VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/12 api 16-18
  • No te aha teie ati o te tau apî?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha teie ati o te tau apî?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau fifi
  • Te rahi noa ˈtura
  • “Te faahanahanaraa i te pararai”
  • O vai te roohia nei i te mau fifi o te tamaaraa?
    A ara mai na! 1990
  • Te upootiaraa!
    A ara mai na! 1990
  • Te fifi ia poria roa anaˈe
    A ara mai na! 1997
  • Eaha te tia ia ite no nia i te maˈi roro?
    A ara mai na! 2015
A ara mai na! 1990
g90 8/12 api 16-18

No te aha teie ati o te tau apî?

“IA FAAEA pararai noa, tera te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈu oraraa”, o ta Ann ïa, e 34 matahiti, i farii. No to ˈna mǎtaˈu ia poria roa oia, ua haapao atura oia i te hoê tabula haapaeraa maa etaeta e ua pararai oia e 30 kilo i roto i te hoê area taime poto roa. “Ua pararaihia oia e toe noa mai nei te iri i nia i te ivi mai te mea ra e ua matara mai o ˈna i te hoê aua haamauiuiraa taata”, o ta ta ˈna ïa tane e parau ra.

No to ˈna poia rahi, ua haamata ˈtura o ˈna i te amu haapuupuu noa i te maa. I muri iho, ia ore o ˈna ia poria, ua rave ihora o ˈna i te mau raau faahaumiti e ua haapiihae atoa ia ˈna no te faarue i te maa. ‘Mea nafea hoi te hoê taata e nehenehe ai e rave i teie huru peu hairiiri mau?’ o ta outou paha e ani mai.

“Mea ohie roa”, o ta Ann ïa e faaite ra. “Te hinaaro ra hoi au e faaea pararai noa. Mea puai roa te faahemaraa e tuuhia ra i nia i te mau vahine no te faaieie ia ratou. Ua faatianianihia vau e te mau vea no nia i te huru haapeu, e onoono noa ra hoi i te parau e ‘pararai, pararai, pararai’. No reira, ua tutava ˈtura vau e haapararai e e riro ei vahine haviti.”

I reira ïa to Ann toparaa i roto i te marei ino mau o te mau fifi o te tamaaraa. Hoê ahuru matahiti maoro mau to ˈna vai-noa-raa i reira. Te na ô ra oia e: “Eita roa ˈtu oe e manaˈo e e tapae roa oe i nia i te reira faito.” Teie râ, e ere o Ann anaˈe. Tei roto oia i te hoê mirioni rahiraa vahine Marite e farerei nei i te fifi o te patoiraa i te tamaa [anorexie nerveuse] aore ra te popore maa [boulimie] i te mau matahiti atoa. E rave rahi atoa mau tane o te farerei nei i teie mau fifi o te tamaaraa, e e rave rahi atoa mau tane o tei poria roa. Teie râ, eaha mau na teie mau fifi?

Te mau fifi

Te patoiraa i te amu i te maa, o te hoê ïa ereraa aore ra te hoê patoiraa i te tamaa ino mau e te maoro no te tahi ahoaho i te pae no te manaˈo hohonu. E ere no te tahi maˈi i te pae tino. E aratai teie huru i te toparaa rahi o te faito. E mǎtaˈu roa te taata — mea pinepine te vahine apî — i te poria roa e e manaˈo oia e mea poria roa oia noa ˈtu e mea pararai roa o ˈna. E faaea te maˈi avae. Eita o ˈna e hinaaro e ia hau atu to ˈna faito i te faito iti roa ˈˈe e tano no to ˈna matahiti e to ˈna rahi.

Te poporeraa i te maa, o te amu-haapuupuu-noa-raa ïa i te maa, oia hoi, te oreraa e nehenehe e tapea i te amu i te mau tuhaa maa rahi i roto i te hoê area taime poto. I muri iho, e tamata te taata popore maa i te faaore i te mau kalori na roto i te haapihaeraa ia ˈna, te raveraa i te mau raau faahaumiti e te mau raau omaha, aore ra te faaetaetaraa tino puai. Te haapeapearaa rahi o te taata i roohia i te fifi o te popore maa o te huru ïa o to ˈna tino e to ˈna faito.

Te faaheporaa e amu rahi i te maa, o te mahâ-ore-raa i te tamaa, e i muri iho, te faahaparaa ia ˈna iho e te haama i mua i to ˈna haerea e te mau kilo i noaa mai. Mai te mea ra e e amu rahi te taata mâha ore i te maa ia peapea oia aore ra ia horuhoru roa to ˈna manaˈo. E poria roa ïa o ˈna, inaha, eita te feia amu rahi i te maa e tahee ia ratou.

Teie râ, e ere te noaaraa mai te kilo aore ra te toparaa te kilo, te riroraa ei taata poria aore ra ei taata pararai, i te tapao faaite e ua roohia outou i te tahi fifi o te tamaaraa. Peneiaˈe paha mai te reira iho â to outou huru aore ra no roto mai te reira i te tahi tumu i te pae no te tino. E tupu te fifi o te tamaaraa mai te peu e e faaohipa te hoê taata i te hoê huru hiˈoraa hape no nia i te maa e te faito. I reira, e amu te hoê taata i te maa — aore ra e patoi oia i te amu i te maa — no te mea ua roohia oia i te tahi arepurepuraa hohonu o te feruriraa.

Te rahi noa ˈtura

E rave rahi feia aravihi teie e faataa ra i te hoê maraaraa o te mau fifi o te tamaaraa, e te faahiti roa nei vetahi i te parau no te tahi maˈi pee. I roto i te hoê tumu parau, “Te mau fifi o te tamaaraa: Te mau faahopearaa no te mau matahiti 1990”, ua faaite te feia maimi e “ua pinepine roa” teie mau fifi “i nia i te hoê faito peapea mau mai te matahiti 1970 mai e i teie nei, mea pinepine roa i te itehia i rotopu i te feia maˈi e rapaauhia.” Ua tapaohia e 150 000 feia e pohe nei i te mau matahiti atoa no te mau fifi i taaihia i te maˈi o te patoiraa i te tamaa e te amu-haapuupuu-noa-raa.

Tera râ, ua ora mai o Ann. O o ˈna ïa. Inaha, e 21 i nia i te hanere o te feia e roohia ra i te fifi o te patoiraa i te maa teie e pohe nei no teie nei fifi. Mea pinepine roa te mau manaˈo haapohe ia ˈna iho i te tupu i roto i te feia i roohia i te fifi o te popore maa e e rave rahi mau taote teie e faataa nei e hoê tuhaa i nia i te toru o ta ratou mau taata maˈi o tei tamata i te haapohe ia ratou iho.

Te roohia nei teie mau fifi o te tamaaraa i nia i te mau taata no te mau huru matahiti atoa, te mau huru pǔpǔ taata atoa e te mau nunaa atoa e aita e taa-ê-raa i rotopu i te mau faito totiale. Ua parare roa teie ati e maraa noa ˈtura na roto e rave rahi mau fenua tei mua roa i te pae faanavairaa faufaa. I Tapone, “mea peapea mau â” te maraaraa i tapaohia mai te matahiti 1981 mai â. Ua maraa atoa teie faito i roto i te fenua Tuete, Beretane, Hong Kong, Afirika Apatoa, Auteralia e Kanada.

No te aha râ te mau fifi o te tamaaraa, tei itehia na hoi i roto i te mau hanere matahiti, i riro ai ei maˈi pee i teie senekele e XX?

“Te faahanahanaraa i te pararai”

I muri aˈe e 40 matahiti maimiraa, teie ta te taote Hilde Bruch e faataa ra: “I to ˈu manaˈoraa, e nehenehe te reira e taaihia i te faahiahia rahi ta te Peu ieie e tuu ra i nia i te pararairaa. (...) Hoê â poroi ta te mau vea e te mau hohoˈa teata e faaiteite ra, teie râ, mea puai roa ˈtu â na roto i te afata teata, ma te onoono i te mau mahana atoa e e herehia e e faaturahia te hoê taata mai te peu e mea pararai oia.”

Na mua ˈtu i te matahiti 1900, o te feia moni anaˈe te anaanatae ra i te raveraa i te mau ahu ieie maitai. Tera râ, i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua (1914-1918), ua faatupu aˈera te faraa mai te mau fare toa rarahi, te mau vea a te mau vahine, e te mau hohoˈa i te pae no te faaieieraa, i te hoê maraaraa o te anaanatae no nia i te huru faaieie i rotopu i te mau vahine atoa. Ua hamanihia ˈtura te mau rahiraa ahu apî haviti mau e tano i te tahi mau faito vahine. Teie râ, no te oomo i teie mau huru ahu, mea titauhia ia noaa i te hoê vahine te huru tino “e tano”. Riro mai nei te mau hape rii o te tino ei tumu tapitapiraa e ei haamaraa no te mau vahine o te ore e ô i roto i teie mau ahu ieie mau.

I muri iho, i te matahiti 1918, ua faatupu ihora te buka marite matamua no nia i te haapaeraa maa i hoo-rahi-roa-hia, i te hoê tuatiraa i rotopu i te faito kilo e te manaˈo haafaufaa ia ˈna iho. Faarirohia ˈtura te poriaraa o te mau vahine mai te hoê hape o te huru taata e te hoê haafifiraa i te pae totiale. I roto i ta ˈna buka Te mau tamahine haapae maa, te faataa ra o Joan Brumberg i te faahopearaa: “I muri iho, mai te mau matahiti 1920 mai, ua haafaufaahia te huru rapaeau hau atu i te huru o te taata iho no te mea ua mono te faahinaaroraa i te pae taatiraa i te huru pae varua, ei ‘faaunaunaraa’ o te vahine. (...) E rave rahi o tei tuu i te tapao i nia i te manaˈo ra e e faitohia te faufaa o te hoê taata ia au i te faito e te huru o to ˈna tino.”

Tupu maira te tapitapiraa rahi no te haapaeraa i te maa e te haviti o te tino. I teie mahana, te manaˈohia ra e e 50 i nia i te hanere o te mau vahine i te Fenua Marite o te haapae nei i te maa i tera aore ra i tera taime, e te rahiraa no te maitai o to ratou hohoˈa! Ua uiuihia e 33 000 vahine i roto i te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia e te vea ra Glamour e: “Eaha te mea o te faaoaoa roa ia outou?” E maha ahuru ma piti i nia i te hanere o tei pahono e, “Ia topa to ˈu kilo.” Fatata roa e piti taime hau atu i te tahi atu mau pahonoraa i faahitihia i roto i te uiuiraa manaˈo, mai “te manuïaraa i te ohipa.”

I te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua riro te pararairaa ei taipe no te puai, te manuïa e te haviti. “Ia hiˈohia te haamoriraa nevaneva o ta tatou paatoa e pûpû atu nei mea maoro i teie nei i roto i te hiero o te haapararairaa, eita iho â ïa e maerehia ia faariro roa te mau vahine apî no teie nei tau i te haapaeraa i te maa mai te hoê peu faaroo”, o ta Brumberg ïa e faataa ra. Eaha te tapao i itehia mai? Te parareraa o te mau fifi o te tamaaraa.

Noa ˈtu te faahemaraa puai e haapararai, aita te mau vahine atoa e roohia ra i te fifi o te tamaaraa. No reira, o vai ïa te mau vahine e topa ohie noa i roto i teie fifi?

[Hohoˈa i te api 16]

A 20 matahiti i teie nei, mea varavara roa te mau fifi i te pae no te tamaaraa. No te aha teie mau huru fifi i uˈana roa ˈi? No te aha teie rahiraa mau vahine apî — e te tahi atoa mau tane — i rave ai i te tahi mau peu huru ê roa i te pae no te tamaaraa e ua tae roa ratou i te faaino i to ratou maitairaa i te pae no te manaˈo e i te pae tino atoa?

[Tumu parau tarenihia i te api 17]

Te atâataraa i nia i te oraora-maitai-raa no roto mai i te mau fifi o te tamaaraa

Te patoiraa i te tamaa

Fifi o te toto, neˈiraa toto raro roa, varea taoto tano ore aore ra paruparu, tupaipairaa mafatu aifaito ore, fifi o te mafatu tupu taue noa, iri marearea, fifi i te pae no te oromona, faaearaa o te maˈi avae, ereraa i roto i te mau ivi.

Te fifi o te popore maa

Maˈi avae afaro ore, paruparu e pipiiraa o te uaua, pauraa o te pape, taninito te upoo, oreraa te tua niho e apoo i roto i te niho, faaoromai ore i te toetoe, rohirohi, fifi o te haatoparaa maa, tupaipairaa mafatu aifaito ore e nehenehe e faatupu taue noa i te hoê mauraa o te mafatu, roimata e taheraa toto i roto i te haereraa maa, mauiui opu.

Te oreraa e mâha i te amu i te maa

Faito taaihia i te neˈiraa toto puai e rohirohi, p oria rahi (e haamaraa i te atâataraa ia roohia i te omaha tihota), maˈi o te mau uaua o te mafatu, mariri ai taata, fifi i te pae no te oromona, maˈi o te upaa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono