VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/1 api 24-27
  • Paieti no te hoê taata-atua—No te aha?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Paieti no te hoê taata-atua—No te aha?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E atua, eiaha râ e faatere
  • Te tumu parau o te hopoia
  • Te hoê tapitapiraa rahi
  • Hunaraa o te hoê atua tahito
    A ara mai na! 1990
  • Ekalesia e te Hau i Byzance
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • “Ua ineine au i te pohe no te emepera”
    A ara mai na! 1992
  • Te Kerisetianoraa matamua e te Hau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/1 api 24-27

Paieti no te hoê taata-atua—No te aha?

MEA FIFI roa paha no te mau taata e rave rahi i teie mahana ia taa e mea nafea te taata i nehenehe ai e faatura i te emepera mai teie te huru na mua ˈˈe e i roto i te Piti o te tamaˈi rahi. “Te vai ra i te fare haapiiraa te hoê vairaa iti i faataahia no te hoê hohoˈa o Hirohito, o ta Mitsuko Takahashi ïa e haamanaˈo ra, e i te mau poipoi atoa, e titauhia i te mau tamarii haere haapiiraa ia tapea i mua i teie hohoˈa no te rave i te tahi haamoriraa.”

“Ia haere mai te emepera, o ta Masato Sakamoto e faatia ra, e tia ia matou ia tipapa roa i raro. Ua parau-noa-hia matou e e taata faahiahia roa te emepera e inaha eita te mau taata haehaa e nehenehe e hiˈo tia ˈtu i nia ia ˈna.” Ua parauhia na hoi i te mau tamarii e e matapo-roa-hia ratou ia hiˈo noa ˈtu ratou i to ˈna mata.

Ua faaohipa te mau raatira politita e te mau raatira faehau o te fenua i te faanahoraa a te haapiiraa no te haapii i te nunaa ia faatura i te emepera. “E haapii na vau i te feia apî e tia ia ratou ia ineine noa i te pohe”, o ta Kazuo Matsumoto e haamanaˈo ra o tei haapii i te tamarii e 50 matahiti te maoro, e oia atoa i te tau tamaˈi. “E rave rahi taurearea o ta ˈu i tono atu i nia i te mau tahua aroraa. E ohipa hairiiri roa te reira o ta ˈu e ore e nehenehe e tumâ i to ˈu nei feruriraa.”

E parauhia na i te mau taurearea Tapone e e mau aohitogusa anaˈe te mau tavini a te emepera—oia hoi te mau “ohi aihere iino o te taata nei”—e e tia ia ratou ia paruru ia ˈna mai te hoê paruru ra te huru. Ua rave atoa e ua ora mai o Toshio Mashiko i te mau aroraa haapohe e rave rahi i te fenua Philipino. Te na ô ra oia e: “E haapiihia na matou e aita ˈtu hanahana rahi roa ˈˈe maori râ te poheraa no te emepera.”

No to ratou tiaturi rahi i te mana paruru a te emepera, e rave rahi mau taurearea tei haere atu e tamaˈi ma te mǎtaˈu ore. Ei hiˈoraa, e tiaturi na o Shunichi Ishiguro e e pee atu te mau ofai e pupuhihia mai i nia ia ˈna no te mea te aro ra oia no te tumu i parauhia “te fenua o te mau atua”.

I te ite-papu-raahia e e pau iho â te fenua Tapone, ua faaite atura te hoê tamaroa, o Isamu, i to ˈna mǎtaˈu i to ˈna metua vahine, e faaroo shintoïste ta ˈna. “Eiaha e mǎtaˈu”, o ta ˈna ïa i parau atu; e ua faahiti faahou atura i ta te rahiraa o te taata e manaˈo noa na: “Eita roa ˈtu tatou e pau no te mea e haapurara te kamikazea (te mataˈi o te atua) i to tatou mau enemi.”

E atua, eiaha râ e faatere

Mai hau atu i te hoê tausani matahiti mai â to te haamoriraa i te emepera riroraa ei tuhaa faufaa roa i roto i te oraraa o te mau Tapone. Inaha, mea fifi roa ia faaore i te mau tutuu i te pae faaroo. No reira, te parau atoa nei te feia faaroo no roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e: ‘O te haapaoraa o to ˈu mau metua, e mea maitai roa no ˈu nei’; aore ra: ‘Te tiaturi nei te mau taata atoa i te reira; aita ïa ratou pauroa i hape!’ Tera râ hoi, i roto i te roaraa o te mau senekele, ua vare roa te mau hanere mirioni taata i te manaˈoraa e e mau atua to ratou mau faatere. E hiˈopoa poto anaˈe na i te aamu o te mau emepera no Tapone.

