No hea mai te fifi?
“UA aratôhia te mau fenua i roto i te hoê tamaˈi faatihaehaeraa i te pae politita”, ta te New York Times ïa i parau i te omuaraa o teie nei matahiti. Ua vaiiho noa te mau Etats-Unis ia topa noâ te dala marite i mua i te yen tapone e te mark heremani no to ratou pau i te pae tapihooraa tauihaa o te rahi noa ˈtura. No reira, ia au i te Times, “e tamata te fenua tataitahi i te faahepo i te tahi atu mau fenua ia taui i ta ratou politita no roto (...) [ia nehenehe] te pae tapihooraa tauihaa ia aifaito faahou”.
No te aha te toparaa te dala marite i ore ai i hopoi mai i te mau haamaitairaa i manaˈohia i roto i te mau hooraa i rotopu i te mau nunaa? No te aha te pau rahi roa o te mau Etats-Unis i te pae tapihooraa tauihaa e tamau noa ˈi i te tupu i te rahi? E nafea e faataa ˈi no te aha te mau fenua mai ia Tapone e te Repubilita o Heremani tooa o te râ e tamau noa ˈi i te noaa i te mau moni apî i roto i ta ratou mau hooraa e te mau Etats-Unis, a maraa noa ˈi ta ratou moni i nia?
No nia i teie mau uiraa te feia tuatapapa i te pae faanavairaa faufaa rahi roa ˈˈe o te fenua nei e tutava ˈi i te imi i te mau pahonoraa. O te mea papu râ, oia hoi no te faaafaro i te mau fifi i te pae tapihoora tauihaa o te ao taatoa nei, te vai ra te hoê ohipa maitai atu â i te tauiui-noa-raa i te faufaa o te dala marite. I teie nei râ, ma te tamau noa i te faahapa ˈtu i te tahi, ua tae roa te mau fenua e hoa ratou i te pae tapihooraa tauihaa, i te faatupu i te hoê huru fifi mau i te pae politita e faanavairaa faufaa.
Te rahi noa ˈtura te mau peapea
No te rahiraa o te mau marite, ei hiˈoraa, a iriti noa ˈi hoi te mau Etats-Unis i to ratou fenua i mua i te mau tauihaa a te mau fenua ěê, aita te tahi mau fenua — te fenua Tapone e, i te hoê faito iti aˈe, te fenua Heremani Tooa o te râ e te tahi atu â — e na reira nei. Ia au ia ratou, te faaohipa nei teie mau fenua i te mau ravea tia ore i te pae tapihooraa tauihaa ia nehenehe ratou ia hoo rahi i ta ratou mau tauihaa e ia paruru i ta ratou mau hoo i roto i to ratou iho fenua. Te mau faahopearaa, te maraaraa ïa o te feia aita e ohipa e te ereraa i te imiraa moni no te rahiraa o te mau Marite. Ua faatupu te reira i te mau peapea rahi, i rotopu i te mau Etats-Unis e to ratou mau hoa i te pae tapihooraa tauihaa.
Te pari-atoa-hia ra te mau pû ohiparaa tapone i te aufau atu i ta ratou feia rave ohipa i te hoê moni avae nainai aˈe i to te mau Etats-Unis, o te farii ia ratou ia hoo atu i to rapae i te mau tauihaa mâmâ aˈe i ta te tahi atu mau fenua. Hau atu â, no te faaô atu i roto i te fenua Tapone, e tia i te mau totaiete ěê ia faaruru atu i te peu tahito e te huru paruru-maitai-hia o te tapihooraa tauihaa tapone, te mau ravea taa ê i te pae o te tute e te opereraa faufaa, te mau titauraa no te maitatairaa o te tauihaa, te fifi o te reo, te mau mea e auhia e te huiraatira e to ˈna au ore e hoo mai i te mau tauihaa no rapae mai. E mau fifi rahi anaˈe ïa no te feia toroa i te pae tapihooraa tauihaa no te mau fenua ěê.
I Tokyo, i mua i te hoê pupu feia toroa teitei i te pae tapihooraa tauihaa tapone, ua haapoto noa o Malcholm Baldridge, te papai parau a te Hau marite i te pae Tapihooraa tauihaa, i te parau no taua mau peapea ra mai teie: “Eita Tapone e nehenehe e tamau noa i te ohipa e to ˈna mau hoa i te pae tapihooraa tauihaa i nia i te niu o te mau haponoraa tauihaa o te tamau noa ˈtura i te rahi e te mau faataeraa mai iti roa, fatata roa e ore e maraa. Noa ˈtu tei tehea pae tatou, mea puai roa te mana o Tapone i nia i te ohipa faanavairaa faufaa o te ao taatoa nei, aita râ o ˈna i amo i ta ˈna hopoia e au i te faaohiparaa i teie mana.”
Te pahonoraa a te fenua e parihia ra
I to ˈna ra pae, te faaite ra te taata toroa i te pae tapihooraa tauihaa tapone i te huru o te taata marite hoê â toroa o te hinaaro ia ona-oioi-hia o ˈna. A titau noa ˈi te hoê Tapone i te mau tapao maoro aˈe, e hinaaro te taata toroa i te pae tapihooraa tauihaa marite ia noaa oioi noa te moni apî ia fanaˈo atoa te feia i hoo mai i te hoê tuhaa i roto i ta ˈna totaiete. I te matahiti 1970, ei hiˈoraa, ua haamata aˈera to te mau Etats-Unis e to Tapone i to ratou ihora pae, te hoê tabula maimiraa moni rahi roa, te tapao, te hooraa ˈtu ïa i te hoê ravea e faaohipa i te laser i roto i te nenei-faahou-raa i te mau hohoˈa e te hamani-faahou-raa i te mau ripene upaupa. No te mea aita e tapao i noaahia mai, aita i maoro, ua faarue te mau pû ohiparaa marite i te reira. Teie râ, ua haere â te hoê pû ohiparaa tapone i mua i roto i ta ˈna mau maimiraa e ua riro mai oia ei hoê o te mau pû rahi roa ˈˈe i roto i te hoê hooraa e rave rahi milia dala marite, oia hoi te hooraa o te pehe apî paari ra (disque compact).
Ia au i te mau Tapone, te vai ra te tahi atu â tumu i roto i te aifaito ore i te pae tapihooraa tauihaa: te haafaufaa nei te totaiete tapone i te moni faaherehere, area te mau Etats-Unis, te faateitei ra ïa i te hoo-rahi-raa. Te faaherehere nei to Tapone fatata e maha taime hau atu i ta te mau Marite e te faito o ta ratou moni faaherehere, ua hau atu ïa i te faufaa taatoa ta te fenua e hamani nei i nia i te faito e 30 %.
E tapao anaˈe e eita te mau Tapone e parau e auaa te moni mâmâ aˈe o ta ratou mau taoˈa e hoo rahi aˈe ai ratou, auaa râ te hoê vitivitiraa i te pae hamaniraa tauihaa e te hoê tabula ohipa maitai aˈe. Ei hiˈoraa, ua tapao te hoê taata hiˈopoa marite e “fatata te vitivitiraa i te pae hamaniraa tauihaa o te feia rave ohipa o na fare hamaniraa auri e pae rarahi roa ˈˈe a te mau Etats-Unis, e 30 % ïa i raro aˈe i to Tapone. Teie ïa te auraa, noa ˈtu hoê â moni avae ta te tahi e ta te tahi, eita roa ˈtu te feia hamani auri marite e nehenehe e faatitiaua e to Tapone i nia i te hoê hooraa tiamâ maitai. Hoê â tupuraa i te pae o te hamaniraa pereoo”.
Ia parihia ratou e e paruru rahi roa ratou i ta ratou hooraa, e patoi e rave rahi tapone. Te parau nei ratou e ua farii noa iho â ratou i te mau tauihaa no te mau fenua ěê ia tano noa ˈtu râ te reira i te mea e auhia e te mau Tapone. Ei hiˈoraa, ua taui te hoê taata hamani tauihaa hautiraa marite i te huru o te hoê pêpe haavare, ua hamani oia i te hoê tino afaro roa ˈˈe, te mau avae poto aˈe e te mau mata ereere. Ua hoo atura oia i te mau milioni o taua mau pêpe haavare ra. Oia atoa, i te pae o te mau ava, ua haru te hoê pupu marite e 60 % o te hooraa i Tapone i to ratou pûpûraa ˈtu i te hoê inu monamona ˈˈe e auhia e te huiraatira. Te manuïa rahi nei te mau pû ohiparaa a te mau fenua ěê e na reira nei.
I Tapone, te manaˈo nei te tahi pae e te faarahi ra te mau Etats-Unis i te parau o te pau i te pae tapihooraa tauihaa no te huna i to ratou manuïa-ore-raa. Ia au ia ratou, no te mea e piti taime iti aˈe te numera o te mau Tapone i to te mau Marite, eita roa ˈtu iho â ïa ratou e nehenehe e hoo mai hoê â faito tauihaa marite e te mau Marite ia hoo mai ratou i te mau tauihaa tapone. Na nia ˈˈe, te patoi nei te tahi pae i te mau numera i faahiti-pinepine-hia, ma te parau e mea hape te reira no te mea aita te reira e haapao ra i te faufaa mau o te mau tauihaa e te mau ohipa e faaaufauhia ra e te mau pû ohiparaa marite — aore ra e ta ratou mau amaa rarahi — i haamauhia i Tapone. Ia au i te hoê totaiete horoaraa manaˈo, e 3 000 teie mau pû ohiparaa, e i te matahiti 1984, ua hoo e 300 i roto ia ratou, te mau pû rahi roa ˈˈe, fatata e 44 milia dala marite tauihaa i Tapone.
E faarahi teie hopoiraa ˈtu i te mau pû ohiparaa marite o te haere i te fenua ěê e imi i te hoê rima ohipa mâmâ aˈe, i te pau a te mau Etats-Unis i te pae tapihooraa tauihaa. Te rahi noa ˈturâ te mau afata teata, te mau matini aravihi, te mau pereoo uira e te tahi atu â mau tauihaa teie e hamanihia nei i raro aˈe i te tapao marite i Tapone, i Mexique, i Taiwan, aore ra i te tahi atu vahi, e teie e hoohia nei i te mau Etats-Unis. Eita noa te reira e faatupu i te ereraa i te ohipa i te mau Etats-Unis, o ta te mau Tapone ïa e parau nei, te faarahi atoa nei râ te reira i te numera o te mau “faataeraa mai”.
E au atura ïa e e tiaraa to na fenua e piti atoa ra ia faahapa te tahi i te tahi e ia faatano ia ratou iho. Teie râ, a faarahi noa ˈi na pae e piti i ta raua mau faaafaroraa, aita e mea e faaite maira e e ore te faatitiauaraa i te pae tapihooraa tauihaa, oia hoi te aifaito-ore-raa i roto i te mau hooraa. Peneiaˈe te tinai noa nei te mau nunaa i te tupuraa o te ino. Mea hohonu roa ˈtu â te mau tumu mau o te mau fifi i roto i te mau taairaa i te pae tapihooraa tauihaa.
Te mau tumu mau
E rave anaˈe te hiˈoraa e e faataehia te hoê haapueraa tauihaa rahi roa mai te hoê Hau i roto atu i te tahi Hau i te mau Etats-Unis, aore ra mai te hoê tuhaa fenua i roto atu i te tahi i Tapone. Eita anei te reira e faatupu i te hoê faatitiauaraa i te pae tapihooraa tauihaa e aore ra te hoê fifi i te pae faanavairaa faufaa? Eita roa ˈtu, no te mea mai te peu e mea maitai te mau tauihaa e mea tano noa te moni, eita te feia e hoo maira e haapeapea e no hea mai râ te reira. No te aha to ratou huru e taa ê ai i te pae tapihooraa tauihaa i rotopu i te mau fenua?
“E here aiˈa i te pae faanavairaa faufaa”, ta te vea rahi tapone ra ïa te Asahi Shimbun e pahono ra. E paruru te mau fenua tataitahi i to ratou mau maitai i te pae here aiˈa na mua ˈˈe i to te ao taatoa nei. Ua faataa mai te taata faatere i te hoê pupu marite I.T.T. i Tokyo e “te manaˈo e te mau taoˈa anaˈe i hamanihia e ratou iho te mau taoˈa maitai roa ˈˈe (...) mea puai roa ïa i roto i te feruriraa o te mau Tapone”. E nehenehe e na reira atoa i te parau no nia i te mau Marite, te mau Heremani, te mau Beretane e te tahi noa ˈtu â nunaa. Aita te mau nunaa e afaro ra i nia hau atu i te hoê noa tuhaa.
I te mea mau, te mau fifi i te pae tapihooraa tauihaa e te toparaa te dala marite, e mau tupuraa noa ïa i roto i te hoê faanahonahoraa i reira te tamaˈi, te peu uˈana, te here aiˈa, te titauraa teitei e te miimii e oia iho â râ te tiaturi-ore-roa-raa, e ite-rahi-hia ˈi. O vai te nehenehe e faatopa i teie mau fifi rahi, e faatia faahou i te ohipa faanavairaa faufaa o te ao taatoa nei i nia, e e faaafaro i te mau fifi atoa ta tatou e ite nei?
[Hohoˈa i te api 22]
Peneiaˈe anei e na te vitiviti rahi aˈe o te feia hamani tauihaa tapone e faatupu ra i te pau o te mau Etats-Unis i mua ia Tapone?