Te haamori ra anei outou i te hoê Atua ora?
NOA ˈTU E ua fanauhia o Tadashi Ishiguro i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi—oia hoi i muri aˈe i to te emepera faaiteraa i teie parau maere mau e e ere oia i te hoê atua,—te tiaturi noa râ oia e e huru atua to ˈna. “Aita o ˈna i tano i te na ôraa e e ere o ˈna i te atua”, o ta Tadahi ïa i parau.
Teie râ, teie te manaˈo ta to ˈna taeae i faataa ˈtu: ‘E taata noa te emepera mai te tahi atu mau taata; e ruau o ˈna e e pohehia o ˈna i te maˈi. Eita ta ˈna e nehenehe e ape i te utua o te mau taata atoa, oia hoi te pohe. Mai te peu e eita ta ˈna e nehenehe e faaora ia ˈna iho, eaha ˈtu â ïa no vetahi ê.’ I muri aˈe i teie tauaparauraa, i reira ua faaohipa to ˈna taeae i te Bibilia, ua opua aˈera o Tadahi e hiˈopoa maite i ta ˈna mau tiaturiraa.—Koheleta 3:19; Roma 5:12.
I roto i te roaraa o te tau, ua taa ˈtura ia ˈna i te paari o teie aˈoraa bibilia: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa.” No te aha teie faaararaa i horoahia ˈi? No te mea, ia au i ta te Bibilia e faaite ra, “aita hoi o ˈna e ora. Te reva nei hoi to ˈna varua, te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra”. (Salamo 146:3, 4.) Inaha, ia tuu tatou i to tatou tiaturiraa i roto i te mau taata i faaatuahia te nehenehe hoi e roohia i te pohe, te haere tia ˈtura ïa tatou i te inoino, e oia atoa i te ati.
Ia au i te aai, ua poietehia te pueraa motu tapone mai roto mai i te mau topata pape i topa mai mai te omore a Izanagi, te metua tane o Amaterasu Omikmai, te ruahine no te mahana. Aita hoê aˈe niu to taua tiaturiraa nei. No reira, no roto mai anei te emepera no Tapone i teie ruahine e e atua atoa anei oia? E ere anei teie tiaturiraa, no roto atoa mai i te mau aai tahito? I te mea e ua haamori ratou i te mea itea-ore-hia e ratou ra, ua faatusia te mau tausani Tapone i to ratou ora no te hoê taata aore ta ˈna e nehenehe e tauturu ia ratou. Auê te mâuˈa e!
I muri aˈe e rave rahi mau tauaparauraa e to ˈna taeae, ua taa ˈtura ia Tadashi e ua poietehia to tatou palaneta unauna mau e te ora e vai ra i nia iho, na te hoê Poiete puai mau e te aroha rahi (Hebera 3:4). Te faataa ra te Bibilia e te vai ra te Atua mau “mai tahito mai â e a muri noa ˈtu”. (Salamo 90:2.) E Atua pohe ore oia. Aita oia i taotiahia e te hoê oraraa e 70 aore ra e 80 matahiti, e aita atoa e faufaa ia haaatihia oia i te feia aˈo.—Salamo 90:10; Roma 11:34.
No nia ia ˈna, teie hoi ta te Bibilia e parau ra: “E te rave nei oia i tana hinaaro i te nuu atoa o te raˈi ra, e te taata atoa o te fenua nei: e aore roa e faaore i ta ˈna e rave ra, e e tia hoi ia parau atu e, Te aha noa na oe?” (Daniela 4:35). Auê ïa taa-ê-raa e e teie mau taata, noa ˈtu e te faarirohia ra ratou ei mau atua, o te ore râ e nehenehe e faatupu i to ratou iho hinaaro!
A haere noa ˈi oia i mua i roto i te tuatapaparaa i te Bibilia, ua ite o Tadashi i to ˈna faaroo i te Atua o tei faaurua i teie buka moˈa, i te tupuraa i te rahi. Aita roa ˈtu hoi e taairaa e te hoê atua aai; teie râ, e Atua mau iho â oia, noa ˈtu e eita to tatou mata e ite ia ˈna. I roto i ta ˈna Parau, o ta te mau taata i papai i raro aˈe i to ˈna faauruaraa mai, te haapii maira te Atua e o Iehova to ˈna iˈoa (Salamo 83:18 [19 i roto i te tahi mau Bibilia]). Te faataa atoa maira oia e eaha te ohipa o ta ˈna i rave ê na, eaha ta ˈna e opua ra e rave i mua nei e mea nafea e tia ˈi ia haamori ia ˈna. Nafea râ tatou e nehenehe ai e tiaturi e Atua ora mau â o Iehova e eita o ˈna e haavare ia tatou ia tuu tatou i to tatou tiaturiraa i roto ia ˈna?
Ma te faateitei i to ˈna mana hope, ua parau o Iehova e: “O vau mau â te Atua, e aitâ ˈtu; (...) aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra: e te parauraa e, O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave.”—Isaia 46:9, 10.
No reira, te haapapu ra to ˈna mana no te faaite i te mau mea aitâ i tupu atura e no te faatupu i to ˈna hinaaro, e e Atua mau o ˈna. E nehenehe ta ˈna e paruru e e faaora i ta ˈna mau tavini, eita hoi ta te taata e nehenehe e na reira, noa ˈtu e e faahanahanahia ratou mai te mau atua ra te huru, inaha, te titau atoa ra ratou e ia paruru to ratou mau taata ia ratou. I roto i te roaraa o te tau, ua haamori atura o Tadashi ia Iehova, te Atua o te Bibilia, ma te riro mai, mai to ˈna taeae, ei hoê o To ˈna mau ite.
O vai ta outou e haamori?
I teie nei mahana, te haamorihia ra e rave rahi mau atua, e tae noa ˈtu te mau taata e parauhia ra e e mana atua to ratou. “Vai noâ hoi te mau mea i parauhia e e atua, tei te raˈi ra, tei reira ïa; tei te fenua nei, tei reira ïa”, o ta te Bibilia ïa e parau ra (Korinetia 1, 8:5). Ei hiˈoraa, i te oire heleni tahito no Ateno, i vai na te hoê fata i papaihia i nia iho te parau ra: “Na te Atua itea ore.” (Ohipa 17:23). Ua farii ïa to Ateno e aita ratou i ite maitai i te mea o ta ratou e haamori ra.
Te vai noa nei teie huru atâata mau i teie mahana. Ua topa te mau mirioni Tapone i roto i teie marei, inaha, ua haavarehia ratou e te mau faatere hau haavare o tei haapii noa na i te manaˈo ra e e atua te emepera, ma te turuhia mai e ana ra. Ia haamanaˈo noa na tatou i teie haapiiraa: e ere ïa no te mea e no roto mai te hoê tiaturiraa i to tatou mau metua aore ra te turu ra te mau raatira faaroo i te reira, e tiaturiraa mau iho â ïa teie. E titauhia ia hiˈopoa maitai tatou iho i te mau ohipa mai te peu e e hinaaro tatou e ite e eaha te mea o ta tatou e haamori ra.
E ere te feia no Ateno o te tau Tahito e te mau Tapone na mua ˈtu i te Piti o te Tamaˈi rahi anaˈe, tei haamori i te mea itea-ore-hia. E i teie nei mahana, te haamori nei te mau mirioni feia faaroo no te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê Toru tahi. Mai te peu e tei roto atoa outou i teie pueraa taata, a uiui na i teie mau uiraa: Ua ite mau anei au i te Atua o ta ˈu e haamori ra? O vai to ˈna iˈoa? Nafea e toru taata e nehenehe ai e riro ei hoê anaˈe Atua? Nohea mai teie tooma?
Te manaˈo nei paha te feia tiaturi i te Toru tahi e no roto mai oia i te haapiiraa a Iesu Mesia e ta te mau aposetolo, e te haapapu ra te Bibilia i teie haapiiraa. Ua hape roa ïa! Teie ta te Buka parau paari katolika apî e faˈi ra: “Aita teie faaiteraa ‘hoê Atua e toru taata’ i haamau-papu-hia e aita atoa i tahoê-maite-hia i roto i te oraraa kerisetiano e i to ˈna faaiteraa i to ˈna faaroo hou te hopearaa o te senekele IV [e mau senekele i muri aˈe i te poheraa o Iesu e o ta ˈna mau aposetolo]. (...) I ǒ te mau Metua aposetolo, aita hoê aˈe mea i itehia mai e faahaamanaˈo ra i teie manaˈo.”
Teie râ, e mau senekele hou o Iesu Mesia i haere mai ai i nia i te fenua nei, ua mau papu roa ïa te haapiiraa no nia i te toru tahi i roto i te haapaoraa aai a te tahi mau nunaa. Ei hiˈoraa, e haamori na to Aiphiti i te toru tahi o Osiris, o Isis (ta ˈna vahine) e o Horus (ta ˈna tamaiti). Area te feia hindous ra, te haamori noa nei ratou i teie mahana i te hoê toru tahi: te trimūrti oia hoi o Brahmā, o Vishnu e o Śiva.
No reira, eiaha noa outou e rave mai te feia e haaati ra ia outou e e pee noa ˈtu ai i ta ratou haapaoraa, a hiˈopoa râ mai te peu e ua ite maitai outou i te mea o ta outou e haamori ra. I to Ateno, e haamori na i te mea o ta ratou i ore i ite maitai, ua parauhia ˈtu e “aita” te Atua “i atea ê atu ia tatou atoa nei” e e vaiiho o ˈna ia itea mai i te feia e imi maite ra ia ˈna. No reira, ia papu maitai to outou manaˈo e ia imi maite atu outou ia ˈna, e itea mai ïa ia outou i te Atua ora mau ra.—Ohipa 17:27.
[Hohoˈa i te api 28]
Ua opua o Tadashi e tuatapapa maite roa ˈtu â i ta ˈna mau tiaturiraa.