Te uiui nei te mau taurearea...
Te faataa nei to ˈu mau metua—Eaha te tia ia ˈu ia rave?
“I te hoê po, ua afai to ˈu metua tane ia matou e maha atoa ra, oia hoi te mau tamarii, e amu i te tahi pape toetoe paari monamona. I te hoê taime, ua rave ihora oia i te hoê tuuraa reo papu maitai e ua parau maira ia matou e: ‘Aita mâua to outou mama e afaro faahou ra; te reva nei au. E hoˈi mai paha vau i te tau veavea i mua nei.’ Ua mamû roa matou. Ua ineine ê na paha ta ˈna mau tauihaa no te mea i to ˈna faahoˈiraa ˈtu ia matou i te fare, aita o ˈna i haere atoa mai. Ua pou atura matou i raro i te pereoo; ua tia noa ˈtura matou i roto i te aua, e ua hiˈo noa ˈtura ia ˈna i te revaraa, ma te taˈi.” — Thomasa.
AITA te mau metua o Thomas i faaea faahou i te hoê â oraraa. Tera râ, i taua tau ra, aita o ˈna i ite e e hoˈi faahou anei raua aore ra eita.
Area o Régis ra, aita o ˈna e haamanaˈo faahou ra ehia rahiraa taime to to ˈna mau metua faataa-ê-raa. “E faarue na o Papa i te fare no te hoê avae aore ra e piti avae, o ta ˈna ïa e faaite ra, e i muri iho, e hoˈi faahou mai oia. E maitai rii te mau ohipa no te tahi taime, e i muri iho, e reva faahou o ˈna.”
Ua riro te faataaraa ei opuaraa peapea hopea roa. Tera râ, ia faataa ê anaˈe te mau metua e mai te peu e eita e taahia ahiri e e faataa mau anei raua aore ra eita, mea papu ore roa ïa te manaˈo, te hoê papu-ore-raa fifi roa hoi. E rave rahi mau metua, mai to Régis ra, o te faaea faahou e i muri iho, e faataa ê faahou atu ai. Ia au i te buka ra Te mau utuafare fetii o te faataaraa (beretane), i roto e 50% o te mau tupuraa, e riro te mau taata i te hau no te tahi tau taime. Teie râ, mai ta teie mau vahine aravihi ra o Judith Wallerstein e o Sandra Blakeslee e faaite ra, “te faataa roa nei te mau metua i muri aˈe i to ratou faataa-ê-raa e rave rahi taime, inaha, i te mau taime atoa, e manaˈohia e e taa roa raua, aita râ hoi. E nehenehe hoi te reira e faatupu i te hepohepo i roto i te feruriraa o te mau tamarii e e aratai ia ratou ia tiaturi e e hoˈi faahou to ratou mau metua”.
‘E hoˈi mai paha vau...’ Mea rahi roa hoi te parau tǎpǔ i roto i teie mau parau! Tera râ, te vai noa nei te tahi mau uiraa e aita e pahonoraa. E nehenehe hoi outou e aniani e: ‘I te hopearaa, e taa roa anei raua? Nafea ia faaoromai i te mau manaˈo mauiui mau o ta ˈu e ite nei i teie nei taime?’
A faaruru i te vero
I te haamataraa, e tupu mai paha te manaˈo hepohepo, te rohirohi, te oreraa e nehenehe e haamau i to outou feruriraa i nia i te tahi mea, e i te tahi taime, e riri taue noa outou; aore ra eita paha ta outou e nehenehe e faaite i to outou huru. Tera te mau huru matauhia i roto i teie huru tupuraa fifi mau, e tupu pinepine nei hoi i teie mahana. Noa ˈtu e te faaitoito ra te Bibilia i te mau hoa faaipoipo ia ore e faataa e ia maimi i te mau ravea no te faatitiaifaro i to raua mau fifi, ua ino roa te huru hiˈoraa i te faaipoiporaa i teie mahana (Korinetia 1, 7:10-16). I roto i te tahi mau vahi, aita i raro mai i te hoê faaipoiporaa i nia i te piti teie e faataa nei. Mai ta te Bibilia i faaite atea mai mea maoro i teie nei, te ora nei tatou i te hoê anotau i reira ua ore roa te “aroha” e itehia na i mutaa ihora i roto i te rahiraa o te mau utuafareb. — Timoteo 2, 3:3.
Eaha ta outou e nehenehe e rave? E nehenehe to outou huru e faaauhia i to te hoê ihitai e faaruru ra i te hoê vero. Ia hiˈo outou i te mau ohipa ia au i teie huru hiˈoraa, e piti tumu o te tauturu ia outou. A tahi, a haamanaˈo na e eita te hoê vero e vai maoro; e faaea iho â oia i te hoê taime, e mea na reira atoa to outou mauiui i te pae no te here e moe ê ai i roto i te roaraa o te tau. I muri iho, e nehenehe outou e tamau noâ i te tere noa ˈtu te vero; e ere hoi i te mea titauhia ia “tomo” outou. Teie râ, e tia i te pahi e faaruru ra i te vero ia ape i te aˈau, e e titau-atoa-hia outou ia ara i te tahi mau fifi o te nehenehe e faaaueue ia outou. E hiˈo anaˈe na i te tahi.
Te mau tiaturiraa faufaa ore
Hoê o te mau fifi, o te imiraa ïa i te ravea ia hoˈi faahou to outou mau metua. Te haamanaˈo ra o Anne e: “I muri aˈe i to raua faataa-ê-raa, ua tamau noâ to matou mau metua i te afai ia matou e faaorihaere i te tahi taime. E parau mǎrû noa hoi mâua to ˈu tuahine e: ‘E horo tâua, e e vaiiho tâua ia raua anaˈe.’ Tera râ, te manaˈo nei au e aita roa ˈtu te reira i manuïa; aita hoi raua i faaea faahou.”
Mai ta te Maseli 13:12 e parau ra, “ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau”. A haamanaˈo na e aita to outou e mana i nia i to outou mau metua. E ere na outou te hape mai te peu e ua taa raua, e eita atoa ta outou e nehenehe e faahoˈi faahou ia raua na roto i te faaôraa ˈtu ia outou i roto i ta raua ohipa. — Hiˈo atoa Maseli 26:17.
Te riri: te hoê ati
Te riri e te hiˈo-ino-raa, o te mau fifi ino roa ˈˈe paha te tia ia outou ia ape. Te haamanaˈo ra o Thomas i te mea o ta ˈna i ite i te 12raa o to ˈna matahiti: “Ua haamata mau â vau i te riri roa i to ˈu metua tane. Aita vau e hinaaro ra e faahiti i te parau ra ‘hiˈo ino’, tera râ, ua riri roa vau ia ˈna. Aita vau e taa ra e mea nafea o ˈna ia here ia matou, inaha, ua faarue oia ia matou. I roto ia ˈu nei, te manaˈo ra vau e i teie nei, na ˈu e faaite ia ˈna i to ˈu nei huru.”
Mea varavara roa e na na metua toopiti atoa ra e faaoti e faataa. No reira, mea tano roa ïa ia faahapa outou i te hoê o to outou mau metua. Peneiaˈe paha, ua ofati to outou metua tane aore ra to outou metua vahine i te ture a te Atua no nia i te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa (Hebera 13:4). Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, eaha to outou huru i nia i te metua o ta outou e faahapa ra? E tia anei ia outou ia au ore roa ia ˈna aore ra ia tamata i te tahoo i te tahi atu metua?
A haamanaˈo atoa e, ia faataa anaˈe te mau metua, mea varavara roa i te itehia e na hoê te hape area te tahi ra, mea hapa ore ïa. Eita hoi e nehenehe e faaohie roa i te fifi mai teie te huru. Aita paha to outou mau metua i faaite pauroa mai i te parau no nia i to raua faaipoiporaa aore ra no nia i to raua faataaraa; peneiaˈe paha aita raua iho e taa ra i to raua fifi. No reira, eiaha e rave i te tahi faaotiraa no nia i te tahi ohipa mai te peu e aita i noaa ia outou i te hoê hiˈoraa papu (Maseli 18:13). Auaa râ hoi, o te Atua te Haava o teie mau ohipa atoa. Aita o ˈna i rave ia outou no te haava aore ra no te faautua i to outou mau metua. E mea maitai aˈe hoi! Oia mau, o vai i rotopu ia tatou o te nehenehe mau â e rave i teie huru hopoia teimaha mau? — Roma 12:19.
Parau mau, mea fifi roa ia tapea i te riri; inaha, mea tano mau ia peapea roa outou i teie taime. Teie râ, e nehenehe te atuatu-noa-raa i te riri e te manaˈo tahoo e faaino mǎrû noa i to outou huru. Te parau ra hoi te Bibilia e “tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora”. Eita te hoê mafatu hau e î i te feii. Eita e maerehia ia faaitoito te Bibilia ia tatou ia ‘faarue i te tairoiro e te riri’. (Maseli 14:30; Salamo 37:8.) Hau atu, ia titau te Bibilia ia outou ia faatura i to outou mau metua, te hinaaro ra ïa oia e parau e e tia atoa ia outou ia faatura ˈtu ia raua noa ˈtu e ua rave raua i te tahi ohipa o ta outou e ore e farii ra. — Luka 18:20.
No reira, ua tutava o Thomas i te faaore i to ˈna riri. I teie mahana, te parau nei oia e: “Mea ohie roa ia faatupu noa i te inoino e ia parau e: ‘Na ˈna te hape; mea tano iho â ia riri roa vau ia ˈna.’ Tera râ, ua manaˈo atura vau e: ‘Mea tano mau anei?’ I te pae hopea, ua taa ˈtura ia ˈu e eita, e ere roa ˈtu te reira i te mea tano; eita e tia i te hoê kerisetiano ia tapea noa i to ˈna riri.”
Oia mau, ia parau te Bibilia e faarue i te riri, eita ïa o ˈna e parau ra e e tia ia outou ia ore e tâuˈa i to outou hepohepo. Mai te peu e ua mauiui roa outou i te ohipa ta to outou mau metua i rave, e nehenehe paha outou e tamata i te paraparau atu ia raua e i te tauturu ia raua ma te faatura, ia haapao atoa mai i to outou mau manaˈo? — Hiˈo Maseli 15:22, 23; 16:21.
Mau roa i rotopu i na pae e piti
Te aniani atoa ra paha outou e: ‘Nafea râ ia faaoromai i te manaˈo ra e te hutihia ra vau i rotopu i to ˈu metua tane e to ˈu metua vahine?’ I roto i te tahi mau tupuraa, mea fifi roa ia ape i teie nei fifi. Te haamanaˈo ra o Régis e: “Ia haere anaˈe au i ǒ to ˈu metua tane ra, mea mǎtaˈu roa na ˈu ia uiui mai to ˈu metua vahine ia ˈu ia hoˈi atu vau i te fare. Mea faaino roa hoi o ˈna i to ˈu metua tane, e e parau roa ˈtu vau ia ˈna e: ‘E hoa mama, eaha hoi oe e na reira ˈi? A vaiiho na ia ˈu!’ E riri roa ïa o ˈna e e faahepo mai oia ia ˈu ia pahono i ta ˈna mau uiraa.”
I te tahi mau taime, e faaohipa te mau metua i ta ratou mau tamarii no te faaino te tahi e te tahi, aore ra no te hiˈopoa te tahi e te tahi! Ei hiˈoraa, ua hinaaro te hoê vahine tei faataa e ta ˈna tane, e ite e hia râ moni ta ta ˈna tane i te fare moni. Ua tomo aˈera raua ta ˈna tamaiti hoê ahuru matahiti i roto i te fare o te tane na roto i te vavahiraa i te hoê haamaramarama, i muri iho, ua paiuma ˈtura te tamaiti e eiâ i te parau tiaraa moni i te fare moni. “E tairi mâua ia oe”, o ta ˈna ïa i parau ma te oaoa rahi no nia i to ˈna metua tane.
E ere i te mea tia ia tamata to outou mau metua i te faaohipa ia outou no te tahoo ia ratou. Teie râ, eiaha e moehia ia outou e te farerei ra raua i te hoê fifi teimaha mau i te pae no te here. No reira, a tamata i te faaite i to outou faaoromai rahi i nia ia raua. A paraparau atu ia raua. E nehenehe paha outou e parau atu e: ‘E papa e mama, mea here roa na ˈu ia orua toopiti atoa ra. No reira, eiaha orua e rave ia ˈu no te haamauiui te tahi e te tahi.’ E ere ïa te auraa e e tia ia outou ia patoi i te tauturu atu ia raua na roto paha i te horoaraa ˈtu i te tahi poroi na te tahi e na te tahi. Teie râ, mai te peu e e faaite to outou mau metua i te manaˈo tahoo, a faaatea ˈtu ïa. — Maseli 26:17.
Oia atoa, eita atoa e tia ia turai atu outou i to outou mau metua ia aro te tahi e te tahi ia fanaˈo outou i te tahi mea, i te na ôraa ˈtu e: “Te hinaaro nei au e haere ia mama ra. Te faatia nei oia i te mau mea atoa o ta ˈu e hinaaro.” I muri aˈe i te faataa-ê-raa, e riro paha te mau metua i te faahapa ia ratou iho no te mau faateimaharaa o ta ratou e tuu atura i nia i ta ratou mau tamarii; no reira, te aupuru rahi nei ratou i ta ratou mau tamarii. E mana to te mau tamarii i nia i to ratou mau metua, e e riro paha te mau tamarii e taa ra i te reira, i te hinaaro e faaohipa i teie mana ia faufaahia ratou. Mea papu maitai e eita outou e faaohipa i teie huru faahemaraa.
Teie râ, no te ora ˈtu i te hoê vero, eita noa e navai ia ape i te aˈau. E faataa mai te hoê tumu parau i te mau ravea papu o ta outou e nehenehe e rave, o te tauturu ia outou ia faaruru i te fifi.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.
b No nia i te mau tumu e faataa ê ai te mau hoa faaipoipo, a hiˈo na i te tumu parau ra “No te aha o papa e o mama i taa ˈi?” i neneihia i roto i te A ara mai na! o te 22 no atopa 1987 (vea farani). A hiˈo atoa i te mau tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea...” i roto i te mau neneiraa o te 22 no titema 1987 e te 22 no me 1988 na roto i te reo farani.
[Parau iti faaôhia i te api 11]
E nehenehe to outou huru e faaauhia i to te hoê ihitai e faaruru ra i te vero. Ia hiˈo outou i te mau ohipa ia au i teie hiˈoraa, e tauturu te reira ia outou, no te mea eita te hoê vero e vai maoro noa.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
Mea fifi roa ia tapea i te riri; inaha, mea tano roa ia hepohepo roa outou i teie nei taime. Tera râ, ia atuatu noa outou i te riri e te manaˈo tahoo, e nehenehe ïa te reira e faaino roa i to outou huru.