VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/12 api 27-31
  • Mai te haamoriraa i te emepera i te haamoriraa mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mai te haamoriraa i te emepera i te haamoriraa mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau haapiiraa faaroo matamua
  • Te mau matahiti tamaˈi
  • Te fa maira te hoê tiaturiraa apî
  • Te oaoa o te taviniraa pionie
  • Te hoê hiˈoraa o te ao apî
  • To ˈu mauruuru i ta ˈu mau tuhaa fenua
  • E rave rahi tumu no te oaoa
  • Tauturuhia ia haavî i to ’u mamahu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Paieti no te hoê taata-atua—No te aha?
    A ara mai na! 1990
  • Ia titau mai te hoê taata ia outou, e pahono anei outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Ua haa mâua ei pǔpǔ
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/12 api 27-31

Mai te haamoriraa i te emepera i te haamoriraa mau

FAATIAHIA E ISAMU SUGIURA

Noa ˈtu e te ite-papu-hia ra i te matahiti 1945 e te pau ra o Tapone i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, te tiaturi ra matou e na te kamikaze (“mataˈi a te Atua”) e tairi e e haapau i te enemi. Te kamikaze, o te mau vero ïa i tupu na i te mau matahiti 1274 e 1281, o tei vavahi roa e piti taime i te rahiraa o te mau pahi tamaˈi haharu no Mongolie i tua mai i Tapone, ua tia ˈtura ia ratou ia reva.

TERA râ, i to te Emepera Hirohito faaararaa i te nunaa i te 15 no Atete 1945, e ua tuu atu o Tapone i te hau i te mau Nuu Patoi ra, ua ore atura te mau tiaturiraa o na feia hoê hanere mirioni o tei haamori ia ˈna. E tamarii haere haapiiraa ïa vau i taua tau ra, e ua ore atoa to ˈu mau tiaturiraa. ‘Mai te peu e e ere te emepera i te Atua ora, o vai ïa?’ o ta ˈu ïa i uiui. ‘O vai ta ˈu e tiaturi?’

Inaha râ, auaa te fenua Tapone i pau i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua nehenehe au e tau tausani Tapone ê atu e ite mai i te Atua mau ra o Iehova. Hou vau e faaite atu ai i te mau tauiraa i tia ia ˈu ia rave, e faatia ˈtu vau ia outou i to ˈu paariraa mai i roto i te faaroo.

Te mau haapiiraa faaroo matamua

Ua fanauhia vau i te oire no Nagoya i te 16 no Tiunu 1932, te hopea o na tamaroa e maha. E taata taniuniu fenua o Papa no te oire. E vahine tiaturi roa o Mama i roto i te Tenrikyo, te hoê pǔpǔ faaroo Shinto, e ua haapiihia to ˈu taeae matahiapo i te pae faaroo ia riro mai oia ei taata haapii Tenrikyo. Mea piri roa mâua Mama, e ua afai na oia ia ˈu i te vahi putuputuraa no te haamori.

Ua haapiihia na vau ia piˈo i te upoo i raro no te pure. Ua haapii na te faaroo Tenrikyo i te tiaturiraa i te hoê poiete o Tenri O no Mikoto to ˈna iˈoa, e i na atua iti aˈe hoê ahuru. Ua rave na to ˈna mau melo i te faaoraraa faaroo e ua haamatara na ratou i te faufaaraa ia tavini ia vetahi ê e ia haaparare i ta ratou mau tiaturiraa.

Ei tamaroa, mea ui maere roa vau. Ua faahiahia roa vau i te avaˈe e i te rahiraa fetia i nia i te raˈi i te po, e ua uiui au i nia i te aanoraa o te reva na nia roa ˈˈe mai i te raˈi. Mea au roa na ˈu e mataitai i te tupuraa o te mau aubergine e o te mau totoma ta ˈu i tanu i nia maa fenua iti i roto i te aua i muri. Ua haapaari te mataitairaa i te natura i to ˈu tiaturiraa i te Atua.

Te mau matahiti tamaˈi

Ua tuati ta ˈu tau haapiiraa tuatahi mai te matahiti 1939 i te matahiti 1945 e te tau o te Piti o te Tamaˈi Rahi. I roto i ta matou haapiiraa, ua haafaufaahia na te haamoriraa i te emepera, e tuhaa faufaa teie no te haapaoraa Shinto. Ua haapiihia matou i te shushin, oia hoi te haapiiraa morare e te mau manaˈo here aiˈa e te au i te tamaˈi. Te mau oroa hutiraa reva, te himeneraa i te himene here aiˈa, te haapiiraa i te mau ture a te emepera, e te faahanahanaraa i te hoê hohoˈa o te emepera, e mau tuhaa anaˈe ïa o ta matou porotarama haapiiraa matauhia.

Ua haere atoa matou i te vahi moˈa Shinto no te ani i te Atua ia upootia te nuu a te emepera. Te rave ra e piti o to ˈu mau tuaana i ta raua tau faehau. No ta ˈu mau haapiiraa here aiˈa e te faaroo, ua oaoa vau i te mau manuïaraa a te nuu Tapone.

O Nagoya te pu o te tapihaaraa manureva no Tapone, te reira ïa te tapao matamua i tairi-rahi-hia e te Nuu Manureva Marite. I te ao, e tere mai te mau manureva topita B-29 Superfortress na nia i te oire tau 9 000 metera i te teitei, a tuu ai tau hanere tǎne topita i nia i te mau mataeinaa hamaniraa tauihaa. I te po, e turama te mau mori puai i te mau manureva topita i te hoê teiteiraa 1 300 metera. Ua paapaa te mau vahi faaeahia i te mau topitaraa auahi tamau a te mau manureva. I Nagoya noa, e 54 topitaraa manureva i tupu i na avaˈe hopea e iva o te tamaˈi, o tei haamauiui rahi e o tei haapohe hau atu i te 7 700 taata.

I taua taime ra, te tupu ra te mau topitaraa a te mau pahi tamaˈi i nia hoê ahuru oire i te pae miti, e te paraparau haere ra te taata e e tapae mai paha te mau nuu Marite i pihai iho ia Tokyo. Ua haapiihia aˈera te mau vahine e te mau tamaroa apî ia aro e te mau ˈoˈe ofe no te paruru i to ratou fenua. Teie ta matou poroi “Ichioku Sougyokusai,” oia hoi “Mea hau aˈe ia pohe 100 mirioni taata i te tuu i te hau.”

I te 7 no Atete 1945, teie te upoo parau o te hoê vea: “E topita apî tei taorahia i nia ia Hiroshima.” E piti mahana i muri iho, ua taorahia te tahi atu topita i nia ia Nagasaki. E mau topita atomi teie, e ua faaroo matou i muri iho e hau atu i te 300 000 taata taatoa tei pohe. No reira, i te 15 no Atete, i te hopearaa o te hoê haereraa e te mau pupuhi raau, ua faaroo atura matou i te parau a te emepera o tei faaara mai e ua tuu o Tapone ia ˈna. Ua tiaturi na hoi matou e e upootia matou, i teie nei râ, ua mauiui roa matou!

Te fa maira te hoê tiaturiraa apî

I to te mau nuu Marite haamataraa i te faatere, ua farii maine noa ˈtura matou e ua upootia te mau Hau Amui i roto i te tamaˈi. Ua ô maira te Faatereraa manahune i roto i te fenua Tapone, e te hoê pǎpǎ ture apî atoa o tei haapapu i te tiamâraa i te pae haamoriraa. Mea fifi roa te huru oraraa, mea varavara te maa, e i te matahiti 1946, ua pohe to ˈu papa no te navai ore o te maa.

I taua taime atoa ra, ua haapiihia te reo Beretane i ta ˈu fare haapiiraa, e ua haamata aˈera te pu radio NHK i te haapuroro i te hoê porotarama aparauraa Beretane. E pae matahiti i te maoro to ˈu faarooraa i te mau mahana atoa i taua porotarama matauhia e te hoê buka i roto i te rima. Ua hinaaro aˈera vau e haere i te mau Hau Amui no Marite i te hoê mahana. No to ˈu inoino i te mau haapaoraa Shinto e a Buddha, ua manaˈo aˈera vau e peneiaˈe e iteahia mai te parau mau no nia i te Atua i roto i te mau faaroo i te pae Tooa o te râ.

I te omuaraa o te avaˈe Eperera 1951, ua farerei au ia Grace Gregory, te hoê mitionare a te Taiete Watch Tower. Te tia noa ra oia i mua i te vahi tapearaa pereoo auahi no Nagoya a pûpû noa ˈi i te hoê Pare Tiairaa Beretane e te hoê buka rairai Tapone no nia i te hoê tumu parau Bibilia. Ua maere au i to ˈna haehaa e rave i tera ohipa. Ua rave aˈera vau i na papai e piti e ua farii oioi atura vau i ta ˈna pûpûraa e haapii i te Bibilia. Ua tǎpǔ atura vau e haere i ǒ o ˈna ra no te haapii i te Bibilia tau mahana i muri iho.

A parahi ai au i roto i te hoê pereoo auahi e a haamata ˈi i te taio i Te Pare Tiairaa, ua haru aˈera to ˈu mata i te taˈo matamua o te tumu parau matamua, oia hoi “Iehova.” Aita roa ˈtu vau i ite i taua iˈoa ra na mua ˈˈe. Aita vau i manaˈo e ite i te reira i roto i ta ˈu titionare nainai Beretane Tapone, te vai ra râ taua iˈoa ra! “Iehova . . . , te Atua o te Bibilia.” I teie nei, ua itea mai ia ˈu te Atua o te Kerisetianoraa!

I to ˈu haere-matamua-raa i te fare mitionare, ua faaroo aˈera vau e e vauvauhia te hoê oreroraa parau Bibilia tau hebedoma i muri iho e Nathan H. Knorr, te peretiteni o te Watch Tower Bible and Tract Society i taua tau ra. Te tere maira raua ta ˈna papai parau, o Milton Henschel, i Tapone, e te haere maira raua i Nagoya. Noa ˈtu e mea iti to ˈu ite no nia i te Bibilia, ua au roa vau i te oreroraa parau, e to ˈu amuimui-atoa-raa e te mau mitionare e vetahi atu â i tae mai.

I roto e piti avaˈe, ua ite au i to ˈu haapiiraa na muri iho ia Grace i te mau parau mau faufaa no nia ia Iehova, ia Iesu Mesia, i te hoo, i te Diabolo ra o Satani, ia Aramagedo, e i te fenua Paradaiso. O te parau apî maitai o te Basileia mau â te poroi ta ˈu i imi noa na. I to ˈu iho â haamataraa i te haapii, ua haere atoa vau i te mau putuputuraa a te amuiraa. Mea au roa na ˈu te huru auhoa i taua mau haaputuputuraa ra, i reira te mau mitionare e amuimui ai e te mau Tapone e e parahi ai i nia i te tatami (te mau peue papaa iti i haunehia) e o matou.

I te avaˈe Atopa 1951, ua faatupuhia te tairururaa haaati matamua i Tapone i te Piha Huiraatira no Nakanoshima i te oire no Osaka. E iti mai i te 300 Ite i Tapone taatoa; tera râ, ua tae mai tau 300 taata i te tairururaa, tae noa ˈtu na mitionare e 50. E tuhaa iti atoa ta ˈu i vauvau i te tairururaa. No to ˈu maere i te mau mea ta ˈu i ite e i faaroo, ua faaoti aˈera vau i roto i to ˈu mafatu e tavini ia Iehova e tae noa ˈtu i te hopea. I te mahana i muri iho, ua bapetizohia vau i roto i te pape mahanahana o te hoê vahi hopuraa huiraatira i pihai iho mai.

Te oaoa o te taviniraa pionie

Ua hinaaro aˈera vau e riro ei pionie, oia hoi ei tavini Ite no Iehova ma te taime taatoa, ua tia atoa râ ia ˈu ia tauturu i te faatamaa i to ˈu utuafare. I to ˈu faaitoitoraa i te faaite i to ˈu hinaaro i ta ˈu paoti ohipa, ua maere roa vau i to ˈna parauraa mai e: “E oaoa vau i te turu ia oe mai te peu e e faaoaoa te reira ia oe.” Ua nehenehe ïa vau e rave i te ohipa e piti noa mahana i te hebedoma e e turu i to ˈu mama no te aufau i te mau haamâuˈaraa a te utuafare. E au mau â vau i te hoê manu i tuuhia i rapaeau i te hoê fare manu.

A maitai mai ai te mau huru tupuraa, ua haamata ˈtura vau i te tavini ei pionie i te 1 no Atete 1954, i roto i te hoê tuhaa fenua i muri mai i te vahi tapearaa pereoo auahi no Nagoya, tau minuti noa ia haere avae mai te vahi i reira to ˈu farerei-matamua-raa ia Grace. Tau avaˈe i muri iho, ua tonohia vau e tavini ei pionie taa ê i Beppu, te hoê oire i nia i te motu i te pae tooa o te râ no Kyushu. O Tsutomu Miura tei maitihia ei hoa no ˈu.a I taua tau ra, aita e amuiraa a te mau Ite no Iehova i nia i te motu taatoa, i teie nei râ, te vai ra ïa tau hanere amuiraa, i vahihia i roto e 22 tuhaa haaati!

Te hoê hiˈoraa o te ao apî

I to Taeae Knorr haere-faahou-raa mai i Tapone i te avaˈe Eperera 1956, ua ani mai oia ia ˈu ia taio puai i te tahi mau paratarapha o te hoê Pare Tiairaa Beretane. Aita o ˈna i faaite mai no te aha, tau avaˈe râ i muri iho, ua tae maira ta ˈu rata e ani maira ia ˈu ia haere i te 29raa o te piha haapiiraa mitionare no Gileada. No reira, i te avaˈe Novema i taua noa matahiti ra, ua haamata aˈera vau i te tere ma te anaanatae i te mau Hau Amui no Marite, o tei faatupu hoi i te hoê moemoeâ tahito. Ua haapaari to ˈu faaearaa e to ˈu ohiparaa tau avaˈe i te maoro e te fetii rahi o te Betela no Brooklyn, i to ˈu faaroo i roto i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova.

I te avaˈe Febuare 1957, ua faahoro o Taeae Knorr ia matou e toru feia haapii i te fare Haapiiraa no Gileada i South Lansing, i te pae apatoerau o te hau no New York. I na avaˈe e pae i muri iho i te Haapiiraa no Gileada, a fanaˈo ai au i te haapiiraa no roto mai i te Parau a Iehova e a faaea ˈi au i te mau vahi nehenehe e te mau hoa haapii, ua ite au i te hoê hiˈoraa o te fenua Paradaiso. Ua tonohia 10 o na feia haapii 103, e o vau atoa hoi, i Tapone.

To ˈu mauruuru i ta ˈu mau tuhaa fenua

Te vai ra tau 860 Ite i Tapone i to ˈu hoˈiraa ˈtu i te avaˈe Atopa 1957. Ua tonohia vau i roto i te tuhaa haaati ei tiaau haaati, na mua râ, ua haapiihia vau tau mahana no taua ohipa ra e Adrian Thompson i Nagoya. Mai Shimizu atu ta ˈu tuhaa haaati, i pihai iho i te Mouˈa Fuji, e tae atu i te Motu no Shikoku e te mau oire rarahi atoa, mai ia Kyoto, Osaka, Kobe, e ia Hiroshima.

I te matahiti 1961, ua nominohia vau ei tiaau mataeinaa. Ua tia ïa ia ˈu ia tere mai te motu hiona i te pae apatoerau no Hokkaido i te motu veavea no Okinawa e i nia ˈˈe atoa i te mau motu no Ishigaki i pihai iho ia Taïwan, i te hoê atearaa fatata e 3 000 kilometera.

I muri iho, i te matahiti 1963, ua titauhia mai au i te hoê haapiiraa 10 avaˈe i te Haapiiraa no Gileada i te Betela no Brooklyn. I roto i te haapiiraa, ua haamatara o Taeae Knorr i te faufaaraa ia tapea i te hoê feruri maitai i nia i te mau tuhaa ohipa. Ua parau oia e hoê â faufaaraa to te tamâraa i te vahi haumitiraa e te raveraa i te ohipa i roto i te hoê piha ohipa. Mai te peu e mea repo te mau vahi haumitiraa, o ta ˈna ïa i parau, e fifihia ïa te fetii taatoa o te Betela e ta ratou ohipa. O te reira mau â te hoê o ta ˈu mau ohipa i rave i muri iho, i te Betela no Tapone, e ua haamanaˈo aˈera vau i taua aˈoraa ra.

I to ˈu hoˈiraa i Tapone, ua tono-faahou-hia vau i roto i te taviniraa ratere. Tau matahiti i muri iho, i te matahiti 1966, ua faaipoipo vau ia Junko Iwasaki, te hoê pionie taa ê e tavini ra i te oire no Matsue. Na Lloyd Barry, te tiaau no te amaa no Tapone i taua tau ra, i hohora i te oreroraa parau faaipoiporaa mahanahana. Ua apee maira o Junko ia ˈu i roto i te taviniraa ratere.

Ua taui ta mâua mau tuhaa taviniraa i te matahiti 1968 i to ˈu titauraahia i te amaa no Tokyo i te tuhaa huriraa. No te navai ore o te piha, mai Sumida Ward mai ïa vau ia haere i Tokyo, area o Junko ra, ua tavini ïa oia ei pionie taa ê e te amuiraa no reira. I taua taime ra, ua hinaarohia te mau fare rarahi atu â no te amaa. No reira, i te matahiti 1970, ua hoohia mai te hoê fenua i Numazu, e ere i te mea atea i te Mouˈa Fuji. I reira, ua hamanihia te hoê fare neneiraa e toru tahua e te hoê fare nohoraa. Hou te paturaa, ua faaohipahia e rave rahi fare i nia i taua fenua ra no te Haapiiraa o te Taviniraa o te Basileia, o tei faaineine ïa i te mau tiaau no te amuiraa. Ua fanaˈo vau i te haamaitairaa e horoa i te haapiiraa, e na Junko ïa i tunu i te maa na te feia haapii. Mea faahiahia mau â ia ite tau hanere tane Kerisetiano ia haapii-taa-ê-hia no te taviniraa.

I te hoê avatea, ua tae maira te hoê poroi ru. Ua mau o Mama i te fare maˈi e eita paha o ˈna e ora. Ua rave atura vau i te pereoo auahi tere vitiviti no te haere i Nagoya e haapeepee atura i te fare maˈi. Aita o ˈna i taa faahou i te haapaoraa, ua faaea râ vau i pihai iho ia ˈna i te po taatoa. Ua pohe o Mama i te aahiata. I to ˈu hoˈiraa i Numazu, aita vau i nehenehe e tapea i to ˈu roimata i to ˈu haamanaˈoraa i te mau taime fifi ta ˈna i faaruru i roto i to ˈna oraraa e to ˈna here ia ˈu. Mai te peu e e tia ia Iehova ra, e farerei faahou ïa vau ia ˈna i te tia-faahou-raa.

Aita i maoro, aita matou i ô faahou i roto i te mau fare i Numazu. No reira, ua hoohia maira te hoê fenua e 7 ta i te Oire no Ebina, e ua haamata te paturaa o te mau fare a te amaa apî i te matahiti 1978. I teie nei, i nia i taua fenua ra, te vai ra te fare neneiraa e te mau fare nohoraa, e te hoê Fare Tairururaa atoa e 2 800 tiahapa parahiraa. Ua oti te hamanihia te mau fare hopea roa, oia hoi e piti fare nohoraa 13 tahua e te hoê fare tapearaa pereoo e 5 tahua, i te omuaraa o teie matahiti. Tau 530 matou melo o te Betela i teie nei, e nehenehe râ matou e farii mai e 900 maoti te mau fare rarahi.

E rave rahi tumu no te oaoa

Mea faahiahia roa ia ite i te parau tohu Bibilia ia tupu, ia ite i te ‘mea iti haihai ia riro ei nunaa puai.’ (Isaia 60:22) Te haamanaˈo ra vau i to te hoê o to ˈu mau tuaana aniraa mai ia ˈu i te matahiti 1951 ra e, “Ehia rahiraa Ite i Tapone?”

“Tau 260,” o ta ˈu ïa i pahono.

“Tera anaˈe?” o ta ˈna ïa i ui ma te hoê taˈiraa reo tâhitohito.

Te haamanaˈo nei au e ua na ô vau ia ˈu iho e, ‘Na te tau e faaite mai ehia rahiraa taata ta Iehova e huti mai i roto i ta ˈna haamoriraa i teie fenua faaroo Shinto e a Buddha.’ E ua horoa mai o Iehova i te pahonoraa! I teie mahana, aita faahou e tuhaa fenua aitâ i porohia i Tapone, e ua hemo te numera o te feia haamori mau i te 222 000 i roto e 3 800 amuiraa!

Ua riro na matahiti e 44 i mairi o to ˈu oraraa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa—e 32 matahiti e ta ˈu vahine here—ei mau matahiti oaoa mau â. E 25 o taua mau matahiti ra i te maoro, ua ohipa vau i roto i te Tuhaa huriraa i te Betela. I te avaˈe Setepa 1979, ua ani-atoa-hia vau ia riro ei melo no te tomite a te amaa a te mau Ite no Iehova i Tapone.

E haamaitairaa taa ê mau â ia tauturu rii i te feia haavare ore e te here i te hau ia haamori ia Iehova. E rave rahi tei rave mai ia ˈu atoa—ua faaea ratou i te haamori i te emepera no te haamori i te Atua mau hoê roa, o Iehova. Te hinaaro mau nei au e tauturu e rave rahi atu â ia haere mai i te pae upootia o Iehova e e fanaˈo atu ai i te ora mure ore i roto i te ao apî hau.—Apokalupo 22:17.

[Nota i raro i te api]

a E Ite haapao maitai to ˈna papa, i ora mai i te paainaraa te topita atomi i Hiroshima i te matahiti 1945 a mau ai oia i roto i te hoê fare tapearaa Tapone. A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Atopa 1994, mau api 11-15 (Farani).

[Hohoˈa i te api 29]

Ua niuhia te haapiiraa i nia i te haamoriraa i te emepera

[Faaiteraa i te tumu]

The Mainichi Newspapers

[Hohoˈa i te api 29]

I New York e o Taeae Franz

[Hohoˈa i te api 29]

E ta ˈu vahine, o Junko

[Hohoˈa i te api 31]

I te ohipa i te Tuhaa Huriraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono