VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/1 api 20-23
  • Hunaraa o te hoê atua tahito

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hunaraa o te hoê atua tahito
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te taata e ta ˈna faatereraa
  • Te mau manaˈo anoi noa
  • Ia hape tatou i te taata e tiaturi
  • Paieti no te hoê taata-atua—No te aha?
    A ara mai na! 1990
  • Mai te haamoriraa i te emepera i te haamoriraa mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • “Ua ineine au i te pohe no te emepera”
    A ara mai na! 1992
  • No hea mai te fifi?
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/1 api 20-23

Hunaraa o te hoê atua tahito

Na to matou papai vea i Tapone

Ua pohe te emepera o te fenua Tapone i te 7 no tenuare 1989, i te 87raa o to ˈna matahiti, i muri aˈe hau atu i te 62 matahiti to ˈna faatereraa. Ua haere mai te mau tia no 164 fenua i to ˈna hunaraa i te 24 no febuare, teie râ, e rave rahi mau hau faatere tei aniani e e tia anei ia ratou ia tono atu i te mau tia aore ra eita. No te aha ratou i na reira ˈi? Hau atu, eaha te tuearaa e vai ra i rotopu i te poheraa o Hirohito e te uiraa ra: Te haamori ra anei outou i te hoê atua ora?

UA FAARIROHIA te emepera Hirohito mai te hoê atua ora”, o ta te vea Japan Quarterly i faahaamanaˈo i te omuaraa o teie nei matahiti. I roto i te Buka parau paari Kodansha o te fenua Tapone (beretane), ua faataahia mai o ˈna mai te 124raa o te huaai taata a Amaterasu Omikami, ruahine o te mahana e “te ruahine matamua o te pǔpǔ atua a te haapaoraa shintoïste”.

No reira ˈtura, i to te mau faehau tapone faaitoitoraahia e faatusia i to ratou ora no teie “atua ora”, ua auraro ratou ma te itoito huru ê roa. I roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, aita ˈtu feia aro itoito roa ˈˈe maori râ teie mau Tapone tei auraro roa i te hinaaro o to ratou atua, te emepera.

Teie râ, no te rahi o te mau nuu faehau e aro maira ia ratou, ua pau te mau Tapone. Aita i taeahia e pae avae i muri aˈe i te tuuraa i te hau, i te 1 no tenuare 1946, ua faahiti aˈera o Hirohito i te hoê parau faufaa roa i reira oia i te patoiraa i mua i te nunaa taatoa i “te manaˈo hape ra e no ǒ mai te emepera i te mau atua ra”, e ua na ô oia e ua niuhia teie manaˈo i nia i “te tahi noa mau aamu e mau aai rii”.

Auê ïa to ˈna nunaa i te hitimahuta e! I to ratou faarooraa ˈtu i teie parau, ua topa roa ˈˈera te mau mirioni o ratou i roto i te peapea rahi. E ere ïa teie mau emepera o tei faariro-noa-hia ei mau atua mai e 2 600 matahiti mai â, i te mau atuaa? Inaha, e ere roa ˈtu ïa teie mau taata o tei ore i hiˈo-noa ˈˈe-hia no te mea e hanahana rahi to ratou i mutaa ihora, i te mau atua? E rave rahi o tei ore i faarue ohie noa i teie tiaturiraa tahito, mai te mau faehau tahito o te nuu a te emepera o tei haapohe ia ratou i te taime a faaitehia ˈi e ua pohe o Hirohito, no te pee maite i te hoê peu tahito roa.

O vai mau na o Hirohito? No te aha te manaˈo i feaa piti ai no nia i to ˈna tiaraa i roto i te Aamu? I te 24 no febuare 1989, a faarue ai te pereoo faauta taata pohe i te aorai a te emepera no Tokyo no te haere atu i te mahora Shinjuku Gyoen i reira te tanuraa maˈi rahi e tupu ai, ua feruri maite na 200 000 feia i haere mai i mataitai i te tereraa o te pereoo faauta taata pohe e te mau mirioni feia o tei mataitai i teie ohipa na roto i te afata teata i ǒ ratou, i nia i taua mau uiraa nei.