Ua taui haere noa to ratou tiaraa i roto i te roaraa o te mau senekele. “E tiaturihia na e e mana tahutahu to te emepera e e nehenehe ai oia e paraparau atu i te mau atua aore ra e ani i to ratou hamani maitai, o ta te Buka parau paari Kodansha no Tapone ïa e parau ra. Teie râ, no te mǎtaˈu faatura no roto mai i teie taata, ua manaˈohia e eita e tia i te emepera ia haapao i te mau ohipa a te hau. Ua horoahia teie mau ohipa, oia hoi te faanahoraa e te faaohiparaa i te mau manaˈo politita, na te mau faatere hau a te emepera.”

No reira, te hopoia matamua a te emepera, o te hoê hopoia autahuˈa ïa, eiaha râ politita. Ia au i te buka parau paari i faahitihia ˈtu, “hoê anaˈe anotau roa i roto i te aamu o te fenua Tapone i reira to te emepera haapaoraa i na hopoia e piti nei, oia hoi mai te faatereraa a TENJI, i te pitiraa o te afaraa o te senekele VII, e tae roa ˈtu i te faatereraa a KAMMU, mai te hopea o te senekele VIII e tae atu i te omuaraa o te senekele IX”.

Taa ê atu i taua anotau nei, aita te mau emepera tapone i faaohipa mau i te mana faatere. I muri aˈe i te senekele IX, ua iti roa ˈˈera te mana o te emepera e, i roto i te roaraa o te tau, ua horoahia ˈtura te mana politita i roto i te rima a te shogun—oia hoi te auraa “raatira o te nuu”. Noa ˈtu e, ia au i te faataaraa ohipa, na te emepera e faatoroa ia ˈna, teie râ, tei te shogun ra te mana faatere. Tera râ, i te matahiti 1867, i muri aˈe i te faatereraa e rave rahi senekele, ua faahoˈi atura te faatereraa a te mau shogun i te mana i te emepera ra.

I taua matahiti ra to te emepera Meiji, metua tupuna o Hirohito, paiumaraa i nia i te terono o te fenua Tapone. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa te faaiteraahia te pǎpǎ ture tei haapapu e “e taata moˈa aore e nehenehe e hautihia” te emepera. Teie râ hoi, noa ˈtu e ua horoahia ˈtu te mana faatere politita na ˈna, aita i noaa ia ˈna i te mana no te faaohipa i teie mana faatere. Inaha, o ˈna te faatere, e ere râ na ˈna e faatere ra.

Teie ta te pǎpǎ ture e parau ra: “E tia i te mau faatere Hau tataitahi ia aˈo [e ia tauturu] i te emepera, e ia amo i te hopoia [no ta ratou mau aˈoraa].” Ia au i te Buka parau paari Kodansha, “te auraa mau ra, tei nia te hopoia politita i te mau faatere hau, eiaha râ i nia i te emepera”.

No reira, na te mau faatere hau i rave i te toroa politita, tera râ, ua faariro-noa-hia te emepera i mua i te aro o te nunaa, ei atua tei faatoroahia i te mana taatoa i nia i te huiraatira. No reira, ua faaohipa te pǔpǔ faatere i te huru atua o te emepera—ia au i te mau peu tahito a te nunaa e ia au atoa i te pǎpǎ ture—no te faatîtî i te nunaa. Ua ravehia te mau tamaˈi i arataihia e te fenua Tapone i te senekele XX na nia i te iˈoa o te emepera. Hau atu, ua tiaturi papu te rahiraa o te mau Tapone e ua riro o ˈna ei atua te vai ra to ˈna mana semeio.

Tera râ, ua maere roa te feia e rave rahi no te mea e au ra e aita o Hirohito e tiaturi ra e e atua oia. “Aita roa ˈtu vau i manaˈo e e atua vau”, o ta ˈna ïa i parau i te hopearaa o te tamaˈi i mua o te mau raatira faehau marite. I muri aˈe i to ˈna patoiraa i “te manaˈo hape ra e e atua te emepera e mea hau aˈe te nunaa tapone i te tahi atu mau nunaa”, te parauhia ra e ua ani atu oia i ta ˈna vahine e: “Te ite ra anei oe i te hoê taa-ê-raa? E hiˈoraa taata noa anei to ˈu i teie nei?”

