Te faataimeraa i te fanau—Na te Ekalesia anei e faaoti?
Na to matou taata papai vea i te fenua Paniora
“TE HOÊ TAMARII, o te hoê ïa melahi i pûpûhia mai e te Atua. Ia rahi noa ˈtu outou i te fanau, rahi noa ˈtu ïa te Atua i te haamaitairaa ia outou e i te faaohiparaa ia outou no to ˈna hanahana.”
Ua hepohepo roa o Joaquim i to ˈna faarooraa ˈtu i teie mau parau a te perepitero o te paroita. Aita hoi ta ˈna e ohipa faahou. E ono tamarii ta raua ta ˈna vahine, o Lourdes. Nafea hoi raua ia noaa faahou ta raua tamarii? Ua ore roa ihora te mau patoitoiraa a Joaquim i to ˈna faarooraa ˈtu i teie faaararaa: “Ua riro te faataimeraa i te fanau ei hara. Ia faaohipa noa ˈtu outou i teie ravea, e tiavaruhia ïa outou!” Ma te haapao i taua mau parau ra, ua fanau faahou aˈera o Lourdes hoê ahuru tamarii, noa ˈtu te mau fifi i te pae faanavairaa e farereihia ra e teie utuafare fetii no Potiti.
Te faahiti ra hoi teie perepitero i te hoê haapiiraa tumu a te Ekalesia katolika, e faataa ra e e tia i na taata faaipoipo ia fanau i te tamarii e ia “ineine noa i te farii i te mau tamarii” e fanauhia mai i roto i teie faaipoiporaa. Teie râ, i te mau matahiti hopea nei, ua feaa te manaˈo o vetahi mau katolika no nia i te haapiiraa i haamanahia e te Ekalesia i roto i teie nei tuhaa.
Teie ta te hoê metua vahine katolika farani e ahuru tamarii ta ˈna, i faaite: “Te parau nei au e, aita roa ˈtu te haapiiraa a te Ekalesia katolika roma i tano, i teie nei tau, no te mau taurearea oraora maitai e hinaaro nei e ora i to ratou faaipoiporaa i mua i te aro o te Atua.” Hoê â manaˈo to Kitty Parker, e faaea ra i Californie: “Ua faaoti mâua ta ˈu tane, i muri aˈe i to mâua tauaparau-maoro-raa, to mâua taioraa e to mâua pureraa, e maiti i te faataimeraa i te fanau. Tera te taime matamua mâua i ore ai e afaro e te Ekalesia.” Te manaˈo ra o Judy Ford, no Paignton (fenua Beretane), e “na te utuafare iho e faaoti i te mea o ta ˈna e maiti, ma te ore roa e mǎtaˈu i te aˈo a te Ekalesia”.
E rave rahi mau katolika aau rotahi teie e uiui nei e: ‘I to tatou nei tau i reira ua rahi roa te taata, ua rahi roa atoa te feia veve, ua parare roa te mau fare rii haapaoraa ore, na te Ekalesia anei e faaoti mai te peu e mea maitai te mau ravea taa ê no te faataimeraa i te fanau aore ra eita?’ E faaroo te hoê katolika ia vai? I te pâpa, te perepitero aore ra to ˈna iho haava manaˈo?
Te hoê uiraa tahito
Ahia ˈtura maororaa i teie nei to te mau metua imiraa i te ravea no te faaiti mai i te rahiraa o ta ratou mau tamarii. Hau atu i te piti tausani matahiti i teie nei, ua haafaahiahia o Aristote i te faataimeraa i te fanau, i ravehia no te arai i te parareraa o te veve. Ua faataa mai oia i te parau no te tahi mau ravea faataimeraa i te fanau i matauhia i to ˈna tau. I roto e rave rahi mau fenua, e haamaorohia te taime haamairiraa i te û e rave rahi mau matahiti, no te faaiti mai i te fanau. Teie râ, hoê o te mau ravea i ite-pinepine-hia, e e rave-noa-hia nei i teie nei tau i roto i te tahi mau fenua, o te taparahiraa ïa i te tamarii. Inaha, e haapohehia na te mau tamarii hinaaro-ore-hia, e pinepine te mau tamahine, ma te aroha ore.
Ua itehia te hoê maitairaa i te pae no te mau ravea rapaauraa i te mau matahiti i mairi aˈenei, e inaha, i roto i te tahi mau fenua no Afirika, e taiohia e vau tamarii to te mau vahine. I Inidia, ia ore noa ˈtu te faito fanauraa e topa mai (e pae tamarii no te hoê vahine), fatata roa te fenua i te naeahia hoê miria taata i te hopea o teie senekele.
Te haere atura teie mau utuafare rarahi e ora i roto i te mau oire rahi o te mau fenua veve i reira te rahi noa ˈtura te taata. Teie te tahi hiˈoraa: Calcutta e Mexico. E nehenehe e naeahia e 26 e tae atu i te 36 mirioni taata i Mexico, mai teie atu nei e tae atu i te matahiti 2000. No reira, te faaohipa nei te rahiraa o taua mau nunaa veve ra i te tahi ravea no te faataimeraa i te fanau.
Oia atoa, ua topa roa te faito fanauraa i roto i te mau nunaa no te pae tooa o te râ, i reira mea rahi roa te mau pu haapao i te faataimeraa i te fanau. Ma te ore e haapao i te tiaraa o ta ratou haapaoraa, te faaohipa nei e rave rahi feia faaipoipo i te mau ravea faataimeraa i te fanau. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te vaiiho nei te mau Ekalesia porotetani e na te feia faaipoipo iho e faaoti. Teie râ, i te matahiti 1930 ra, ua haapapu maitai te pâpa Pie XI i te tiaraa o te Ekalesia katolika no nia i te faataimeraa i te fanau, tiaraa ta te pâpa Paulo VI i haapapu faahou mai e ta Ioane-Paulo II e turu papu nei i teie mahana.
Te hoê maitiraa fifi mau no te mau katolika aau rotahi
Eaha te tiaraa i haamanahia a te Ekalesia katolika no nia i te faataimeraa i te fanau? No te faaohie noa i te parau, o te mau ravea “natura” no te faataime i te fanau anaˈe te nehenehe e fariihia i te pae morare. Ua faataa te pâpa Ioane-Paulo II i te reira mai te mau ravea “e haapao maite i te mau tau o te fanauraa o te taata nei e e aratai (...) i te riroraa mai ei metua ia au i taua mau tau nei”. Te opanihia ra e rave i te tahi atu mau ravea no te faataime i te fanau.
Ma te papu maitai, e rave rahi mau katolika teie e manaˈo nei e e ere te ravea no te taioraa i te tau i te mea papu roa. Tei mua ˈtura ratou i te hoê maitiraa: te raveraa i te mea e faauehia maira e to ratou haava manaˈo, aore ra te peeraa i te tiaraa o ta ratou Ekalesia. I roto i te rahiraa o te mau fenua no te pae tooa o te râ, te tuu nei te mau katolika manaˈo papu i te mau parau a te pâpa i te hiti, ma te feruri hohonu atoa râ. Te itehia ra teie huru i roto atoa i te mau fenua mea rahi roa te mau katolika.
Te faataa ra te hoê perepitero farani e: ‘Ia “tuuhia te faito i nia roa”, eiaha ei aveia, ei titauraa etaeta râ, e itehia ïa e piti Ekalesia e haere te tahi na pihai iho i te tahi: i te hoê pae, te feia e haamau i te ture e te hoê pǔpǔ iti o te “auraro”; i te tahi atu pae, te rahiraa taata o te rave i te mea e tia ia ratou, aore ra o te na nia ˈtu i taua mau faaueraa tumu fifi mau ra.’ I te fenua Paniora, hau atu i te 60 % o te mau katolika teie e na nia ˈtu nei i te mau haapiiraa a te Ekalesia no nia i te faataimeraa i te fanau, noa ˈtu, i nia i teie numera, hau atu i te afaraa teie e parau nei e e mau katolika haapao ratou. I Italia, ua faaite mai te hoê titorotororaa apî e tei raro mai te rahiraa o te mau katolika e turu papu nei i te tiaraa i haamanahia a te Ekalesia, i te 2 %.
Ia hiˈohia te mau manaˈo taa ê te tahi e te tahi i faaitehia mai no nia i teie uiraa e te mau epikopo, te mau perepitero e te feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua, eita iho â ïa e maerehia ia itehia te hoê area rahi i rotopu i te tiaraa o te Ekalesia e to te rahiraa o te mau katolika. Mai te peu e mea papu maitai te mau parau a te pâpa, area te mau ekalesiatiko teitei e rave rahi ra, te manaˈo ra ratou e e uiraa papu ore roa teie, inaha, te patoi roa ˈtu nei vetahi i te tooma i haamanahia. I to ratou aˈe pae, mea au aˈe na te mau perepitero o te mau paroita, na ratou hoi e horoa i te aˈoraa i te mau utuafare fetii, eiaha e aˈo atu i te taata i roto i teie nei tuhaa. Teie ïa te uiraa faufaa roa: Te vai ra anei te mau faaueraa papu maitai a te Atua no nia i te faataimeraa i te fanau?
Eaha ta te Bibilia e parau ra
No te turu i ta ratou parau, e pinepine te feia e patoi nei i te faataimeraa i te fanau, i te faahiti i teie faaueraa bibilia i horoahia ia Adamu raua o Eva: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.” (Genese 1:28). Teie râ, te na ô ra o Ricardo Lezcano, papai buka paniora, ma te tano roa hoi e: “Inaha, eita roa e tano ia faaohipa i nia e 4 miria taata te hoê faaueraa i horoahia ˈtu na i na taata toopiti matamua o te fenua nei.” Ma te papu maitai, ua tano maitai taua faaueraa nei i te huru tupuraa taa ê e itehia ra i taua tau ra.
Aita hoê vahi i roto i te Bibilia e faahiti ra i te parau no te faataimeraa i te fanau. Noa ˈtu e te faahapahia ra te mau taatiraa tia ore, aita te mau Papai e haapii ra e e tia noa i na hoa faaipoipo ia taati i te pae tino ia fanau mai ta raua tamarii (hiˈo Maseli 5:15-20; Korinetia 1, 7:2, 3). No reira, i roto i teie nei tuhaa mai te tahi atu i reira aita te Bibilia e faataa ra i te hoê haerea papu maitai, tei te mau hoa faaipoipo taitahi te raveraa i te opuaraa e tano i to raua haava manaˈo. Ia haamau-noa-hia ˈtu te mau ture etaeta roa no te faataa i te maitai aore ra te ino, oia hoi te auraa e ‘hau atu te manaˈo i tei papaihia ra’. — Korinetia 1, 4:6.
E ere ïa te auraa e e farii te Atua i te mau huru ravea atoa no te faataime i te fanau. Te haapapu maitai ra te Bibilia e mea faufaa roa na ˈna te ora o te tamarii e te hiˈopoa maite ra oia i te tupuraa o te aiû i roto i te opu (Salamo 139:13-16; Ieremia 1:5). I raro aˈe i te Ture a Mose, te taata e haapohe noa ˈtu i te hoê aiû i roto i te opu o to ˈna metua vahine, noa ˈtu e mea opua-ore-hia, e nehenehe ïa o ˈna e faautuahia i te hoê utua etaeta mau (Exodo 21:22, 23). No reira, e hara rahi te haamaruaraa i te tamarii i mua i te aro o te Atua, e oia atoa te tahi atu huru ravea aore ra raau o te haapohe i te aiû iti, i muri aˈe i to ˈna tôraahiaa.
No reira, ua tano maitai te manaˈo hohonu o te hoê tuhaa rahi o te mau katolika — oia hoi, tei na hoa faaipoipo taitahi te faaotiraa e faataime i te fanau — e ta te Bibilia e faaite ra.
O te faaotiraa ïa i itehia mai e Joaquim, te metua tane no Potiti i faahitihia ˈtu na, i muri aˈe i to ˈna farereiraa i te mau fifi e te oto no roto mai i te auraroraa i te haapiiraa i haamanahia a te Ekalesia katolika no nia i te faataimeraa i te fanau. Ua haapii ihora oia i te Bibilia ia ite oia e aita anei te tahi atu mau haapiiraa a te Ekalesia i riro noa ei mea “tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra” maoti hoi “te ture a te Atua”. — Mataio 15:3, 9.
I teie nei, e Ite no Iehova oia, e te tutava nei oia i te pee i te mau haapiiraa, eiaha a te taata nei, a te Mesia râ (Korinetia 1, 2:16). No te aha outou e ore ai e rave atoa i teie huru tuatapaparaa? E oaoa roa te mau Ite no Iehova o to outou vahi i te tauturu ia outou.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te mau huru tupuraa aita e ite-pinepine-hia, e nehenehe te hoê ravea rapaauraa taa ê e opuahia e rave ia ora mai te metua vahine. — Hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no tiurai 1975, api 415, 416, (na roto i te reo farani).
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
Te mau faahitiraa parau o te ore e tuea te tahi e te tahi
◼ Humanae Vitae (Rata a te pâpa Paulo VI na te mau epikopo, 1968): Te taatiraa pae tino i rotopu i na hoa faaipoipo, “e huru ïa no te taata nei, o te tia roa ia farii, i roto i to ˈna taatoaraa, i te hoê ora apî”.
◼ Te pâpa Ioane-Paulo II: “I te mea e e ohipa tia ore roa te faataimeraa i te fanau, ia hiˈohia ma te feruriraa aifaito maitai, eita roa ˈtu ïa e nehenehe e faatitiaifaro i te reira. Ia ravehia aore ra ia faahitihia i te hoê manaˈo ê atu, te fariihia ra ïa e te vai ra te mau huru tupuraa i reira mea tano mau â ia ore e faˈi i te Atua mai te Atua.”
◼ Narcisso Jubany Arnau, karadino paniora: “[Ua riro] te opua-maite-raa e ore e fanau, ei hara ino roa.”
◼ Te mau epikopo katolika farani i roto i te hoê rata orometua (1968): “Te faanaho ra te paari tumu e imi i mua i te Atua teihea te hopoia faufaa roa ˈˈe. Na te feia faaipoipo e faaoti i muri aˈe i to raua feruri-maite-raa raua toopiti atoa ra.”
◼ Charles Curran, taata katolika tuatapapa i te parau no nia i te Atua: I muri aˈe i te rata a te pâpa no 1968 no nia i te faataimeraa i te fanau, ua haamau o Curran e tau 600 mau taata haapii i te toroa perepitero katolika e mau ekalesiatiko, i te hoê faahitiraa parau e faataa ra e ‘e tiamâraa’ to te feia faaipoipo ‘no te pee maite i to ratou haava manaˈo’.
◼ Te hoê perepitero farani ruhiruhia: “Te tutava noa nei te Ekalesia e faahiti i te mau parau e turai i te taata ia ore e tâuˈa atu ia ˈna. (...) Te tamau noa nei [oia] i te haamau i te ture i roto i te aore.”