To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra
18raa o te tuhaa: mai te senekele XV—Ia farerei te mau “kerisetiano” i te mau “etene”
“E haaputapû te haapaoraa i te mafatu, eita râ e faahepo i te taata ia tuturi.”—D. Jerrold, taata papai hautiraa teata beretane o te senekele XIX
TE OHIPA mitionare, te hoê o te mau tapao haapapuraa o te kerisetianoraa matamua, ua tano maitai ïa i te faaueraa a Iesu, ‘e haere e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ’ e e riro ei ite no ˈna “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra”. — Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8.
I te senekele XV, ua rave te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê ohipa faakerisetianoraa i te mau “etene” na te ao atoa nei. Eaha hoi te haapaoraa a taua mau “etene” ra? E farii anei ratou i teie nei, i te kerisetianoraa ma te aau rotahi, aore ra e tuturi noa anei ratou no te faaite i te tahi auraro rapaeau noa?
I Afirika, te manaˈohia ra e e 700 rahiraa nunaa e ora ra i te pae apatoa o te medebara Sahara. Noa ˈtu e te itehia ra te hoê tumu otahi roa i roto i te mau tiaturiraa huru rau o taua mau nunaa nei, i te omuaraa ra, tera opu ïa ta ˈna haapaoraa. I Auteralia, i Marite e i roto i te mau motu no Patitifa, ua rau te huru o te mau haapaoraa a te mau nunaa no taua mau fenua ra.
I roto i te rahiraa o taua mau haapaoraa nei, e tiaturihia te hoê Atua teitei, ia au râ i te haapiiraa ra e e rave rau mau atua, te faataa-atoa-hia ra te hoê pae no te mau atua haihai aˈe: te mau atua o te utuafare fetii, o te opu aore ra o te pǔpǔ taata. Ia au i te hoê tuatapaparaa no nia i te haapaoraa aztèque, ua haamauhia te hoê tabula e hau atu i te 60 iˈoa o te mau atua, taa ê te tahi e te tahi aore ra tei anoihia.
I Afirika e i Marite, te tiaturi nei te mau melo o te mau haapaoraa “tahito” roa ˈˈe i te hoê varua e piihia varua ino. I te tahi taime e faaauhia oia i te poiete o te ao taatoa nei, area i te tahi taime ra, i te taata faanahonaho i te poieteraa, e e hiˈoraa haavarevare to ˈna e te taiata, eiaha râ e huru faaino. Te parau nei te mau Navahos no Marite Apatoerau e na ˈna i faatupu i te pohe; area no te opu a te mau Oglala Lakota, e melahi oia tei tiahihia o tei rave e ia tiavaruhia na taata matamua i te paradaiso, ma te tǎpǔ ia raua i te hoê oraraa maitatai aˈe i te hoê vahi ê atu. Ia au i te Buka parau paari a te haapaoraa (beretane), e pinepine te varua ino i te itehia i roto i “te mau faatiaraa parau no nia i te poieteraa”, o te faataa ra ia ˈna “e patoi atura i te hoê atua poiete varua”.
I te mea e no roto mai ratou ia Babulonia e ia Aiphiti, te haapii nei vetahi mau haapaoraa a te tahi mau nunaa i te toru tahi. Te faaite ra te buka ra Te mau Esquimaux (beretane) e te Varua o te reva, te Varua o te miti e te Varua o te marama, e toru tahi ïa o te “faatere ra i te rahiraa o te mau tuhaa o te oraraa o te mau Esquimaux”.
Te mau taata — e mau varua pohe ore
Te faataa ra o Ronald Berndt, no te haapiiraa tuatoru no Auteralia tooa o te râ, e te tiaturi nei te feia tumu auteralia (te mau aborigènes) e “e tamau noâ” te tereraa o te oraraa “i muri aˈe i te poheraa, mai te huru pae tino e tae roa ˈtu i te huru pae varua, e hoˈi mǎrû noa mai ai i nia i te huru pae tino”. Te auraa ra, “eita te varua o te mau taata e pohe”.