Parau mau, aita te tahi mau Tapone i vare e ua taa ê na ia ratou i te parau mau i to ratou hiˈopoaraa i te mau ohipa i tupu. Tei roto o Minoru Yamanaka, o tei tavini e maha matahiti i roto i te nuu a te emepera, i taua pǔpǔ taata nei. “Ua pohe te metua tane o te emepera i te 47raa o to ˈna matahiti e to ˈna metua tupuna i te 59raa o to ˈna matahiti, oia hoi i te hoê faito matahiti apî aˈe i te tahi atu mau taata, o ta ˈna ïa e parau ra. No reira, aita roa ˈtu vau i tiaturi noa ˈˈe e e Atua te emepera.”

Te tumu parau o te hopoia

Ua hohora faahou te maˈi e te poheraa o Hirohito i te hoê tumu parau fifi mau, oia hoi ta ˈna hopoia i roto i te mau aroraa a te nuu o te fenua Tapone. Mai te huru ra e, mea pinepine e te hohoˈa e puta mai i roto i te feruriraa no nia ia Hirohito, o te hoê ïa taata o tei patoi i te tamaˈi, o tei faahepohia râ e turu i te mau faaotiraa a to ˈna mau faatere hau. No reira, no nia i te mau opuaraa o ta ratou i faaineine no te aroraa i te fenua Marite i te matahiti 1941 ra, teie ta ˈna i parau: “Aita ta ˈu i nehenehe e faaore i ta ratou mau faaotiraa. Inaha, e patoi atu ïa te reira i te pǎpǎ ture tapone.”

Tera râ, ua faaoti o Hirohito e tuu i te hau a aimǎrô noa ˈi to ˈna mau faatere hau i nia i te opuaraa e rave. I muri aˈe, tau mahana i muri iho, i te 15 no atete 1945, ua maere roa ˈˈera to ˈna nunaa i te faarooraa i to ˈna reo no te taime matamua, i to ˈna parauraa ˈtu ia ratou, na roto i te mau ravea haapurororaa a te hau, e ua tuu te fenua Tapone i te hau. Ua ani atura o ˈna i te nunaa ia “farii i te mea farii-ore-hia e [ia] faaoromai i te mea faaoromai-ore-hia”.

“E ere na te paura atomi i faahepo i te mau Tapone ia tuu i te hau, na te parau râ a te emepera, o ta te hau beretane ïa i parau tau avae i muri iho. Ahiri e aita taua parau nei, e titauhia ïa matou ia rave i te hoê haruraa fenua teimaha roa no matou nei.”

O te tumu ïa i turai i te tenerara ra o Douglas MacArthur, raatira marite o te mau nuu e vai ra i te fenua Tapone, ia tapea i mua i te mau titauraa puai a te tahi mau nunaa hoa o tei hinaaro e ia haavahia o Hirohito mai te hoê taata taparahi taata i roto i te tamaˈi. Ua faataa mai oia i muri iho e: “Ua manaˈo vau e mai te peu e e faahapahia te emepera e e tarîhia paha i muri iho, e titauhia matou ia haamau i te hoê faatereraa hau a te nuu i nia i te fenua Tapone taatoa o te faatupu hoi i muri aˈe i te hoê tamaˈi.”

Ua huru ê roa to ˈna manaˈo i to ˈna farereiraa ia Hirohito i te 26 no setepa 1945. Maoti hoi i te patoi i ta ˈna hopoia i roto i te tamaˈi, ua faaite tahaa roa mai te emepera e “o ˈna te tumu hoê roa i ravehia ˈi te mau faaotiraa atoa i te pae politita, i te pae o te nuu, e te taatoaraa o te mau ohipa i ravehia e [to ˈna] nunaa i roto i te aratairaa o te tamaˈi”.

I teie nei râ mahana, mai te huru ra e aita te rahiraa o te mau Tapone e pari ra ia Hirohito ei tumu o te hoê tamaˈi i faaotihia paha na to ˈna mau faatere hau. Ei haapapuraa, o te mau patoiraa uˈana ïa ta te mau parau a te tavana o te oire no Nagasaki, o Hitoshi Motoshima, i faatupu, i to ˈna parauraa i mua i te aro o te huiraatira, a fatata roa ˈi te emepera i te pohe e: “Ia hiˈo vau i to ˈu oraraa tahito ei taata haapii faehau, te manaˈo nei au e o te emepera te tumu o te tamaˈi.”

Ua faataa oia e, i te mea e ua haapaohia oia no te haapii i te mau faehau ô apî i roto i te taime tamaˈi, ua “titauhia [oia] ia parau atu [ia ratou] e a pohe na nia i te iˈoa o te emepera”. Mai te tahi atu mau taata, e au ra e te tiaturi ra o Motoshima Tane e e mana rahi roa to te reo o teie emepera faahanahana-rahi-hia e to ˈna nunaa, ahiri e ua tiaoro oia no te patoi i te tamaˈi.

Te hoê tapitapiraa rahi

E parau mai paha vetahi e: “Teie râ, ua hope teie mau ohipa.” Parau mau, tera râ, eita te mau tiaturiraa tumu e moe ohie noa. No reira, teie ta te hoê tahuˈa no te vahi moˈa shintoïste tuiroo roa no Ise (i ropu i te fenua Tapone) i parau aita i maoro aˈenei: “E rave rahi mau taata teie e haere mai nei i ǒ nei no te haamori i te ruahine no te mahana, te ruahine tupuna o ta matou emepera e o te nunaa tapone.”

Te haapapu ra te mau parau taparahi faariaria i faataehia ˈtu ia Motoshima Tane ra i muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te parau no nia i te hopoia a te emepera, i te paieti rahi e faaitehia ra no ˈna. Ua haruhia te hoê taata a tamata ˈi oia i te vavahi i te piha raveraa ohipa a te tavana oire no te tomo atu i roto e te hoê farii mori e ua faaapîapî fatata hoê hanere pereoo e mau haapuairaa parau to nia iho i te mau aroa no Nagasaki ma te haapuroro i teie mau parau “A taparahi ia Motoshima!”. Ua ite-atoa-hia te paieti rahi no te emepera na roto i te tahi atu mau huru raveraa.

Ei hiˈoraa, i te ino-roa-raa te maˈi o Hirohito, ua topa ihora te hau i nia i te fenua taatoa. Ua faaorehia te mau oroa e te mau tamaaraa, e ua haafifi te reira i te ohipa tapihooraa tauihaa. Ua vaiiho-atoa-hia te mau hautiraa faaetaetaraa tino a te mau tamarii haere haapiiraa. Ua faatupu atoa te Yakuza, te faanahoraa ohipa iino tapone, i te hau i roto i ta ˈna mau ohipa taparahi taata. No te oto rahi i itehia i roto i te oraraa o te fenua, i papai ai te vea ra Daily Yomiuri e ua “rahi roa ïa” ta te fenua Tapone “i mua i te maˈi o te emepera”.

Mai te peu e ua faatupu teie paieti rahi i te peapea o te mau Tapone e rave rahi, o tei ore i farii i teie huru tupuraa, ua faaoromai noa râ ratou e ua faatia noa i te reira, ma te manaˈo paha i te mea e nehenehe e roohia i nia ia ratou ia patoi noa ˈtu ratou. Ua parau te hoê taote i te pae no te feruriraa e: “Mea maitai roa ia tapea i te mau peu tahito i nia i teie faito. Teie râ, ua faaite te hoê faehau tahito i to ˈna mǎtaˈu i te na ôraa e: “Te hiˈo noa nei te taata i te mea e haaati ra ia ratou e e pee noa ratou i te tahi pueraa. Tera mau te huru i aratai tia ˈtu ia tatou i roto i te tamaˈi.”

E tia anei râ ia tatou ia rave i te tahi haerea, e ia maiti e o vai ta tatou e haamori, ia au i te feia e haaati ra ia tatou? A feruri na i te mau mirioni taata o tei faatusia i to ratou ora i roto i te mau tamaˈi faufaa ore na nia i te iˈoa o te mau tiaturiraa faaroo papu ore. Oia mau, te pee-matapo-noa-raa i te nahoa, e nehenehe ïa te reira e riro ei ati. E tia i te mau ohipa o te aamu ta tatou i tuatapapa aˈenei ia tauturu ia tatou ia taa e mea ino roa ia haamori ‘i te mea o ta tatou i ore i ite’. (Ioane 4:22.) No reira, mea faufaa roa ia aniani tatou tataitahi mai te peu e ua ite tatou e o vai râ ta tatou e haamori ra.

[Nota i raro i te api]

a Ua pii-atoa-hia te mau faatere manureva tapone o tei haapohe ia ratou na roto i te aroraa ˈtu i te mau tapao (mai te mau pahi) e mau kamikazes.

[Hohoˈa i te api 26, 27]

Ua pohe te mau tausani taata na nia i te iˈoa o te emepera.

[Faaiteraa i te tumu]

I nia nei: hohoˈa a te U.S. Navy.

[Hohoˈa]

I mua i te tenerara Douglas MacArthur, ua faaite tahaa roa o Hirohito e o o ˈna te tumu o te tamaˈi.

[Faaiteraa i te tumu]

I te pae atau: U.S. Army

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono