Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau e nehenehe ai e tapea i to ˈu hinaaro e parau ino?
IA AU i te manaˈo o Joyce Brothers, te hoê taote maimi no nia i te feruriraa, “ia farerei tatou i te hoê huru tupuraa e riri roa ˈi tatou, mea maitai ia ore tatou e tapea i te tuhi atu i nia i te taata e faaino maira ia tatou”.
I te mea e ua rahi roa te parau ino i teie mahana, te faaite maira ïa te reira e e rave rahi mau taata e farii ra i teie huru manaˈo. Teie râ, maoti hoi i te riro ei mea maitatai, e ohipa faufau roa te faahitiraa i te parau ino, e ohipa ino hoi e te haamaa. Teie te uiraa a te taata papai bibilia ra o Iakobo: “Te ohî nei anei te pape maˈaro e te pape taitai na roto i te apoo hoê ra?” No reira, e ere anei i te mea hape ia ‘haamaitai tatou i te Atua ra i to tatou Metua’, a ‘faaino noa ˈi i te taata “tei hamanihia i to te Atua ra hohoˈa”’? Te faaoti nei o Iakobo i te na ôraa e: “Eiaha roa te tia te reira, e au mau taeae e.” — Iakobo 3:9-11.
Te fifi, oia hoi e riro roa te parau faufau ei peu matauhia e mau hohonu roa i roto i te hoê taata; o ta Ron ïa e faataa ra: “E mau-aau-roa-hia teie mau parau ino e [ia faaino noa mai te hoê taata] e hinaaro oioi noa oe e faahiti atu i teie mau parau.” Nafea râ outou e nehenehe ai e haavî i to outou arero, ia farerei iho â râ outou i te tahi mau huru tupuraa fifi mau?
A haapao maite i to outou mafatu
A tahi, a haamata i te arai i te tumu mau o te fifi. Ua parau o Iesu Mesia e “no te î o te aau hoi i parau ai te vaha”. (Mataio 12:34.) No reira, te parau e matara mai na roto i to outou vaha, te faaite ra ïa i te mea o ta outou e tuu atura i roto i to outou feruriraa e to outou mafatu.
Ei hiˈoraa, ua î roa anei te mau vea e te mau buka o ta outou e taio ra i te mau parau faufau? A hiˈopoa oioi noa ïa i te mau buka o ta outou i matau i te taio (Philipi 4:8). Te vai ra anei ta outou hohoˈa e tapirihia i nia i te pǎpai, te mau tapao iti aore ra te mau ahu oomo, ua papaihia i nia iho te tahi mau parau rii faufau? Peneiaˈe paha e mau parau rii arearea teie, tera râ, ia ata outou i te mau mea o ta te Atua e faahapa ra — e ia faaiteite atu outou i teie mau parau ia vetahi ê na roto i te oomoraa i teie mau mea — aita anei outou e faaino ra i ta outou mau tutavaraa no te vai viivii ore noa i mua i to ˈna aro? Te faahapa ra te Bibilia i te mau huru “faaata rii iino” atoa ra, ‘e ore hoi e au’ i te hoê kerisetiano. — Ephesia 5:4.
Te mana o te upaupa
Eaha te huru upaupa o ta outou e faaroo ra? “E nehenehe oe e haapii i te mau huru mea atoa i roto i te mau himene”, o ta te hoê taurearea o Jim te iˈoa i faˈi no nia i te mau parau tia ore aore ra faufau o te mau himene au-roa-hia e te taata. Ia au i te taata papai buka, o Tipper Gore, ‘e rave rahi mau taata himene mea au roa na te mau taurearea i teie mahana, o te faahiti nei i te parau no te haruraa i te vahine, te faanavenaveraa i to ˈna melo taatiraa, te mau taatiraa fetii, te haavîraa ino e te mau taatiraa pae tino’.
Ia hiˈohia te mau taurearea, e au ra e e pee ratou i te taˈi e te upaupa o te hoê himene e moe roa ˈtu ai te mau parau. Teie râ, aita anei outou i ite aˈenei e mea fifi roa ia haamoe i te hoê himene o ta outou i faaroo i te hoê noa taime? A feruri na râ e mea nafea teie mau parau e mau hohonu roa ˈi i roto i to outou feruriraa ia faaroo outou e po noa ˈtu. Ia faaroo noa outou i te mau himene e parau faufau to roto, e haaviivii roa ïa te reira i to outou feruriraa, e e ohie noa hoi i te itehia i roto i ta outou huru paraparauraa.
Eaha te haapiiraa e huti mai? A maiti maitai i te upaupa o ta outou e faaroo. “E ere anei na te tariˈa nei e faaroo i te huru o te parau, mai te vaha atoa nei e tamata i te huru o ta ˈna maa?”, o te uiraa ïa ta Ioba i ui i roto i te Bibilia (Ioba 12:11). Mai to outou arero i matau e i au i te tahi maa, mai te reira atoa to outou tariˈa i te haamatarohia no te maiti maitai i ta outou upaupa e faaroo.
Teie te tahi atu mea: Eaha te huru hohoˈa e te mau porotarama afata teata o ta outou e mataitai ra? Te rahi noa ˈtura teie mau hohoˈa i te faaohipa i te mau parau faufau e i te faaite i te mau ohipa taatiraa tia ore. Maoti te mau ripene vidéo, mea ohie roa na te mau taurearea ia hoo mai i taua mau hohoˈa faufau ra. Ia au i te vea ra Time, “i roto i te fenua taatoa [Fenua Marite], i te mau mahana atoa, te haere nei te mau tamarii aita i taeahia i te 17 matahiti i te vahi tarahuraa ripene vidéo e tarahu i te mau hohoˈa tei ore i faatiahia ia ratou ia mataitai i te teata”.
I reira atoa, e titauhia ia maiti maitai outou i ta outou hohoˈa e mataitai, e peneiaˈe paha e titauhia ia haapae outou i te mau hohoˈa e te mau mataitairaa faahiahia roa na to outou mau hoa. Ua parau Iesu e: “E te hapa na oe i to mata atau, e ohiti e faarue ê atu, e maitai hoi oe ia pohe te hoê melo o oe ra, i to tino atoa ia [haamouhia].” — Mataio 5:29.
Eaha hoi te auraa o teie mau parau etaeta mau a Iesu? Ia ineine ïa te mau kerisetiano ia haapae i te mau mea atoa e nehenehe e haafifi ia ratou i te pae varua — e oia atoa te mau mea faufaa roa mai te “mata atau”. Oia mau, ia feruri maitai tatou, e haapaeraa iti haihai roa te ‘ohitiraa’ i te tahi taime faaanaanataeraa manaˈo no te maitairaa o ta tatou huru paraparau.
A ara i ta outou mau amuimuiraa
I roto i te hoê buka no nia i te parau ino, te faaau ra o Burges Johnson i te parau faufau i “te maˈi pee”. E tapiri atu anei outou i te hoê taata e maˈi ino mau to ˈna, e maˈi pee atoa hoi? Teie râ, mai teihea to outou amuimuiraa ˈtu i te mau taurearea haere haapiiraa e faahiti nei ma te haama ore i te mau parau faufau?
Mea peapea roa ia ite e ua î roa te vaha o te mau taurearea (e te feia paari) i te parau ino. Te manaˈo nei vetahi e e ravea teie no te faaiteraa e e taata paari ratou. I te tahi mau vahi, te faanaho nei vetahi mau taurearea i te mau tataˈuraa parau ino. Ma te faaitoitohia mai e to ratou mau hoa, e tuhi na taata tataˈu te tahi e te tahi na roto i te tataˈuraa e na vai e faahiti i te parau faufau roa ˈˈe. I roto i taua mau tataˈuraa nei, o te mau metua, te utuafare e te Atua atoa hoi, te faainohia.
Te na ô ra te Maseli 13:20 e: “O tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” Oia hoi te auraa, ia amuimui atu outou i roto i te feia parau faufau, eiaha iho â ïa e maerehia ia parau faufau atoa outou. No reira o Monique, e Ite no Iehova oia, e faaara ˈi i to ˈna mau hoa e eita o ˈna e hinaaro e faaroo i te parau ino. E parau roa ˈtu oia e “A haapao maitai i to oe vaha!” i te hoê hoa e parau ino noa ˈtu. Parau mau, e ere i te mea ohie. Tera râ, mai ta te tahi atu taurearea, o Steve, e parau ra “ia mamu noa oe, e manaˈo ratou e aita e peapea ia paraparau ratou mai te reira te huru i mua ia oe”.
Eaha ˈtura ïa mai te peu e e faahiti te hoê hoa kerisetiano i te parau ino? No to ratou mǎtaˈu e ia riri mai teie hoa, e tapo paha vetahi pae i to ratou mata, i te na ôraa e e parau iti haihai roa teie. Teie râ, e ara te mau hoa mau te tahi e te tahi, noa ˈtu e e tia ia ‘haamauiui’ i te tahi na roto i te faaiteraa i te parau mau (Maseli 27:6). E navai noa paha te hoê faahaamanaˈoraa iti — eiaha râ te hoê aˈoraa rahi — no te faaafaro i te mau ohipa. Parau mau, mai te peu e te fifihia ra te hoê hoa i te pae no te parau ino, te ohipa maitai aˈe e rave, te faaitoitoraa ˈtu ïa ia ˈna ia imi i te tauturu o te hoê taata paari i te pae varuab. — Hiˈo Galatia 6:1.
Ia vai ara noa outou
Ua faahiti te papai salamo i te tahi atu faaueraa o te nehenehe e tauturu ia outou ia haavî i to outou arero, na roto i teie uiraa: “E nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa?” Te pahonoraa: “Ia faaau i to ˈna haerea i ta oe ra parau.” (Salamo 119:9). Te hoê ravea no te faaohipa i teie aˈoraa, o te haapao-tamau-raa ïa i ta outou mau parau. Ia haapae na outou i te parau ino noa ˈtu e aita te taata e faaroo maira ia outou. No reira, eita ïa outou e parau ino ohie noa ia fifi-noa-hia ˈtu outou.
Te vai-ara-noa-raa, oia atoa hoi ia “haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri”. (Iakobo 1:19.) Maoti hoi i te taora parau e te faahiti i te mau parau o ta outou e tatarahapa a muri aˈe, a tamata na i te haavî ia outou iho (hiˈo Genese 4:7). A feruri na mua i ta outou parau e faahiti. E riro anei ta outou mau parau i te faahuru ê aore ra i te haamauiui i te hoê taata? Eita anei outou e hiˈo-ino-hia mai? Te faaite ra anei ta outou parau i to outou here i te Atua e to outou anaanatae ia vetahi ê (Mataio 22:37-39)? Mai te peu noa ˈtu e mea puai noâ to outou hinaaro e tuhi, a pure i te Atua ia tauturu mai ia outou, mai te papai salamo e na ô ra e: “E tuu mai oe, e Iehova, i te tiai i to ˈu nei vaha: ei tiai i te uputa ra o to ˈu nei utu.” — Salamo 141:3.
I te tahi taime, e riro paha outou i te ore e haapao maitai e i te faahiti i te tahi parau ino (Iakobo 3:2). Eiaha râ te reira e tapea ia outou ia tamau â i te tutava no te haapae i te parau ino. Oia mau, eita paha outou e auhia mai i te fare haapiiraa. “O vau anaˈe iho i roto i te aua o te fare haapiiraa”, o ta Kinney ïa e parau ra. Tera râ, ua riro to ˈna hinaaro papu e maiti i to ˈna mau hoa ei parururaa ia ˈna. Hau atu â, mai ta ˈna iho i parau, “e faatura mai te taata ia oe. E manaˈo hoi ratou e e haerea itoito mau teie”. Tera atoa te manaˈo o te Atua ra o Iehova (Maseli 27:11). Hau atu, e haafaufaa oia i ta outou mau tutavaraa no te patoi i te hinaaro e parau faufau.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i te tumu parau “Eaha te ino ia parau faufau i te tahi taime?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no setepa 1989.
b A hiˈo i te tumu parau “E faaite anei au i te hape a te hoê hoa?” i neneihia i roto i te A ara mai na! o te 8 no setepa 1988.
[Hohoˈa i te api 18]
Eiaha e tapiri atu i te feia parau faufau.