Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha te ino ia parau faufau i te tahi taime?
“Te parau ino nei te mau taata atoa. (...) E haamata mǎrû noa mai teie peu, e haamata hoi oe i te faahiti i te tahi mau parau a te mau tamarii haere haapiiraa upoo etaeta rii, i muri aˈe râ, e riro roa mai ïa ei reo fifi roa ia haavî.” — Laura, 14 matahiti.
PARAU INO; tuhi; parau faufau. E mau tane rahiraa parau hairiiri e haaati ra i te feia apî. Te faaite ra te vea ra U.S.News & World Report e “te faainohia nei te mata e te tariˈa atoa hoi na roto i te mau parau faufau e haapararehia nei na nia i te mau papie e tapirihia, te mau parau e pinehia i nia i te ahu e te mau ahu oomo”. Te roo-atoa-hia nei tatou i te parau faufau e haapurorohia na roto i te mau afata radio, te mau vea, te mau porotarama a te afata teata, e te mau hohoˈa teata. Te uˈana noa ra te mau parau ino i roto i te vaha o te mau taata politita e te feia tuiroo, ma te haama ore hoi, e oia atoa i roto i te vaha o te tahi mau metua e te mau hoa.
Te parau ra o Alfred Lubrano e, “ua riro mai te faahitiraa i te parau faufau ei peu matauhia na te mau taata e rave rahi i te vahi raveraa ohipa, i te fare tamaaraa aore ra i te tahua taaroraa.” Inaha, i te mea e ua pinepine roa te parau ino, te manaˈo nei vetahi pae e e ere te reira i te mea haama faahou. No reira paha ïa outou e aniani ai e eaha te ino ia “tuhi” rii i te tahi taime, i roto iho â râ i te mau huru tupuraa e faairia ia outou.
No te aha te feia apî e parau faufau ai
Te haapapu ra te taote maimi i te pae no te feruriraa o Chaytor Mason e: “Te parau ino, o te natura ïa o te taata nei. E faatopa teie ohipa, mai te raurauraa ia ˈna, i te iria.” E inaha, i to te mau papai vea o te vea ra Children’s Express aniraa ˈtu i te tahi mau taurearea e no te aha ratou e parau ino ai, teie te mau pahonoraa i horoahia mai: “E tuhi vau ia faariri au.” “Tera iho â to ˈu huru ia riri anaˈe au.” “E tamǎrû te parau ino ia ˈu nei.”
I te mea e te ora nei tatou i roto i te hoê anotau hepohepo rahi, e riro teie hinaaro e tamǎrû ia tatou iho i te tupu pinepine mai. Inaha, te faaau nei o Thomas Cottle, orometua haapii i te rapaauraa i te feruriraa i te Haapiiraa tuatoru Harvard, i te “haamataroraa” o te parau faufau e itehia ra i teie nei tau, i te haapapuraa no “te hoê tauiraa rahi i roto i te mau peu a to Marite ma.” Te na ô ra oia e, “te manaˈo nei te taata e e oraraa rii haapaoraa ore to ratou, e te faufaa ore, e mea riri roa na ratou. Te mǎtaˈu nei tatou i te mau tupuraa mau, e e riri roa tatou i te mau mea mau. Te huna ra teie riri i te iria rahi”.
Oia mau, te itehia ra te mau tauiraa ta Cottle Tane i faahiti na te ao atoa nei. Ua faaite atea mai te aposetolo Paulo e e riro te taata o to tatou nei tau ei “tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra”. (Timoteo 2, 3:1, 3.) Eita iho â ïa e maerehia e, ia faahepo-noa-hia te mau taurearea i te mau fifi teimaha mau, e iria ohie noa ratou e e tuhi roa ˈtu ai. Ua “faaooi [ratou] i to ratou arero mai te ˈoˈe ra; e ua faatano i ta ratou mau ohe, oia te parau mauiui ra.” — Salamo 64:3.
Te hoê anei tamǎrûraa maitai?
Eaha ïa te maitai e noaa mai ia tuhi tatou ia riri roa anaˈe tatou? Te parau ra te taata tuatapapa i te mau reo ra o Reinhold Ahman e e riro te parau-faufau-raa ei ravea no “te haamâha i to ˈna riri.” Ua faaite atoa mai oia e, ia ore te taata e faaohipa i te parau ino ei arairaa i to ratou riri, e nehenehe ratou e roohia i “te maˈi o te vairaa maa, te mau mauiui upoo e te taheraa te toto i roto i te aau”. Eaha ïa ta ˈna parau faaotiraa? “A parau faufau hoê taime i te mahana, e atea ê noa ïa te taote.”
Parau mau, e nehenehe outou e manaˈo e, ia hepohepo roa anaˈe outou, e riro te faahitiraa i te hoê parau ino i te “faatopa i to outou hau”. Teie râ, te faahapa etaeta nei te Bibilia i teie huru raveraa. Te na ô ra Ephesia 4:29 e: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha.” Te na ôhia nei teie irava i te taio i roto i te tatararaa a te Parau ora: “Eiaha te parau ino ia na roto mai i to oe vaha, te parau maitai noa râ e te parau e tauturu ia oe na.” Te vai ra te mau tumu maitatai roa i horoahia ˈi teie nei aˈoraa.
A tahi, maoti hoi i te riro ei ‘parau maitai e tauturu ia oe na’, e faarahi roa ˈtu â te mau parau iria i te riri. Mai ta te maseli e parau ra: “Te taata iria ra te rave ra i te parau maamaa”. (Maseli 14:17; 15:18.) E ino roa ˈtu â te hoê huru tupuraa tei ino ê na, inaha, mea pinepine eita te taata e pahono maitai mai i te mau parau iria e te faaino. Te na ô ra te Maseli 15:1: “O te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.” Hau atu, mai te peu e ua matau te hoê taata i te tuhi atu i te taata e haapeapea rii noa mai ia ˈna, e nehenehe te hoê parau ino e matara mai i te hoê taime au ore roa aore ra i te taata eita e tia — to ˈna metua aore ra te hoê orometua haapii.
No reira, maoti hoi i te riro ei ravea tamǎrûraa maitatai, e faatupu te parau ino i te mau fifi apî. Maoti hoi i te faatitiaifaro i te mau fifi, e tapea te reira ia outou ia faaruru oioi atu.
Mea ieie aore ra mea haama?
Te tumu o te parau faufau, e ere noa ïa te riri. Te faataa ra te buka ra Hiˈopoaraa i te reo (beretane) e: “E pinepine te mau taurearea i te tuu atoa mai i te parau faufau i roto i te mau aamu hairiiri o ta ratou e faatia. (...) E hepohepo te manaˈo o te mau tamaroa e te mau tamahine e e haapeapea atoa hoi ratou ia ite ratou i to ratou tino i te paariraa e te tauiraa. Ia ore ratou e faateimaha-roa-hia e taua mau mǎtaˈu nei, e faariro ïa ratou i te reira ei mau parau rii arearea aore ra ei mau aamu faufau.” Te manaˈo atoa ra vetahi mau taurearea e ia parau faufau ratou, mea anaanatae roa ˈtu â ta ratou mau faatiaraa parau aore ra e faarirohia ratou ei taata paari.
Teie râ, te faaau nei teie mau aamu faufau i te ohipa natura a te tino nei e te mau taatiraa pae tino, i te mau ohipa haama. Ma te faahiti i te tahi mau parau e faaohipa-pinepine-hia nei no te faataa i te mau taatiraa pae tino, te parau ra o Barbara Lawrence, vahine orero parau i te pae no te maimiraa no nia i te taata, e “ia hiˈohia e no hea mai ratou e te mau hohoˈa ta ratou e faataa maira, te vai ra i roto i taua mau parau te tahi manaˈo mauiui mau, e oia atoa hoi te mau manaˈo hairiiri roa”.
