Te mau tamarii e ora ra i nia i te purupu—Na vai te hape?
Na to matou taata papai vea i Beresilia
I taua po ra, ua opua o Francisco e afai i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii i te pizzeria i te vahi e nohohia ra e ratou. I te vahi tapearaa pereoo, ua ani maira te hoê tamaiti aita e haapaoraa te ahu e na ˈna e tiai i to ˈna pereoo. I to Francisco e to ˈna utuafare fetii haereraa mai i rapaeau i te pizzeria, ua toro maira teie tamarii i te rima ma te hinaaro rahi ia horoahia ˈtu ta ˈna tau moni rii ei aufauraa i te ohipa o ta ˈna i rave. Mai ia ˈna atoa te huru, e ao te po i te tahi atu mau tamarii i nia i te purumu o te oire i te imiraa i te mau ravea atoa e ora ˈi. Te ru ra anei ratou no te hoˈi i ǒ ratou? No te aha hoi ratou e na reira ˈi? Inaha, e ere anei te purumu to ratou utuafare?
“MAU TAMARII metua ore”, “mau tamarii faarue”; te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu, e feia ïa e au-ore-hia ra e te totaiete nei. E numera rahi riaria to ratou—peneiaˈe e 40 mirioni—te faatupu nei i te mǎtaˈu; hau atu â, mea fifi roa ia ite i te numera tia. Atira noa ˈtu, te tahoê nei te manaˈo o te feia tuatapapa i te parauraa e te parare nei teie ohipa na te mau vahi atoa o te ao nei, i Marite latino iho â râ. I mua i te hiˈoraa ino mau o te mau tamarii e pupuni haere noa ra i roto i te apoo o te mau opani fare aore ra e taparu ra i te tahi moni, ua tapao-noa-hia ïa ratou ma te aroha ore i nia i te mau tabula o te ore e haapao-faahou-hia ˈtu i muri iho. Tera râ, eita ta te totaiete taata e nehenehe e na reira e ia maoro noa ˈtu â. Oia mau, ia au i te UNICEF (Tuhaa a te mau Hau amui no te tamarii), e 60% o te mau tamarii aita e faaearaa to ratou mai te 8 matahiti e tae atu i te 17 matahiti o te puhipuhi nei i te raau faataero, e 40% te inu nei i te ava, 16% te rave tamau nei i te raau faataero e e 92% te puhipuhi nei i te avaava. Hau atu, i te mea e aita to ratou e toroa, ua riro ïa te taparu, te eiâ aore ra te taiataraa ei mau ravea hoê roa na ratou no te oraraa. “E mau tamarii metua ore”, te faautuahia ra ratou ia riro mai ei mau taata paari orure hau, oia hoi ei mǎtaˈuraa ïa no te oraraa hau o te nunaa.
Teie ta te hoê vea beresilia (O Estado de São Paulo) i papai no te hoê pǔpǔ tamarii e ora ra i nia i te purumu: “Aore e papa, aore e mama, aore e utuafare fetii, aore roa o ratou e tiaturiraa no te oraraa no a muri atu. Te ora nei ratou i te mau mahana tataitahi mai te huru ra e tera te mahana hopea. (...) Mea vitiviti roa (...) te mau tamarii: e ravai te tahi noa tau tetoni no te eiâ i te uati a te hoê taurearea, no te huti i te fǐfǐ arapoa o te hoê vahine aore ra no te eiâ i te taoˈa i roto i te pute o te hoê ruhiruhia. E mea vitiviti mau ratou ia haamoe anaˈe ia ratou i roto i te nahoa taata. (...) Mea apî roâ ratou ia haamata anaˈe ratou i te taati i te pae tino (...). Te faaea nei te tamahine 11 matahiti i te mau tamaroa 12 matahiti, e i muri iho, te faataa nei ma te ore e faarahi i te parau i roto i te hoê aore ra e piti avae.”
No te aha ratou e ora ˈi i nia i te purumu?
E ere roa ˈtu i te mea ohie ia tauturu i te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu. Ua faaite te hoê tumu parau i roto i te hoê vea e i roto i te tahi vahi e 30% i rotopu ia ratou o te ora noa ra i roto i te mǎtaˈu, ua patoi ratou i te faaite i te feia mana toroa i te mau haamaramaramaraa atoa no nia i to ratou oraraa i mutaa ihora, e na reira i to ratou iho iˈoa. Teie râ, no te aha ratou e ora ˈi i nia i te purumu? No to ratou anei hinaaro i to ratou tiamâraa? O te mea ïa i tupu no te hoê taurearea Beresilia e parau ra e eita oia e hinaaro e hoˈi i ǒ na no te mea eita to ˈna papa e vaiiho noa ia ˈna ia rave mai ta ˈna e hinaaro. Teie râ, ia au i te vea no Mexico El Universal, te mea pinepine roa, no te mea ïa ua faaruehia mai ratou e to ratou papa i haere ai teie rahiraa mau tamarii i nia i te purumu. No reira, i roto i te manuïa-ore-raa o te faaipoiporaa ïa e tia ˈi ia maimi i te tumu mau no te maraaraa o te numera o teie mau tamarii i nia i te purumu.
I te tahi atoa taime, e huru haapao ore to te mau metua i nia i ta ratou mau tamarii: te taparahi nei ia ratou, te rave nei i nia ia ratou i te mau hamani-ino-raa i te pae o te taatiraa, te tiahi nei aore ra aita e haapao noa ˈtura ia ratou. E pinepine ïa te tamarii e farerei ra i teie huru tupuraa i te parau ia ˈna iho e mea maitai aˈe ia ora o ˈna anaˈe ra, noa ˈtu e e titau te reira ia ora o ˈna i nia i te purumu.
Area ra, e mea hinaaro na te mau tamarii ia arataihia e ia horoahia no ratou te mau atuaturaa tei î i te here. O ta James Grant, faatere i te UNICEF, ïa e parau ra, e ua faahiti-faahou-hia ta ˈna mau parau i roto i te tumu parau a te Latin America Daily Post, oia hoi “Te mau tamarii e te oraraa no a muri atu”. Te parau ra oia: “Ia tae i te toru aore ra i te maha o te matahiti, e 90% o te mau tuhaa iti o te roro tei tuatiati ê na e ua tupu maitai te tino e nehenehe ai te reira e ohipa i nia i te tamarii i roto i to ˈna oraraa taatoa. Teie ïa te tumu e tia ˈi ia paruru-maite-hia taua mau matahiti matamua ra, oia hoi te parururaa i te tiaraa o te tamarii ia taeahia ia ˈna to ˈna paariraa oaoa mau e na reira atoa i te imiraa i te ravea e tupu maitai ai te mau tamarii, ia nehenehe ratou e riro ei maitai no to ratou utuafare fetii e to ratou nunaa.”
Te peapea nei te feia e ite nei i teie huru tupuraa, ma te pari atu e te tumu o teie huru tupuraa, o te pae ïa o te faanavairaa faufaa, te mau faatereraa aore ra te taatoaraa o te huiraatira. Te parau faahou ra te tumu parau i faahitihia i nia nei e: “E ore te mau ohipa no te tauturu i te feia e fifihia nei, e ore te parau a te pae faanavairaa e horoa ra i te manaˈo ‘e tiaturi i te feia apî’ e hopoi rahi mai i te maitai. (...) Inaha, no nia i te mau ‘faatanotanoraa i te pae faanavairaa faufaa’, te ite-pinepine-hia ra i te hoê faaitiraa i te mau tino moni i faataahia no te hoo mai i te maa aore ra te mau mea faufaa roa ˈˈe. (...) Ma te amui mai i te maraaraa o te feia ohipa ore e te toparaa no te moni, te faateimaha nei teie mau tâpûraa i te tupuraa fifi roa ˈˈe o te toparaa i nia i te feia aita ta ratou e nehenehe e faaoromai: oia hoi te mau utuafare fetii veve roa ˈˈe e ta ratou mau tamarii.”
Ma te feaa ore, e nehenehe te numera e maraa noa ˈtura o te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu, e faataahia na roto i te huru tupuraa fifi roa i te pae faanavairaa faufaa e farereihia ra e te mau fenua e rave rahi. Te tuu nei te mau metua i ta ratou mau tamarii na nia i te purumu no te imiraa i te mau mea e nehenehe ia ratou ia au i ta ratou iho mau ravea. Teie râ, no te aha e mea fifi roa ia arai i teie huru tupuraa?