Te feia aita e faaearaa to ratou—Te hoê ati i roto i te ao taatoa nei
AITA E otia to te ati i te pae no te nohoraa e to te ati no te feia aita e faaearaa to ratou; eita noa ratou e itehia i roto i te mau fenua veve e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa. E itehia te mau mataeinaa veve e tae noa ˈtu hoi te mau fare haapaoraa ore i roto fatata i te mau oire pû atoa e te mau oire rarahi o te mau fenua maona. E apapa noa te mau pare hamaniraa apî i te mau vahi faaearaa veve roa. Eaha hoi te huru te oraraa i roto i taua mau vahi ra?
Ma te faataa mai i te parau no te hoê tuatapaparaa i ravehia i Chicago, te parau ra te vea ra Science (beretane), e “e taa ê roa [te mau taata aita e faaearaa to ratou] i te tahi pae na roto i to ratou veve rahi e te faaea-noa-raa hoi ratou anaˈe ra; e rave rahi teie e mauiui nei i te hoê ati. E vau ahuru i nia i te hanere o ratou tei haere aˈenei i te fare auri, i roto i te hoê fare maˈi no te maamaa aore ra i roto i te hoê pû no te tamâ i te feia i faataero ia ratou”.
E mau pû fariiraa ta te rahiraa o te mau oire marite no te mau taata aita e faaearaa to ratou. Ei hiˈoraa, i New York, e tuuhia na te mau taata e ora ra ratou anaˈe e te mau taata e ora haere noa na nia i te purumu i roto i te tahi mau vahi haapûraa a te fare oire, e te mau utuafare fetii, i roto i te tahi mau puhapa. Te parauhia nei e 12 200 mau taata e ora ra ratou anaˈe e 20500 taata e utuafare fetii to ratou teie e paimi nei i te hoê vahi faaearaa no ratou i teie tau toetoe; te tiaturi ra te mau tia mana e e nehenehe ta ratou e farii ia ratou paatoa noa ˈtu te fifi.
Te huru oraraa, te tahi atu atoa ïa fifi. I New York, e pinepine te mau vahi fariiraa no te po, o te mau vahi taaroraa tahito ïa aore ra te mau vahi i reira te vaiihoraahia ˈtu i te tahi mau mauhaa tamaˈi tei taui i te toroa. E rave rahi mau hanere taata tei haaputuputuhia i roto i te hoê vahi taotoraa rahi mau. Eita vetahi pae e hinaaro e taoto i roto i taua mau haapûraa ra. “E ere roa ˈtu te mau puhapa i te mea papu, ta te hoê ïa o ratou e parau ra; e pinepine te utu i te itehia. Eita e nehenehe e tapiri i te mata i te po.” Mea ino roa ˈtu â te huru oraraa o te mau tamarii. “I roto i te mau puhapa aore ra te mau vahi pirihao roa, i reira ratou e tuuhia ˈtu ai na te fare oire, tei mua ˈtura ïa te mau tamarii i te mau fifi rarahi: te maˈi, te huma, te ohipa faataero, te peu iino a te ui apî e te tiaturiraa ore, ta te Daily News ïa no New York e haapapu ra. E riro hoi taua mau tamarii ra i te ore roa ˈtu e ite i te hoê oraraa maitai no a muri aˈe.”
No te huru tupuraa papu ore o te feia aita e nohoraa to ratou, mea fifi roa ia tapao mai i te mau numera tano. I te mau Etats-Unis, te parau ra te Taatiraa o te fenua iho no te feia aita e faaearaa to ratou e, ua taiohia e piti e e toru mirioni mau taata aita e faaearaa to ratou i roto i taua fenua ra. Te parau ra râ te faatere hau e haapao i te pae no te Nohoraa e no te Urbanisme, e “mai te peu e e haapao-maitai-hia i te mau titauraa atoa e vai ra, te numera papu roa ˈˈe tei te area ïa e 250000 e 350000 taata”. Noa ˈtu e eaha te huru tupuraa, te farii nei te taatoaraa e te haere noa ˈtura te numera o te feia aita e faaearaa to ratou i nia.
“Te hoê ati no to tatou nei tau”
Te faaruru atoa nei te mau fenua o te Amuitahiraa no Europa ma, i te hoê ati ino roa i te pae no te nohoraa. Ia au i te Times no Lonedona, i Royaume-Uni, “ua taeahia te numera o te mau taata e faaea ra i te fare o te tahi mau taata i horoa tarahu mai i te tahi piha no ratou, mai te 49 000 e tae atu i te 160 000 i roto i te area o te matahiti 1979 e te matahiti 1984; 1 250 000 ratou e tiai ra i te tahi nohoraa totiare, hoê mirioni rahiraa fare hoi tei tapaohia e e mau fare o te ore roa ˈtu e nehenehe e faaeahia”.
Ia au i te hoê tumu parau no te New York Times oia hoi “Te fifi o te feia aita e nohoraa to ratou i Europa ma: te hoê ati no to tatou nei tau”, “te parau ra te tahi mau pû e ere na te hau e i Paris noa, fatata 10 000 taata e ora haere noa ra na nia i te purumu”. Te tapao ra te faatereraa italia e 20 % o te mau taata faaipoipo apî “o te tia ia faaea i te fare o to ratou metua no te mea aita ˈtu ta ratou e ravea, noa ˈtu i muri aˈe i te fanauraa o ta ratou tamarii matamua”. I roto i na 20000 mau taata aita e faaearaa to ratou i te fenua Danemark, te itehia ra “te hoê maraaraa rahi i roto i te mau taata i raro mai i te 30 matahiti mai te matahiti 1980 mairâ”.
Ia au i te taata ra o Peter Sutherland, melo no te Apooraa o te mau fenua amui no Europa ma, mai te huru ra ïa e te itehia ra taua huru tupuraa ra i te taime mau taua mau nunaa ra “e haamata ˈi i te tiaturi e e nehenehe [ta ratou] e arai roa i te mau ati mai te veve e te ereraahia i te nohoraa”.
Te hoê huru peapea mau
I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua tapao mai â te feia e haapao ra i te parau no te feia aita e nohoraa to ratou, i te tahi huru apî. I roto i te New York Times, ua tapaohia mai teie mau parau a te hoê melo o te Taatiraa no te feia aita e faaearaa to ratou i Chicago e na ô ra e: “Tei mua tatou i te hoê ati rahi mau i te pae no te feia e hinaaro mau ra i te tauturu: e amuihia mai ‘te feia veve’ iho i ‘te mau taata oraraa au noa to ratou teie e topa taue nei i roto i te veve’. Te erehia nei ratou i ta ratou ohipa, i ta ratou mau ravea no te aufau e eita ˈtura ratou e fanaˈo faahou i te mau taoˈa e horoa-tarahu-hia. Eita roa ˈtu to te reira e auraa e te huru taata inu ava haere haere noa.”
Ia au i taua noa iho â huru manaˈo ra, teie ta te faatere o te hoê pû tauturu totiare i roto i te Connecticut (Etats-Unis) i parau: “Te fifi inaha, te hape nei tatou i nia i te huru o te feia aita e faaearaa to ratou. E ere te mau taata haere haere noa teie e itehia nei i roto i tera oire e tera oire, o te mau utuafare fetii râ aita ta ratou e ravea no te tarahu mai te tahi fare no ratou no te moni rahi hoi o te mau fare, no te ohipa ore, aore ra no te hoê faataaraa.” I te avae me 1987, ua faaite te hoê Apooraa a te mau tavana oire no te mau Etats-Unis i te tahi titorotororaa no nia e 29 mau oire rarahi, e faaite maira e te mau utuafare fetii e tamarii ta ratou, ua hau hoi ratou i te hoê tuhaa i nia i te toru o te mau taata aita e faaearaa to ratou, oia hoi te hoê maraaraa e 31 % i nia i te faito o te matahiti i mairi aˈenei.
Te tahi mau tumu parau fifi mau
Noa ˈtu e e taa ê te ati i te pae no te nohoraa e te fifi o te feia aita e faaearaa to ratou, i roto i tera fenua e tera fenua e i roto i tera oire e te tahi oire, e nehenehe ta tatou e haapapu e e varavara roa te mau taata i teie mahana aita roa ˈtu i ite i teie ati aore ra aita roa ˈtu e farerei ra i teie ati. Te vahi fifi roa ˈtu â oia ïa, noa ˈtu te mau tutavaraa i ravehia e te mau tino moni i horoahia na te mau faatereraa, aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe mea e haapapu maira e te maitai ra te huru tupuraa. No te aha hoi te reira? No hea mai taua mau taata ra aita e faaearaa to ratou? E, hau atu â, e nehenehe anei e tiaturi e e titiaifaro te ati i te pae no te nohoraa?