Te taata e ta ˈna faatereraa

Hirohito, oia hoi te auraa o teie iˈoa e “aroha hamani maitai”, o te iˈoa ïa i topahia i te tamaiti a te emepera Taisho, i to ˈna fanauraahia i te 29 no eperera 1901. Ua faatoroahia oia ei emepera i te 25 no titema 1926, te mahana o te poheraa o to ˈna metua tane. Ua maiti te hoê pǔpǔ taata ite i te iˈoa ra Showa (Hau maramarama) no te faataa i te anotau o ta ˈna faatereraa. Mai to ˈna poheraa mai â, eita e faahiti-faahou-hia i te parau no te emepera Hirohito, no te emepera Showa râ.

Teie râ, mai te peu e e hiˈohia te mau aroraa a te nuu i ravehia e te fenua Tapone i Mandchourie e i te fenua Taina i roto i te mau matahiti 30, te haruraahia te fenua Indochine farani i te matahiti 1940 e te aroraa i te fenua Marite i te matahiti 1941, mea fifi roa ia itea mai i roto i te tau matamua o te faatereraa a Hirohito i te tahi maramarama iti o te hau. Inaha, eita roa ˈtu teie parau e tano ia manaˈo tatou e ua taparahi pohe roa teie mau tamaˈi, e au ra hoi e ua ravehia ma to ˈna parau faatia, e rave rahi mau mirioni taata.

Noa ˈtu te faatia-faahou-raa i te pae faanavairaa faufaa i tupu i muri aˈe i te tamaˈi, aita te taatoaraa o te mau Tapone e faariro ra i taua area taime peapea ore ra ei anotau hau o te maramarama ra. “Ia hiˈopoa vau i te anotau Showa, te ite ra ïa vau i te hoê aore, o ta Sue Sumii ïa e parau ra, e taata papai buka tapone e 86 matahiti. Te manaˈo nei au e mai te taime mai â i pau ai te fenua, ua topatari roa ïa oia. (...) E parau haavarevare noa hoi te ruperupe o te fenua Tapone.”

Te mau manaˈo anoi noa

E rave rahi mau fenua ta te fenua Tapone i aro na e ta ˈna atoa i haru na, tei imi i te tahi tumu no te tono atu i to ratou mau tia i te hunaraa o Hirohito. Ei hiˈoraa, te vai noa ra i roto i te feruriraa o te mau Korea i te mau ‘pepe’ ta te mau nuu tapone i vaiiho i roto i to ratou fenua “na nia i te iˈoa o te emepera”. I te fenua Beretane, i reira mea rahi roa te taata tei ore i moehia ia ratou e ua taparahi te mau nuu a te emepera te tahi 27 000 feia beretane i tapeahia i roto i te tamaˈi, ua titauhia na roto i te mau vea eiaha e haere atu i te hunaraa o te emepera.

Ua tupu teie huru aimârôraa i te fenua Marite, i reira te manaˈohia ra e o Hirohito te tumu matamua o te mau aroraa no Tapone mai. Teie hoi ta te hoê tumu parau a te New York Times i neneihia i te taime a pohe ai oia i faaite: “Na nia i to ˈna tiaraa teitei, e ravea ïa ta ˈna no te ape i te ati rahi o te ao nei.”

I te fenua Tapone atoa, i reira mea pinepine oia i te fariihia mai te hoê emepera o te hau, te vai ra te feia patoi ia Hirohito. Te haamanaˈo ra o Katsuro Nakamura, ua pohe to ˈna tuaana i te tamaˈi, e i to ˈna iteraa e ua pohe ta ˈna tamaiti, ua parau to ˈna metua tane e: “Na teie taata o Hirohito i taparahi i ta ˈu tamaiti.” Ua faˈi atoa te tahi atu taata Tapone ruhiruhia, o Masashi Inagaki e: “Mea maoro to ˈu pari-noa-raa ia ˈna i te mau mauiui atoa o ta matou i ite i roto i te tamaˈi.” Teie râ, ua na ô faahou oia e: “Tera râ, ua iti mai to ˈu riri i te emepera i te taime i taa ˈi ia ˈu e e tia atoa ia ˈna ia amo i te hopoia teimaha o te mau mea i tupu i mutaa ihora i roto i to ˈna oraraa taatoa.”

Ia hape tatou i te taata e tiaturi

E nehenehe e parau e e rave rahi mirioni feia Tapone tei faatusia ia ratou i nia i te fata o teie atua shintoïste, ma te ore e faahiti i te mau mirioni taata ê atu ta te mau nuu a te emepera i faatusia i nia i teie fata. Ua arataihia te feia tiaturi i roto i te hoê eˈa aita e uputa, te nuu tamaˈi, na nia i te iˈoa o to ratou atua, e inaha, ua ite ratou i te pae hopea e e ere roa ˈtu oia i te atua. No te faahiti faahou i te mau parau a te Asahi Evening News, “ua taparahihia te mau mirioni Tapone no te tahi parau rii hape”.

Mea nafea to te feia tiaturi fariiraa i te faarueraa to ratou atua i to ˈna tiaraa atua i te matahiti 1946 ra? Ua parau te hoê o ratou, o tei aro na no te emepera, e ua riro roa oia “mai te hoê pahi i tai, aita to ˈna e hoe faatere faahou”. Mai te reira atoa te feia i ora mai i te tamaˈi, e ia au i te parau a te rohipehe Sakon Sou, ua “topa oioi noa ˈtura ratou i roto i te aore hohonu roa”. Nafea ratou ia faaore i teie aore?

“Ua vare roa vau. Aita vau i aro no te Atua, no te hoê noa râ taata, o ta Kiyoshi Tamura ïa e faatia ra. Eaha ˈtu pai ta ˈu e nehenehe e tiaturi i teie nei?” Ua horoa ˈtura o Kiyoshi i to ˈna puai taatoa no te rave i te ohipa ia monihia oia, area râ, aita ta ˈna mau faufaa atoa i afai mai i te tamǎrûraa no ˈna. Ia ore taue te mea o ta te hoê taata i tiaturi noa na, e nehenehe te mau faufaa haavare e topa atoa ˈtu i roto i te aore i itehia mai.

Ia hiˈohia te mau mea atoa i taaihia i te oraraa e te hunaraa o te emepera Showa, e nehenehe tatou e parau e: ‘ia ore tatou e ite i ta tatou e haamori nei’, e haere tia ˈtu ïa tatou i te ati (Ioane 4:22). O vai ta outou e haamori ra? Te vai ra anei ta outou te mau tumu papu e nehenehe ai outou e tiaturi e o te Atua mau ta outou e haamori ra e o ˈna mau â te tia ia haamorihia?

E titauhia tatou tataitahi ia feruri maitai i nia i taua mau uiraa nei, no te mea, i teie nei â mahana, te faarirohia nei te mau taata mai te Dalaï-Lama ei mau bouddhas ora e te haamorihia nei ratou. I roto i te feia faaroo kerisetiano, e rave rahi teie e haapii nei ia tiaturi i te hoê atua toru tahi, ma te haamori i te Atua e toru taata oia hoi te Metua, te Tamaiti e te varua moˈa. A taio i te tumu parau i muri nei e e ite ïa outou e mea nafea to te mau Tapone tiaturiraa i te hoê atua e ere hoi i te Atua mau e a hiˈo na eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai.

[Nota i raro i te api]

a I nia i na 124 emepera tei tapaohia mai (e 125 mai te peu e e taiohia o Akihito, te tamaiti a Hirohito), e faahiti-noa-hia ïa te mau emepera matamua i roto i te aai, area te feia i faatere mai te area o te senekele V o to tatou nei tau, e mau taata mau anaˈe ïa. No reira, ua riro te faanahoraa a te mau emepera no Tapone ei faatereraa tupuna tahito roa ˈˈe o te ao nei.

[Hohoˈa i te api 20]

Tiaraa reta tapone (i nia ˈtu, i te pae aui) oia hoi te auraa “atua, huru atua”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 21]

Hirohito (i pihai iho mai): hohoˈa a te mau pu a te hau marite

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono