Te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu mea fifi ia tauturu—No te aha?
I TE 14 NO ATOPA 1987, ua topa te hoê tamahine iti Marite 18 avae, o Jessica McClure, i roto i te hoê apoo pape o tei ore e haapao-faahou-hia tei hau atu te hohonu i te 6 metera. E 58 hora hepohepo mau to te feia faaora heruraa i te mato no te tamata i te rave mai i te tamarii. Ua riro teie huru tupuraa ei tumu parau rahi na roto i te vea e ua tuu i te fenua taatoa i roto i te peapea; ua huti noa hoi te afata teata i te ara-maite-raa o te feia mataitai e tae noa ˈtu i te taime i noaa mai ai o Jessica.
No Jessica, e utuafare to ˈna. I te tahi aˈe pae, te ati e farereihia ra e te mau tamarii aita to ratou e faaearaa, aita roa ˈtu ïa i faatupu hoê â huru anaanataeraa. No te mea anei ïa e faaite mai ratou i te manaˈo o te veve? Ma te tuatapapa i te tupuraa o te feia e tia ia tauturuhia, ua papai te hoê taata papai vea no te Oraora-maitai-raa o te ao nei, te vea a te Faanahonahoraa rahi i te pae no te oraora-maitai-raa e: “Te feia veve o te mau oire, e ere ratou i te mau melo huiraatira mau i roto i to ratou iho fenua, inaha, aita ratou e fanaˈo ra i to ratou mau tiaraa i te pae politita, i te pae totiale e i te pae faanavairaa faufaa. E ruau oioi noa ratou e mea apî roa atoa ratou ia pohe anaˈe ratou.” No reira, ia haamâhahia te mau hinaaro o te feia veve i te pae no te maa, te ahu e te nohoraa, e titauhia ïa e ia hiˈopoa maite faahou te mau hau faatere e te mau taata atoa i to ratou huru hiˈoraa i teie mau taata veve.
Nafea ia haamâha i te tahi mau taata veve
Mea faahiahia roa te mau manaˈo teitei i faaitehia i roto i te Faˈiraa o te mau tiaraa mana o te tamarii, i papaihia na te mau Hau amui, tera râ, e au ra e mea fifi roa ia faatupu i te reira, no te aha râ? (A hiˈo i te tabula.) I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, mea au roa na te taata i te mau tamarii e te hinaaro nei e ia fanaˈo ratou i te mea maitatai roa ˈˈe. Hau atu â, ua taaihia te oraraa no a muri aˈe o te hoê nunaa i to ˈna mau tamarii; o ta James Grant, faatere o te UNICEF, ïa i haapapu i roto i te Latin America Daily Post i te na ôraa e “inaha, o te mau tamarii hoi te tiaturihia ra no te faaora mai i to ratou fenua i te ati i te pae faanavairaa faufaa”. Te ô faahou ra oia e, ia au i te hoê faataaraa parau, “te tuuraa i te faufaa i roto i te mau porotarama i te pae o te oraora-maitai-raa e i roto i te haapiiraa tuatahi, e nehenehe ïa e itehia na roto i te hoê haapaariraa papu o te ruperupe e te tupu-maitai-raa i te pae faanavairaa faufaa”. Ua papu maitai i te tahi mau fenua i te hiˈoraa au ore ta te fifi o te mau tamarii e ora ra na nia i te purumu e tae noa ˈtu o to ˈna faahopearaa, oia hoi te haavîraa uˈana, e haaparare ra. O te ohipa ïa e itehia ra i te fenua Beresilia, i reira te tutavahia nei i te arai i te fifi na roto i te tautururaa i te feia veve, te mau pu ohipa no te faaamu i te tamarii, te mau fare vairaa tamarii otare e te mau pu haapiiraa i reira e hiˈopoa-maitai-hia ˈi te tamarii.
Te ite nei te tahi mau hau faatere e mea maitai aˈe ia faaitoito i te mau opuaraa a te mau utuafare fetii e te mau pǔpǔ taata veve maoti hoi i te patu i te mau vahi nohoraa. Ia na reirahia, na te feia veve iho e rave i te mau tauiraa.
No reira, hau atu i to ratou tautururaahia e te mau taatiraa taa ê, e tia atoa i te mau utuafare fetii veve ia farii i te rave i ta ratou tuhaa. Ia vai tahoê noa te mau melo o te hoê utuafare e ia rave amui ratou i te ohipa no te arai i to ratou mau fifi, mea ohie aˈe no teie utuafare ia haamaitai i to ˈna oraraa i te pae totiale e te pae faanavairaa faufaa. Mai te peu e e titauhia, e nehenehe te feia atoa o te rave i te ohipa e horoa i ta ratou tauturu i roto i te tabula faufaa moni o te utuafare.
Te tahi mau hiˈoraa anaanatae mau
I te tahi mau taime, e nehenehe te tahi mau tamarii e ora ra na nia i te purumu e taui i to ratou huru oraraa. A hiˈo na i te hiˈoraa o Guillermo. Aitâ hoi o ˈna i fanauhia ˈtura, ua turai te veve rahi i to ˈna utuafare fetii ia faarue i to ratou oire iti no te haere atu i roto i te oire rahi. E toru avae to Guillermo a taparahihia ˈi to ˈna metua tane; tau matahiti i muri aˈe, ua pohe atoa ˈtura to ˈna metua vahine, e ua horoahia ˈtura te mau tamarii e na to ratou mama ruau e haapao. Mea na reira ïa to Guillermo ihuraa i nia i te purumu i to ˈna apîraa ra. E pae matahiti to ˈna haere-noa-raa i te mau matahiti atoa na roto i te mau fare tamaaraa e te mau fare inuraa ma te taparu i te tahi moni e te tahi maa no to ˈna utuafare e ma te haere noa na roto i te mau aroâ i te maororaa po. Ua haapii atura vetahi mau taata hamani maitai ia ˈna i te tahi mau peu maitai i te pae no te vai-mâ-raa e te haerea maitai. Tau taime i muri iho, ua rave ihora te tahi mau taata rave ohipa a te hoê taatiraa a te Hau ia ˈna na nia i te purumu e ua tuu atura i roto i te hoê pu vairaa tamarii; i reira, ua faaamuhia o ˈna e ua horoahia i te hoê haapiiraa. Ua tapitapi atoa te tahi mau Ite no Iehova no to ˈna mau hinaaro i te pae varua ma te tauturu ia ˈna ia taa e te vai ra te hoê Poiete e haapao maira ia ˈna. Ua maere roa oia i te manaˈo haavare ore e te hamani maitai o te mau Ite, e inaha, teie ta Guillermo e parau a muri aˈe: “Na vai e tauturu i te hoê taurearea tei ore roa ˈtu i haapiihia aore ra i aˈohia? Ma te here, o te mau Ite no Iehova anaˈe tei tauturu mai ia ˈu mai teie te huru, ma te ore e faahiti i te tauturu i te pae moni.” Ua bapetizo ihora o Guillermo ia ˈna i te 18raa o to ˈna matahiti. I teie mahana, te rave nei oia i te ohipa i roto i te mau fare o te amaa a te mau Ite no Iehova no to ˈna fenua.
Ua ora atoa o João i nia i te purumu, i muri aˈe i to to ˈna metua tane inu ava tiahiraa ia ˈna e to ˈna mau taeae. Ua fanaˈo râ o ˈna no te mea ua rave te hoê taata e fare toa ta ˈna no te mea e rave ohipa itoito roa o ˈna, ua maitai noa to ˈna huru oraraa e ua noaa oioi noa ˈtura ia ˈna i te tiaturi o te feia e haaati ra ia ˈna, to ˈna mau hoa rave ohipa iho â râ. I teie nei mahana, e metua tane oaoa roa o ˈna. A hiˈo atoa na ia Roberto, 12 matahiti, tei tiahi-atoa-hia. Ua faaanaana o ˈna i te tiaa, i muri iho, ua hoo oia i te monamona, e i muri aˈe, ua noaa ia ˈna i te ohipa ei taata peni. Maoti to raua hinaaro e haapii e e rave i te ohipa, i manuïa ˈi o João raua o Roberto i te faatitiaifaro e rave rahi mau fifi. Ei mau tamarii na nia i te purumu, ua ite ratou i te tahi taime i te hepohepo i to ratou manaˈonaˈoraa i te poipoi aˈe e te riaria, tera râ, ua faaitoito te haapiiraa i te Bibilia e te mau Ite no Iehova ia ratou. Te faaite ra teie mau hiˈoraa e mea aravihi roa te mau tamarii e, ia tauturuhia ratou ma te au, e nehenehe ratou e faaruru i te mau huru tupuraa fifi roa, e tae noa ˈtu i te faarueraahia ratou.
Hau atu, e faatupu te haapiiraa a te mau metua i niuhia i nia i te Parau a te Atua i te mau utuafare fetii papu e e tauturu atoa ia ape i te mau haerea haavî, mai te faarueraa i te tamarii aore ra te mau hamani-ino-raa i te pae taatiraa i nia i te mau tamarii.
Aita te mau tutavaraa a te taata e manuïa ra—No te aha?
Teie râ, te haapapu ra te mau mirioni tamarii e ora ra na nia i te purumu i te ravea ore o te mau taata no te faaore i teie huru tupuraa peapea mau. Ma te faahiti i te mau parau a te faatere a te hoê taatiraa no te tauturu i te mau tamarii, ua papai te vea ra Time e “eita ta te hoê taata i roohia i te mau fifi i te pae no te feruriraa e te mau maˈi o te feruriraa, te hoê taata maˈi—te hoê huiraatira paruparu e tei pohehia i te maˈi—e nehenehe e turu i te haereraa i mua”. Ua faaoti teie vea na roto i te parauraa e e tia i te hoê fenua no Marite latino ia “faaoromai i te mau mirioni taata paari navai ore roa i te pae no te maa e tei ere-roa-hia i te ite i te pae no te toroa e te haapiiraa e inaha, eita roa ˈtu ta ratou e nehenehe e farii i te tereraa o te oraraa o te totaiete”.
Ia au i teie tuatapaparaa, te manaˈo ra anei outou e e mana to te taata no te faaore i te navai-ore-raa o te maa, te mau hamani-ino-raa i te pae taatiraa e te haavîraa uˈana? Te vai ra anei te hoê noa ˈˈe porotarama a te taata nei o te nehenehe e haapii faahou i te mau tamarii atoa e ora nei na nia i te purumu, inaha, ua matau roa ratou i te aro no te ora mai i roto i te hoê ao hamani ino e te aroha ore? Ua ite anei outou i te hoê porotarama o te haapii i te mau metua ia amo i ta ratou mau hopoia no nia i ta ratou mau tamarii? Inaha hoi, e tia ia tatou ia farii e, noa ˈtu te manaˈo maitatai roa ˈˈe, aita ta te mau taata e ravea no te faaore i te ati o te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu.
No te aha? Te vai ra te hoê taata aore ra te hoê mea o te patoi ra i te reira. Ua faahiti o Iesu i te parau no teie “taata” mai te “arii o teie nei ao”. (Ioane 14:30.) O te Diabolo ra o Satani ïa. (Hiˈo te api 12.) Na to ˈna ïa mana iino e tapea ra i te huitaata nei ia faatitiaifaro i to ˈna mau fifi e ia ite i te oaoaraa (Korinetia 2, 4:4). No reira, ia nehenehe te mau tamarii o te purumu e te feia veve e ora i te hoê oraraa maitatai, e tia ïa i teie mea ora ite-ore-hia e to ˈna mau apee ia haavîhia. E nehenehe anei e tiaturi i te hoê ao aore roa e feia veve faahou, te hoê ao i reira aita faahou e tamarii e ora noa i nia i te purumu? Te vai ra anei te hoê tiaturiraa papu no te mau tamarii e ora ra na nia i te purumu?
[Parau iti faaôhia i te api 6]
‘Na vai e tauturu i te hoê taurearea tei ore roa ˈtu i haapiihia aore ra i aˈohia?’
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Faˈiraa o te mau tiaraa mana o te tamarii i papaihia e te mau Hau amui
◼ Te tiaraa ia topahia o ˈna i te hoê iˈoa e ia riro o ˈna ei taata no te hoê nunaa.
◼ Te tiaraa ia poiherehia o ˈna, ia herehia o ˈna, ia taa-maitai-hia to ˈna huru e ia fanaˈo oia i te maitairaa i te pae materia.
◼ Te tiaraa ia faaamu-maitai-hia o ˈna, ia noaa to ˈna nohoraa e te mau aupururaa e au i te pae no te rapaauraa.
◼ Te tiaraa ia aupuru-maitai-hia o ˈna ia roo-noa-hia ˈtu oia i te tahi hapepa i te pae tino, i te pae feruriraa aore ra i te pae totiale.
◼ Te tiaraa ia paruru-matamua-hia o ˈna i roto i te mau huru tupuraa atoa.
◼ Te tiaraa ia paruruhia o ˈna i te mau huru haapao-ore-raa atoa, te hamani ino e te haavîraa.
◼ Te tiaraa ia nehenehe o ˈna e hauti, e fanaˈo i te mau ohipa faaanaanatae manaˈo, e tae noa ˈtu i te haapiiraa tamoni ore tei titauhia, ia nehenehe te tamarii e faatupu maitai i to ˈna mau aravihi e e riro ei melo faufaa o te totaiete.
◼ Te tiaraa ia tupu maitai oia i roto i te tiamâraa e te faatura.
◼ Te tiaraa ia paari oia i roto i te hoê huru tei î i te taa-maitai-raa, te farii maitai, te auhoaraa i rotopu i te mau nunaa, te hau e te autahoêraa o te mau fenua atoa.
◼ Te tiaraa ia fanaˈo o ˈna i taua mau tiaraa atoa ra ma te ore e faatupu i te taa-ê-raa i te pae o te nunaa, te iri, te vahine e te tane, te haapaoraa, te manaˈo politita aore ra te tahi atu, te huru o te nunaa aore ra te tiaraa totiale, te faufaa, te fanauraa aore ra te tahi atu huru tupuraa.
No roto mai i te vea iti ra E tiaraa to te mau tamarii, i neneihia e te UNICEF.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]
Reuters/Bettmann Newsphotos