ratou toroa na roto i ta ratou mau faufaa, to ratou tiaraa feia fanauraa teitei aore ra to ratou puai, eiaha noa râ na roto i to ratou paari, to ratou maramarama aore ra to ratou hinaaro e tauturu ia vetahi ê. Inaha, e mono-noa-hia te arii otahi e te paruparu a te faanahoraa hui arii e te hoê pǔpǔ faatere tiaraa teitei.

Te tǎpǔ ra te hau manahune e vaiiho e na te nunaa e maiti eaha te mea maitai aˈe no te huiraatira. I roto i te tupuraa mau, aita i noaa i te mau melo huiraatira te mau ite e te manaˈo hohonu e tauturu ia vetahi ê e titauhia ra no te rave i te mau faaotiraa e tano no te maitai o te taatoaraa. Ua faataa o Platon i te hau manahune mai te hoê “faatereraa navenave, tei erehia i te mana, eiaha râ i te mau tuhaa huru rau e opere haere na te feia aifaito e tae noa ˈtu i te feia aifaito ore na roto i te aifaitoraa”.

Te tǎpǔ ra te hau mana hoê i te mau faahopearaa oioi. I roto i te tupuraa mau, mai ta te papai vea o Otto Friedrich i papai, “oia atoa te mau taata manaˈo maitatai roa ˈˈe, ia topa anaˈe ratou i roto i te arepurepuraa o te mana politita, e titau-atoa-hia ratou e rave i te mau faaotiraa o ta ratou e faariro ei mea tia ore roa i roto i te huru tupuraa o ta ratou i matau”. No reira, e taui roa te feia faaohipa i te mana hoê “maitatai” e e riro roa mai ei faatere hiaai i te mana, tei ineine i te haapae i te mau hinaaro o te tahi atu mau melo huiraatira ia manuïa to ratou iho nounou tiaraa.

Te tǎpǔ ra te faatereraa fascisme i te oaoaraa no te taatoaraa maoti te faatereraa i te pae faanavairaa faufaa. I roto i te tupuraa mau, e noaa mai te mau faahopearaa, e ere hoi i te mea hau aˈe, ma te haavî i te tiamâraa o te taata tataitahi. Ma te faahanahana i te tamaˈi e te manaˈo here aiˈa, ua faatupu te faatereraa fascisme i te mau ohipa hairiiri mau mai te Italia a Mussolini e te Helemani a Hitler.

Te tǎpǔ ra te faatereraa o te amui-tahi-raa i te faatupuraa o te hoê Utopie [Opuaraa teitei], te hoê totaiete taata aita e pǔpǔ i reira te mau melo huiraatira e fanaˈo ai i te aifaitoraa taatoa i mua i te ture. I roto i te tupuraa mau, te vai noa nei te mau pǔpǔ e te mau aifaito-ore-raa, e te haavî nei te feia politita tia ore i te nunaa. Ua tupu te patoiraa i te amui-tahi-raa, inaha, te haamǎtaˈuhia ra to ˈna mau vahi papu i te amahamaharaa i raro aˈe i te faaheporaa a te mau pǔpǔ here aiˈa e te feia titau i te tiamâraa.

[Tumu parau tarenihia i te api 14]

No nia i te mau Nunaa amui

▪ E 160 melo i roto i te mau Nunaa amui i teie nei. Te mau fenua aitâ i faaô atura ia ratou, o na fenua Korea toopiti ra e te fenua Helevetia. Ua faaite mai te hoê uiuiraa huiraatira i ravehia i Helevetia i te avae mati 1986 e e 75% o te huiraatira o tei patoi i to ˈna atiraa ˈtu i roto i te mau Nunaa amui.

▪ E 55 faanahoraa, pu ohipa taa ê, apooraa no nia i te mau tiaraa o te taata e te tahi atu mau taatiraa no te tapea i te hau, tei taatihia i te faanahoraa tumu.

▪ Hoê reo to te Hau melo tataitahi i te Apooraa rahi, area te nunaa taata roa ˈˈe, oia hoi te fenua Taina, e 22 000 rahi aˈe to ˈna rahiraa taata ia faaauhia i te nunaa mea iti roa ˈˈe to ˈna mau taata oia hoi o Saint-Christophe e Niévès.

▪ I te matahiti 1986 te tapaoraahia te faito teitei roa ˈˈe o te mau aroraa i tupu i roto i te ao nei mai te hopearaa o te Piti o te Tamaˈi rahi: e 37. Inaha hoi, ua mairi te mau Nunaa amui i taua matahiti ra te Matahiti o te hau i roto i te ao nei.

▪ E toru ahuru ma hitu i nia te hanere o te mau Hau melo o te O.N.U. tei raro mai te numera o to ratou mau melo huiraatira i te “nunaa” na te ao atoa nei o te mau Ite no Iehova tahoêhia. E naeahia teie numera i te 59% mai te peu e e ravehia ei faaauraa i te numera o te feia o tei haere mai i te oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia i teie matahiti.

[Hohoˈa i te api 15]

Eita roa ˈtu ta te mau taata tia ore e nehenehe e haamau i te hoê faatereraa tia roa.

Te Totaiete o te mau Nunaa

Te mau Nunaa Amui

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono