Te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu—Te vai ra anei te hoê ravea?
EITA te feia e tapitapi mau ra no to ratou taata-tupu e hinaaro e haaparuparu, mai te huru ra e aita roa ˈtu e ravea faahou. Ua ite ratou e te titau ra te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu i te tahi mea ê atu i te hoê noa fare. E tupu maitai te tamarii ia vai hau noa to ratou feruriraa e ia tiaturi ratou ia ratou iho, ia rave ratou i te hoê ohipa au maitai e ia fanaˈo ratou i te oraora-maitai-raa. Noa ˈtu e e rave rahi mau tane e mau vahine tei faaitoitohia na roto i te manaˈo tauturu i to ratou taata-tupu e te hoê hinaaro faahiahia mau, teie e rohi nei no te maitai o te mau taata aita e faaearaa, te vai noa nei â te mau tamarii o te ora nei i nia i te purumu.
No te aha? No te mea aita te faanahonahoraa o teie nei tau, na ˈna hoi e faatupu nei i te mau huru tupuraa tei riro ei tumu no teie fifi, e nehenehe e tauihia. Hoê â to ˈna huru e to te hoê pereoo tei û e o te ore e nehenehe e tataˈihia. Eita anei e tia ia faaite tatou i te manaˈo papu e ia faˈi tatou e eita e nehenehe e haamau i te hoê totaiete tia ma te faatupu noa i te mau manaˈo maitatai?
Teie râ, e nehenehe tatou e oaoa no te mea e nehenehe te hoê tauiraa e tupu mai—e ere râ hoi na roto i te ravea a te taata nei. Tei te Atua Mana Hope anaˈe te mana e te paari e titauhia no te faaore i te mau mea iino atoa i nia i te fenua nei. Te faaite maira ta ˈna Parau, te Bibilia, e e haamâha te faatereraa o te fenua nei na roto i to ˈna Basileia i te raˈi ra, i te mau hinaaro atoa o te taata, oia hoi te oraraa i nia i te fenua nei i roto i te mau huru tupuraa tia. — Daniela 2:44.
Aita te Atua e tâuˈa ore ra
Te manaˈo ra anei outou e e mana to te Atua no te faaore i teie nei faanahonahoraa no te haamau i te hoê huru oraraa apî? Mai te peu e e, a haamanaˈo na e e ere noa te ora o te taata, o te iˈoa iho â râ o te Atua ra o Iehova, te ô atoa mai i roto i teie parau. I te mea e o o ˈna te Poiete, te tiaraa teitei roa ˈˈe i te pae no te nahonaho-maitai-raa e te papu, te haapapu maira o ˈna e e ohipa mai o ˈna i te taime e ia au i te huru raveraa o ta ˈna i faataa, e te reira, na roto ïa i te arai o to ˈna Basileia. E ere roa ˈtu teie nei Basileia i te mea papu ore; o te hoê faatereraa hau i te raˈi ra o te nehenehe e faatere i te fenua nei e e horoa na te taata nei i te hoê haapiiraa tamau o te haamâha i to ratou mau hinaaro mau.—Isaia 48:17, 18.
E nehenehe ta te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu e tiaturi i teie mau parau a Davida i papaihia i roto i te Salamo 27:10, oia hoi: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” E tamǎrû atoa te manaˈo ra e eita te hoê tiaraa haihai aˈe i te pae totiale e faaere i te hoê taata i te tiaraa ia ite i te hinaaro o te Atua, ia tatou. Teie hoi ta te Maseli 22:2 e parau ra: “E farerei â te taata taoˈa e te taata taoˈa ore atoa; na Iehova ratou atoa i hamani.” No reira, e nehenehe te feia veve e tiaturi e, mai te peu e e faaite ratou i to ratou aau mehara, ua ineine noa o Iehova i te tauturu ia ratou.—Salamo 10:14, 17.
Te tapitapi nei Iehova no to tatou oaoaraa e ua ite oia nafea ia haamâha i to tatou mau hinaaro tano. Ma te parau atu i te mau ati Iseraela na roto i te vaha o te peropheta Isaia, ua faaite oia i mutaa ihora e: “E ere anei teie i te haapaeraa maa hinaaro na ˈu ra? (...) E ere anei ia tufahia ta oe maa i te feia i poia ra; e ia aratai i te taata rii i ati ra i to utuafare? e ia ite oe i te veve ra, ia faaahu atu oe ia ˈna.” (Isaia 58:6, 7). Teie te huru aifaito e te parau-tia ta te Atua e haamau na roto i te arai o to ˈna Basileia. Eita roa te hoê taata e moehia aore ra e faarirohia ei taata faufaa ore. Te faaite ra hoi te Salamo 145:19 e: “E faatia oia i te hinaaro o te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro, e e faaora hoi ia ratou.” E riro te here no te Atua e no vetahi ê ei puai rahi e tahoê i te utuafare fetii taata nei. Eita roa ˈtu e faaroo-faahou-hia i te parau no te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu, no te mea eita te taata e faarue-faahou-hia.
E haafifi anei te huru tia ore o te taata i te opuaraa a te Atua?
Eita, eita te mau huru iino o te taata nei e faatiahia ia haafifi i te opuaraa a Iehova oia hoi te faariroraa i te fenua nei ei paradaiso au mau. E faaitoitohia te feia e noaa ia ratou i te haamaitairaa e ora i roto i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua—no te mea ua ora ˈtu ratou i te tamaˈi o Aramagedo ia au i te faataaraa parau a te Bibilia aore ra ua faatiahia mai ratou no te ora faahou i nia i te fenua nei—ia horoa i te tutavaraa maitatai roa ˈˈe o ta ratou e nehenehe.—Ioane 5:28, 29; Apokalupo 16:14, 16.
Eita roa ˈtu te feia e faaite i teie huru feruriraa maitatai roa e manaˈo e mea faufaa ore ta ˈna ohipa e rave ra. E haamaitaihia te taata tataitahi ia au i tei au ia ˈna. No nia i teie parau, a hiˈo na i teie parau tǎpǔ a te Atua: “E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani. E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa: e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova: ratou, e ta ratou atoa ra mau tamarii.” (Isaia 65:22, 23). Eita anei outou e to outou utuafare fetii e hinaaro ra e ite i te tupuraa o taua mau parau ra? Auê ïa i te oaoa e ia ite e eita e faaroo-faahou-hia i te parau no te oˈe, te veve, te oreraa e noaa i te ohipa aore ra te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu!
Eita e feaaraa e te feia e mauiui nei i teie mahana i te mau haapaeraa, mai te mau tamarii i nia i te purumu, e oaoa rahi atu ïa ratou i te tahi atu mau taata i te mau haamaitairaa mai te oraraa utuafare oaoa e te hoê fare au maitai. Mai ta te Isaia 65:17 e parau ra, “e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau”. E ite te mau taata tei horoahia ˈtu na ratou i te ravea no te tamata i teie oraraa e ua ore roa te mau huru tupuraa fifi mau e a muri noa ˈtu e e tahoê te mau taata no te mau huru nunaa atoa, te mau reo atoa e te mau iri atoa no te rave i te ohipa mai te hoê utuafare fetii i tahoêhia e te here. Ma te papu maitai, e tamau noâ te mau utuafare tei ora paatoa mai, i te arue i te Atua. No nia i te Paradaiso i nia i te fenua nei, te na ô ra te Salamo 37:11 e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”
Nafea ia faaineine i to outou oraraa no a muri aˈe?
Mai teie atu nei, e nehenehe e haapii i te mea e tia ia rave ia noaa te ora e ia atuatu i te mau huru maitatai, mai te here e te hamani maitai. Nafea? Mea here roa na Iehova i te mau taata e, na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, ‘te huti nei Oia i te mau taata i te Mesia ra’ maoti ta ˈna Parau e To ˈna mau tavini (Ioane 6:44). Te fatu atoa nei o ˈna i nia i te fenua nei i te hoê faanahonahoraa e horoa nei i te hoê porotarama haapiiraa o te nehenehe e tauturu ia outou ia rave i to ˈna hinaaro e ia tiaturi e tamata e a muri noa ˈtu i te hoê oraraa oaoa e te papu. Tera ïa te tumu e porohia ˈi te parau apî oaoa no nia i te Basileia o te Atua i te feia e ere ra i te mau mea (Mataio 24:14). Te parau ra hoi te Parau a te Atua e: “O tei vahavaha i to ˈna ra taua haehaa, ua hara ïa; o tei hamani maitai râ i te taata rii ra e ao to ˈna.” (Maseli 14:21). Auê te oaoa e ia ite e e nehenehe atoa te feia veve e haafatata ˈtu i te Atua mai te peu e e manaˈo maitatai to ratou. Teie ta te papai salamo i papai: “Ua roohia vau nei e te ati e te veve, e haapeepee mai oe ia ˈu, e te Atua. O oe tau tauturu e tau ora; eiaha e faaroaroa, e Iehova.”—Salamo 70:5.
Ma te papu maitai, e nehenehe ta te Parau a te Atua e afai mai i te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe. Teie râ, eita noa te parau ra “tiaturiraa” mai te faaohipa-pinepine-hia nei, e faahiti ra i te parau no te tiaturiraa papu. I te fenua Beresilia, e pinepine i te faaohipahia i te parau ra “A esperança é a última que morre” (oia hoi “Mai te peu e te vai ra te ora, te vai atoa ra ïa te tiaturiraa”). Te faaitoito maira te reira ia tapea i te tiaturiraa, noa ˈtu e ia hiˈohia, aita e ravea faahou. Area te mau Papai ra, te horoa maira ratou i te mau tumu papu e nehenehe ai e tapea i te hoê faaroo aueue ore i roto i te Atua e i roto i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Teie te taiohia i roto i te Roma 10:11: “O tei faaroo atoa ia ˈna ra, e ore anaˈe ïa e haama.” Eita te tiaturiraa i niuhia i nia i te Bibilia e haavare ia tatou. E mau ohipa mau anaˈe te mau mea faahiahia o te poieteraa i nia i te fenua nei, e mau tapao faaite anaˈe i te paari e te here o Iehova, mai te reira atoa te tupuraa o te mau parau tohu a te Bibilia i te faaitoito ia tatou ia atuatu i te tiaturiraa papu e ia opua i te oraraa no a muri aˈe ma te manaˈo oaoa.—Roma 15:13.
O te Basileia o te Atua anaˈe te ravea hoê roa e noaa ˈi te ora e pûpûhia ra i te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu, i te mau tamarii iho â râ mea au na ratou i te parau-tia. Ia noaa na ia outou mai teie atu nei i te ite mau no nia i te Bibilia e e nehenehe ïa outou e fanaˈo i te oaoa e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua. E ere teie mau parau tǎpǔ i te parau haavare. Te parau ra te Maseli 11:19 e: “O tei ueue râ i te parau-tia ra, e utua mau ïa ta ˈna.”
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Te hoê ravea monoraa?
Eita anei to tatou mafatu e putapû roa ia ite atu tatou i te mata o te hoê tamarii i faaruehia e taparu maira ia tatou ma te toro mai i te rima? I mua i teie huru tupuraa, eita tatou e taa faahou e nafea râ. No te tamǎrû i to ratou haava manaˈo, e tuu atu vetahi mau taata i te tahi moni i roto i te rima o te tamarii e e haere oioi atu ai. Teie râ, eiaha e tiaturi e e riro mai teie moni ei maa aore ra ei vahi nohoraa no tera po. Mea papu aˈe e e faaohipahia teie moni no te hoo mai i te raau taero aore ra i te ava. I te mea e ua ite ratou i te reira, mea au aˈe na te tahi mau taata e manaˈo tauturu to ratou, e turu na roto i ta ratou mau ǒ i te mau porotarama i faataahia e te Hau, ma te manaˈo e mea aravihi aˈe te reira no te tauturu i te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu. Te manaˈo nei te tahi atu pae e mea faufaa aˈe ia aratai i te tamarii i roto i te taatiraa e tano. E mau ravea anaˈe te reira ta teie mau taata aau putapû e faaohipa nei no te faaite i te aroha i mua i teie huru tupuraa.
[Hohoˈa i te api 9]
“E ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.”—Isaia 65:22.
[Faaiteraa i te tumu]
FAO photo
[Hohoˈa i te api 10]
“Mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata.”—Isaia 65:22.