Te tiaturi nei vetahi mau opu no Afirika e i muri aˈe i to ratou poheraa, e riro mai te feia haihai roa ei tupapau, area te feia teitei ra, e riro mai ïa ei varua o te mau tupuna, te tia ia faahanahana e ia pure mai te mau faatere o te huiraatira aore e itehia e te mata taata nei. Te tiaturi nei te mau Manus no Mélanésie e e tamau noâ te tupapau o te hoê taata, aore ra o te hoê fetii, i te faatere i to ˈna utuafare fetii.
Te tiaturi nei vetahi mau Inidia no Marite e ua taotiahia te rahiraa o te mau varua; no reira, e tia i taua mau varua nei ia “ora faahou mai i roto i te hoê taata, e i muri iho, i roto i te hoê varua aore ra te hoê animala”. Te haapapu ra te Buka parau paari a te haapaoraa e: “E vaiiho te poheraa o te hoê taata i te parahiraa no te ora o te hoê animala aore ra o te hoê varua, aore ra te tahi e te tahi, ma te taai i te mau taata, te mau animala e te mau varua i roto i te hoê tereraa o te faatuati i te tahi e te tahi.”
No reira, ua maere roa te feia hiˈo haere i te mau fenua, i to ratou iteraa ˈtu e eita te mau Esquimaux e aˈo etaeta i ta ratou mau tamarii; inaha, e parau roa ˈtu ratou e “metua vahine” aore ra “papa ruau” ia paraparau atu ratou i ta ratou tamarii. Te parau ra o Ernest Burch Jr e no te mea e ua topahia te tamarii i te iˈoa o te hoê melo o te utuafare, no reira ˈtura ïa te hoê metua tane esquimau “e haamarirau [ohie noa] ˈi i te pǎpai i to ˈna mama ruau, noa ˈtu e tei roto o ˈna i te tino o ta ˈna tamaiti i teie nei”.
E manaˈo na te mau opu inidia no Marite Apatoerau e ua riro to “muri mai i te pohe” mai te hoê fenua ruperupe maitai no te ohipa auau animala, i reira te taata e te animala e haere ai i to ratou poheraa. I reira, e amui faahou ratou e te mau fetii i herehia e ratou ra, e farerei atoa râ ratou i to ratou mau enemi tahito. No reira vetahi mau Inidia e tâpû ai i te rouru o to ratou mau enemi i muri aˈe i to ratou taparahiraa ia ratou, ma te tiaturi paha e e opani te reira ia ratou ia tapae atu i te ao o te mau varua.
I te mea e te tiaturihia ra i roto i te mau haapaoraa a te mau nunaa tahito e te vai ra te hoê huru oraraa i muri aˈe i te poheraa, e tumu papu anei te reira e faatia i te amuiraa faaroo kerisetiano ia haapii e e nephe [matauhia i te parau varua] pohe ore to te mau taata? Eita roa ˈtu. I Edene, te omuaraa o te haapaoraa mau, aita te Atua i faahiti noa ˈˈe i te parau no te hoê oraraa i muri aˈe i te poheraa; ua faataa oia i te parau no te ora mure ore taa ê atu i te poheraa. Na Satani i faatupu i te manaˈo ra e ua riro te pohe ei uputa no te hoê oraraa maitatai aˈe, faataaraa parau e haapiihia ˈtu i Babulonia a muri aˈe.
Te mau hinaaro o te taata nei aore ra te mau faufaa a te Atua?
Te haafaufaa nei te mau haapaoraa a te mau nunaa tahito i te parururaa o te taata aore ra te maitairaa o te huiraatira. Inaha, teie ta Ronald Berndt i papai no nia i te haapaoraa o te mau aborigènes matamua no Auteralia: “Te faahohoˈa ra [oia] i te mau tapitapiraa o te oraraa no te mau mahana atoa. Ua haamauhia oia i nia i te mau auraa totiale, te mau fifi o te oraraa taata nei e te mau ohipa no nia i te imiraa i te ora.”
Ua haamauhia te mau tiaturiraa i parauhia animisme, fétichisme e chamanisme no te pahono i taua mau hinaaro o te taata nei. E rave rahi mau totaiete taata tei anoi noa i teie mau tiaturiraa no te faatupu i te mau huru haamoriraa taa ê.
Ia au i te tiaturiraa animisme, e ora maramarama to te mau ohipa materia mai te mau raau e te mau ofai, e oia atoa to te mau puai o te natura mai te mau vero e te mau aueueraa fenua, e e varua atoa to ratou. Te tiaturi atoa ra vetahi mau taata animistes e te vai ra te mau varua tino ore o te faaohipa i te hoê mana maitatai aore ra ino i nia i te mau taata ora.
No roto mai te parau ra fétichisme i te hoê parau potiti e faaohipahia na no te tahi mau taoˈa e manaˈohia ra e e mana tahutahu to ratou o te nehenehe e paruru mai aore ra e tauturu i te taata e fatu ra i teie mau taoˈa. Ua faaohipa aˈera ïa te feia potiti hiˈo haere i te fenua i taua parau nei no te mau taoˈa manamana e te mau taritoˈa ta ratou i ite mai i roto i te haapaoraa a te feia tumu no Afirika tooa o te râ. E auraa fatata roa to te fétichisme e te ohipa haamori idolo, e ua rau atoa to ˈna huru. Inaha, te manaˈo nei vetahi mau Inidia no Marite e e mana tahutahu to te mau huruhuru manu, o ta ratou e faariro ra ei ravea maitatai roa no te faahaere i te mau pure e te mau poroi i nia i te raˈi.
Ua niuhia te chamanisme, no roto mai i te hoê parau mandchou-toungouze oia hoi te auraa “tei ite”, i nia i te chaman, tei ia ˈna ra te mana no te faaora e no te aparau atu e te mau varua. Te parau ra te tahuˈa, aore ra taata faaora, e e nehenehe ta ˈna e atuatu i te oraora-maitai-raa o te taata aore ra e faahoˈi faahou mai i te itoito no te fanau i te tamarii. Ia au i te mau peu e ravehia ra i roto i te tahi mau opu no Amazonie, e titau paha te rapaauraa e ia patia te taata maˈi i to ˈna vaha, to ˈna ihu aore ra to ˈna tariˈa, ia peni oia i to ˈna tino aore ra ia oomo i te tahi mau taoˈa faanehenehe; aore ra e tia paha ia rave oia i te tahi mau raau faaitoito aore ra te mau raau taero, mai te avaava e te mau rauere coca.
I te mea e mea iti roa ta ratou mau haapiiraa, eita ta te mau haapaoraa a te mau nunaa tumu e nehenehe e faataa i te ite mau no nia i te Poiete. Hau atu, ia tuu ratou i te mau hinaaro taata nei na mua ˈˈe i te mau faufaa a te Atua, aita ïa ratou e horoa ra i te mea e tia ia faahoˈi atu i te Atua. I te omuaraa o te ohipa mitionare o teie nei tau i ravehia e te amuiraa faaroo kerisetiano, teie ïa te uiraa: E nehenehe anei ta “te mau kerisetiano” e haafatata ˈtu te mau mafatu “etene” i te Atua?
I te XVraa o te senekele, ua haamata aˈera te fenua Paniora e te fenua Potiti i te hoê ohipa hiˈo haere i te mau fenua ěê e te haruraa mai i te mau fenua aihuaraau. A ite noa mai ai taua mau nunaa katolika puai ra i te mau fenua apî, ua opua aˈera te Ekalesia e faariro i te feia no taua mau fenua ra ei mau melo katolika, ma te haapii ia ratou ia farii i ta ratou hau faatere apî, te hoê hau “kerisetiano”. Ua horoa aˈera te mau rata a te pâpa na te fenua Potiti i te tahi mau tiaraa mitionare i Afirika e i Asia. E i muri aˈe i te iteraahia mai te fenua Marite, ua tuu aˈera te pâpa Alexandre VI i te hoê reni haavare e tǎpǔ na i te Moana Ataranitita na ropu; ua horoa ˈtura o ˈna i te mau tiaraa na te fenua Paniora i te pae tooa o te râ, e na te fenua Potiti i te pae hitia o te râ.
I taua taime ra, te tutava noa ra te mau porotetani i te haapapu i to ratou tiaraa i mua i te katolikaraa e inaha aita ˈtura ratou e feruri ra i te faariroraa i te taata ei melo no ta ratou haapaoraa. Hau atu, aita te feia faatitiaifaro porotetani i faaue mai ia ratou e na reira. Te manaˈo ra hoi o Lutero e o Melanchthon e ua fatata roa mai te hopea o te ao nei e inaha, ua maoro roa no te haaputapû i te mau “etene”.
Teie râ, i te senekele XVII, ua rahi roa aˈera te hoê pǔpǔ porotetani parauhia piétisme. No roto mai teie pǔpǔ i te Réforme, e te faaitoito ra oia i te taata ia tuatapapa i ta ˈna iho haapaoraa maoti hoi i te pee i te tahi pueraa, e te haafaufaa atoa ra i te taioraa o te Bibilia e te pûpûraa ia ˈna iho i te pae faaroo. Ia au i te parau a te hoê taata papai buka, i to ˈna “hiˈoraa e te titau ra te huitaata nei i te evanelia a te Mesia”, ua haamata aˈera te haapaoraa porotetani i te ohipa mitionare i te hopearaa o te senekele XVIII.
Mai fatata hoê tuhaa i nia i te pae o te huiraatira i te matahiti 1500 ra, ua maraa te rahiraa taata e parau ra e e kerisetiano ratou i nia i te faito e hoê tuhaa i nia i te maha i te matahiti 1800 e fatata hoê tuhaa i nia i te toru i te matahiti 1900. Hoê tuhaa i nia i te toru o te huitaata nei, e “kerisetiano” ïa i teie nei!
Ua faariro mau anei ratou i te taata ei pǐpǐ kerisetiano?
Ua moe roa te mau tapao o te parau mau e itehia ra i roto i te mau haapaoraa a te mau nunaa tumu, i raro aˈe i te rahiraa haavare no Babulonia mai. Hoê â huru no te kerisetianoraa apotata. Maoti teie faufaa hoê roa i te pae faaroo i riro ohie noa mai ai te mau “etene” ei “kerisetiano”. Teie ta te buka ra Te aai a te mau nunaa atoa (beretane) e parau ra: “Mai te huru ra e aita i itehia te mau tuearaa e rave rahi e te maere atoa hoi i rotopu i te mau peu e te faataiperaa kerisetiano i roto i te tahi atu fenua no Marite maoti râ i ǒ te mau Mayas.” Maoti hoi te faahanahanaraa i te satauro, e oia atoa te tahi atu mau tuearaa i te pae no te mau oroa, “i manuïa ˈi te haafariuraa mai i te taata i roto i te faaroo apî, ma te ore e haafifi roa ia ratou”.
Ua nehenehe atoa i te feia Afirika, ta te mau “kerisetiano” hoi i hopoi tîtî noa mai i roto i te fenua Marite tau 450 matahiti te maoro, e taui i te haapaoraa “ma te ore e haafifi roa ia ratou”. I te mea e e faahanahana na te mau “kerisetiano” i te mau “peata” no Europa o tei pohe, aita ïa e mea e tapea ra i te mau “kerisetiano” no roto mai i te haapaoraa etene ia haamori i te mau varua o te mau tupuna afirika. No nia i teie parau, teie ta te Buka parau paari a te haapaoraa e faahiti ra: “Ua riro roa mai te vaudou (...), haapaoraa tei riro ei anoiraa o te mau haapaoraa no Afirika tooa o te râ, te ohipa hiˈohiˈo, te kerisetianoraa e te mau peu o te fenua (...), ei haapaoraa na te feia e rave rahi no Haïti, e oia atoa te feia i topahia i te iˈoa ra katolika.”
Te faˈi ra te Titionare a te ohipa Mitionare kerisetiano (beretane) e ua na niania noa te tauiraa te feia no Marite latino e no Philipino ma, i te haapaoraa. Te na ô faahou ra te buka e: “I teie mahana, ua riro te kerisetianoraa i roto i taua mau fenua ra ei anoiraa o te tiaturiraa tupapau e te poiri.” No te mau Aztèques, te mau Mayas e te mau Incas, “ua riro noa te ‘raveraa mai i te hoê haapaoraa apî’ ei apitiraa mai i te hoê atua apî i roto i ta ratou iho pueraa atua”.
Te parau ra o Michelle Gilbert, no te Muséum Peabody no te mau mea o te ao nei, no nia i te mau Akans no Ghana e no Côte d’Ivoire e: “Te rahi noa ˈtura te haapaoraa tumu no te mea, te faariro nei te rahiraa [o te mau Akans] i te reira mai te faanahoraa o te tiaturiraa aravihi roa ˈˈe, te hoê faanahoraa o te tamau noa ra i te horoa i te hoê auraa i te ao nei.”
Te faahiti ra o M. Bourdillon, no te haapiiraa tuatoru no Zimbabwe, i te parau no te “taui-haere-raa i te pae faaroo” e itehia ra i roto i te haapaoraa a te mau Shonas, ma te faataa mai e “ua tuatihia te mau huru kerisetianoraa taa ê i te mau haamoriraa tahito huru rau e riro roa mai nei ei haapueraa pahonoraa i te pae faaroo o te nehenehe e maitihia ia au i te mau mea e hinaarohia i tera aore ra i tera taime”.
Inaha, mai te peu e mea au roa na taua mau nunaa ra tei riro i te hoê â taime ei etene e ei “kerisetiano” te peeraa ˈtu i te tahi pueraa, te poiri, te tiaturiraa tupapau e te haamoriraa i te mau atua huru rau, ia faariro ratou i te mau haapaoraa tahito ei mea faahiahia aˈe i te kerisetianoraa, e ia manaˈo ratou e ua riro noa te haapaoraa ei ohipa e nehenehe e faaauhia i te taime e hinaarohia ra, o te faatia ia ratou ia taui haere noa i ta ratou haamoriraa ia au i te huru tupuraa, e nehenehe anei ïa e parau e ua faariro mau â te amuiraa faaroo kerisetiano i te taata ei pǐpǐ?
Mai te peu e e ere ratou i te pǐpǐ mau, eaha ïa ratou?
Parau mau, ua haamau te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau hanere fare haapiiraa no te arai i te fifi o te oreraa e ite i te taio. Ua patu ratou i te mau fare maˈi no te rapaau i te feia maˈi e, i roto i te hoê tuhaa, ua faaitoito ratou i te taata ia faatura i te Bibilia e ta ˈna mau ture.
Ua noaa râ anei i te mau “etene” te maa pae varua paari o te Parau a te Atua, aore ra ua horoa-noa-hia ˈtu anei i te mau toetoea o te kerisetianoraa apotata? Ua faaorehia anei te mau tiaturiraa e te mau peu “etene” aore ra ua faatano-noa-hia anei i te “kerisetianoraa”? Inaha, ua aratai anei te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau “etene” ia here i te Atua, aore ra ua faahepo noa anei ia ratou ia tuturi i mua i te mau fata “kerisetiano”?
Te taata e faaô noa ˈtu ia ˈna i roto i te kerisetianoraa apotata, te apiti atura ïa o ˈna i ta ˈna iho mau hara i rave no to ˈna taa ore, i te mau hara apî, oia hoi to te kerisetianoraa haavare; no reira, e piti atura ïa hape ta ˈna. E tano maitai ïa teie mau parau a Iesu i te amuiraa faaroo kerisetiano: “Te haaati nei outou i te tai e te fenua ia noaa te peroseluto hoê, e ia noaa ra, rahi atura to ˈna au ia outou ei tamaiti no te po i to outou iho.” — Mataio 23:15.
Ma te papu maitai, aita roa te amuiraa faaroo kerisetiano i manuïa i roto i ta ˈna ohipa mitionare. E manuïa aˈe anei oia i mua i te mau tauiraa o te ao nei? I roto i ta matou numera i mua nei, e pahono te tumu parau ra “Te amuiraa faaroo kerisetiano i mua i te hoê ao e taui ra” i taua uiraa nei.
[Hohoˈa i te api 25]
Te haaputapû nei teie mau mitionare kerisetiano mau i République dominicaine i te mafatu o te taata, aita râ ratou e faahepo ra ia ratou ia tuturi.