Auê te taa-ê-raa e e te tura ta te Bibilia e faaite ra ia faahiti oia i te parau no nia i te taatiraa o te tino (Maseli 5:15-23)! Te horoa ra te mau parau faufau i te hoê faahiˈoraa hape, hairiiri no nia i te mau taatiraa pae tino e te faaipoiporaa. Hoê â huru te parau faufau no te vaha e te hohoˈa faufau no te mata. Mai te mataitairaa i te mau hohoˈa faufau, e nehenehe te faahitiraa i te mau parau haama no nia i te mau taatiraa pae tino, e faatupu mai i te mau manaˈo iino. Ia tanuhia te huero o te mau hinaaro tia ore, a tiai noa ˈtu ïa i te taime e matara mai ai taua mau hinaaro atoa ra i rapae. — Iakobo 1:14, 15.
Hau atu, maoti hoi i te faaieie i te reo, e faariro te parau faufau i te reo ei mea haama ma te haamauiui atoa ˈtu ia vetahi ê. Ua parau te hoê tamahine e 13 matahiti i uiuihia te manaˈo na te vea ra Children’s Express, e: “Mea riri roa na ˈu te parau faufau. (...) Te vai ra te tahi mau mea eita ta oe e nehenehe e faaoromai.” ‘Ua imi’ te arii paari ra o Solomona ‘ia itea te parau fariihia ra’ no te faahiti i to ˈna mau manaˈo (Koheleta 12:10). E nehenehe atoa outou e faaite i to outou manaˈo na roto i te maitiraa i te mau parau e au. Aita hoi e faufaa ia faaohipa i te mau parau faufau.
Inaha, e faaino vetahi mau parau faufau i te Atua iho. Ma te papu maitai, eita o ˈna e farii i te reira (Exodo 20:7). Ia au i te mau parau atoa i tuatapapahia mai, teie te faaueraa ru a te Bibilia: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra, e ore ïa e au.” — Ephesia 5:3, 4.
Te mana o te mau hoa
Te tahi atu tumu e faahiti ai te feia apî i te parau ino, o te mana ïa o to ratou mau hoa. Ua parau te hoê taurearea kerisetiano e: “Aita te rahiraa o te mau taurearea e hinaaro ra e ia parauhia ratou e mahu aore ra e maau. E hinaaro ratou e ia farii te tahi pueraa ia ratou. No reira, mai te peu e e hinaaro to oe mau hoa e ia parau ino oe, e parau ino iho â ïa oe!”
Mea puai roa te mana o te mau hoa i roto i te tahi mau ohipa mai te faaetaetaraa tino i te fare haapiiraa. I reira, i te tahi taime, na te mau taata haapii iho e faaitoito i te taurearea ia parau ino. No reira, ua faataa mai o Kinney e, hou te hoê hautiraa taora popo i roto i te ete e haamata ˈi, e parau-ino-hia ïa i roto i te vahi tauiraa ahu no te mea “e faaitoito te reira i te taata hauti, ia rahi roa ˈtu to ˈna puai”.
Eaha râ te ohipa e tupu ia rahi roa anaˈe te manaˈo horuhoru e ia maamaa roa te taata? E ere faahou ïa te ohipa taaro i te ohipa hauti noa, e riro roa mai râ ei aroraa uˈana e ei tataˈuraa puai. E tupu pinepine hoi te mau taputôraa e te mau pepe. O ta te hoê taurearea ïa o Tyrone te iˈoa, e faˈi ra: “Ia uˈana roa te hautiraa e ia riri roa anaˈe te hoê taata hauti no te mea ua faahapahia o ˈna, e ia parau ino atu oia i te taata hauti o te tahi atu pǔpǔ aore ra te taata hiˈopoa, e rave atoa outou mai te tahi pueraa.”
Ma te papu maitai, e peu iino mau te parau faufau e eita e tia ia “pee atu outou i te tahi pueraa”. Te na ô ra te Bibilia e: “E faahope te maamaa i to ˈna manaˈo i rapae; area te taata paari e tapeapea ïa e ia maoro iti aˈe.” (Maseli 29:11). Nafea râ outou e ‘tuu ai i te hoê tavaha i to outou vaha’ ia hinaaro outou e parau ino (Salamo 39:1)? Na te hoê tumu parau i mua nei e pahono mai i teie uiraa.
[Hohoˈa i te api 21]
Te taata i matau i te tuhi, e tuhi iho â ïa o ˈna i mua i te taata.