To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra
17raa o te tuhaa: mai te matahiti 1530 mai—Te haapaoraa porotetani—Te hoê faatitiaifaroraa?
“E ere te faaapîraa i te faatitiaifaroraa.”—Edmund Burke, taata no te apooraa rahi beretane no te senekele XVIII
IA AU i te hiˈoraa o te feia tuatapapa aamu porotetani, ua faatia faahou te Réforme [oia hoi te pǔpǔ faaroo o te senekele XVI, o tei haamau i te haapaoraa porotetani] i te kerisetianoraa tumu. Teie râ, te parau nei te feia iriti parau katolika e ua faaô mai oia i te hape i te pae no te haapiiraa. Eaha râ ta te mau api o te aamu no nia i te haapaoraa e faaite maira? Ua riro anei te Réforme ei faatitiaifaroraa mau, aore ra te hoê noa anei faaapîraa, oia hoi te monoraa i te hoê huru haamoriraa na roto i te tahi atu haamoriraa hape atoa?
Te mana taa ê i horoahia na te Parau a te Atua
Ua haapapu noa na te feia faatitiaifaro porotetani i te faufaaraa o te mau Papai. E patoi na ratou i te mau peu tutuu, noa ˈtu e, ia au i te parau a Martin Marty, taata papai rahi no te vea ra The Christian Century, i te senekele i mairi aˈenei, “ua hinaaro e rave rahi mau porotetani e ia faatupuhia te hoê taairaa i rotopu i te Bibilia e te tutuu”. Aita râ to ratou mau “tupuna i roto i te faaroo” i hinaaro i te reira. No ratou, “e mana taa ê to te Bibilia, te ore roa e noaa i te peu tutuu aore ra i te mana a te pâpa”.
Ua faaara taua huru nei i te anaanatae no te iritiraa i te parau, te haaparareraa e te haapiiraa i te Bibilia. I te ropuraa o te senekele XV — oia hoi hau atu i te pae ahuru matahiti hou te omuaraa o te Réforme —, ua horoa maira te taata helemani ra o Johannes Gutenberg, hoê â fenua e o Lutero, i te hoê mauhaa faufaa roa no te haapaoraa porotetani e fa mai a muri aˈe. Maoti te ravea o te faanahoraa i te mau parau i nia i te api i itea mai ia ˈna, ua nenei ihora o Gutenberg i te Bibilia matamua. Ua papu ia Lutero i te mau ravea faahiahia roa e pûpûhia maira e te neneiraa parau, e ua pii aˈera oia i teie ravea apî “te ohipa maitatai roa ˈˈe e te apî roa ˈˈe i horoahia mai e te Atua no te haaparare i te haapaoraa mau na te ao atoa nei”.
E rave rahi atura mau taata tei noaa ia ratou te Bibilia, e aita hoi te Ekalesia katolika i afaro i te reira. I te matahiti 1559, ua faaite aˈera te pâpa Paulo IV i te hoê ture e opani ra e ia neneihia te mau Bibilia na roto i te reo o te nunaa ma te ore e faatiahia e te Ekalesia, parau faatia ta ˈna hoi e ore roa ˈtu e horoa. Inaha, teie ta te pâpa Pie IV i parau i te matahiti 1564 ra: “Ua haapapu mai te mau ohipa i itehia e, ia faatiahia te taioraa o te Bibilia na roto i te reo o te nunaa, e rahi aˈe te ino (...) e itehia mai maoti hoi i te maitai.”
Ua faatupu te Réforme i te hoê “kerisetianoraa” apî. Ua mono aˈera te tiamâraa o te taata tataitahi ia maiti i te mana o te pâpa, e te lituria porotetani i te pureraa katolika. Area te mau fare pure porotetani ra, mea haehaa aˈe ïa ia faaauhia i te mau fare pure unauna rahi katolika.
Te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia
Ua faaite mai te Tuatapaparaa e e rave rahi mau pǔpǔ, e mau pǔpǔ faaroo hoi i te omuaraa, o tei turu i muri aˈe i te mau manaˈo totiale e politita. O te ohipa ïa i tupu no te Réforme porotetani. Te faataa ra o Eugene Rice Jr, orometua haapii i te Tuatapaparaa aamu i te Haapiiraa tuatoru Columbia, e: “I te Moyen Âge [anotau i ropu i te tau tahito e te anotau apî], ua riro te Ekalesia no Tooa o te râ ei faanahoraa no Europa. I roto i te tuhaa matamua o te senekele XVI, ua amaha aˈera i roto e rave rau mau Ekalesia a te nunaa, a te tuhaa fenua, (...) i faaterehia na e te mau faatere e ere i te ekalesiatiko.” Ua faauˈana roa teie nei huru tupuraa i “te aroraa hopea ore o te tau no te Moyen Âge i rotopu i te mana o te feia e ere i te ekalesiatiko e to te mau upoo faatere haapaoraa. (...) Ua taui aˈera te faito o te mana, ma te opa roa ˈtu i te pae o te Hau maoti hoi o te Ekalesia, e i te pae o te taata haere pure maoti hoi o te perepitero”.
No te taata tataitahi, ua horoa mai ïa te reira i te hoê tiamâraa rahi aˈe, i te pae faaroo e i te pae tivila atoa. Taa ê atu i te haapaoraa katolika, aita ta te haapaoraa porotetani e pu teitei e haapao ra i te haapiiraa e te haapaoraa, e maoti te reira, i fariihia ˈi e rave rau mau manaˈo i te pae faaroo. Ua faaitoito mǎrû noa ˈˈera te reira i te huru farii noa i te pae no te faaroo e te hoê haerea taotia-ore-hia tei ore roa ˈtu i manaˈohia i te tau o te Réforme.
Ua haamatara aˈera teie mataˈi o te tiamâraa i te mau faufaa tei ore i faaohipahia na mua ˈtu. Ia au i te manaˈo o vetahi pae, ua riro te reira ei tumu i fa mai ai te mau faaapîraa i te pae totiale, i te pae politita e i te pae no te mau ravea apî o te turai i te totaite taata nei i roto i te hoê anotau apî. Ia au i te taata papai buka tei pohe i teie nei, o Theodore White, “ua faaauhia” te hiˈoraa porotetani no nia i te ohipa “i te faatereraa hau e te oraraa no te mau mahana atoa”. Ua faataa oia i taua morare nei mai te haapiiraa e parau ra e “na te taata iho e amo i ta ˈna hopoia i mua i te Atua no to ˈna haava manaˈo e ta ˈna mau ohipa e rave, ma te ore te mau perepitero e faaô mai aore ra e riro e arai no ˈna. (...) Ia rohi te hoê taata, ia arote hohonu mau â oia, ia haapao maitai oia i ta ˈna ohipa, e ia ore oia e riro ei taata hupehupe e mai te peu e e haapao maitai oia i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii, e noaa mai ïa ia ˈna te taoˈa rahi e te farii maitai o te Atua ei haamaitairaa i ta ˈna mau tutavaraa”.
Mai te huru ra e te haapapu nei taua mau faataaraa parau ra i te maitai o te haapaoraa porotetani, teie râ, e tia anei te reira ia huna i ta ˈna mau hapa? Ua riro atoa hoi te Réforme ei “ravea no te faatupu i te mau ohipa iino hairiiri mau”, o ta te Buka parau paari a te haapaoraa e a te morare (beretane) ïa e faataa ra e te na ô faahou ra oia e: “Ua hope te anotau o te mau Jésuites e o te Tiribuna rahi katolika (...), ua monohia mairâ e te tahi mea hairiiri roa ˈtu â. Ahiri e ua itehia na te taa ore ma te haavare ore i te tau o te Moyen Âge, area i teie nei ra, ua rahi roa ïa te haavare i faanaho-papu-hia.”
Te “haavare i faanaho-papu-hia” — i roto i teihea auraa?
No te mea aita te faatitiaifaroraa i te pae no te mau haapiiraa tumu i tǎpǔhia mai e te haapaoraa porotetani i tupu, e nehenehe mau â e faahiti i te parau ra “haavare i faanaho-papu-hia”. Mea pinepine e na te huru raveraa a te Ekalesia i faatupu i te riri o te feia faatitiaifaro, eiaha râ te hape o te mau haapiiraa tumu. Hau atu, ua tapea noâ te haapaoraa porotetani i te rahiraa o te mau manaˈo e te mau peu katolika no roto roa mai i te haapaoraa etene. Mea nafea hoi te reira? Ua riro te haapiiraa no nia i te Toru Tahi ei hiˈoraa tano maitai no te haapapu i te reira. Ia riro te hoê taata ei melo no te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia, e tia na mua ia ˈna ia farii i teie tooma. Mea puai roa te ati-maite-raa ˈtu i taua haapiiraa nei, e te reira noa ˈtu e te farii ra te Buka parau paari a te haapaoraa (beretane) e ‘te faˈi nei te feia iriti parau e te mau taata faataa i te parau no nia i te Atua i teie mahana, e aita hoê aˈe vahi i roto i te Bibilia e faataa papu maitai ra i teie haapiiraa’.
Ua faatitiaifaro anei te haapaoraa porotetani i te mana ekalesiatiko tia ore? Aita. Ia au i te parau a Martin Marty, ua “rave faahou mai oia i te hohoˈa o te mana o te haapaoraa katolika o te tau o te Moyen Âge, ma te faarue i te hohoˈa i vaiihohia mai e Roma no te haamau faahou i teie â hohoˈa ia au râ i te hiˈoraa porotetani.”
Ua tǎpǔ atoa mai te haapaoraa porotetani e haamau faahou i “te autahoêraa i roto i te faaroo”. Aita roa râ teie parau tǎpǔ bibilia i tupu inaha, ua rahi roa te mau pûpû faaroo porotetani taa ê, e mau tumu anaˈe hoi no te amahamaharaa. — Ephesia 4:13.
Te huenaneraa i faanahohia — eaha ïa te auraa?
I teie nei mahana, i te matahiti 1989, ua amaha te haapaoraa porotetani na roto e rave rau mau pûpû faaroo e mau haapaoraa taa ê te ore e nehenehe e taiohia. Hou te tabula e oti ai i te papai, ua fa ê na mai ïa e rave rahi atu â mau pûpû apî, area vetahi ra, ua moe ïa.
Teie râ, ua rave te Buka parau paari a te ao kerisetiano (beretane) i te tahi ohipa “aita e faaauraa” ia ˈna i faataa i te amuiraa faaroo kerisetiano (ia au i to ˈna huru i te matahiti 1980 ra) i roto e “20780 faaroo kerisetiano taa ê”, e mau faaroo porotetani ïa te rahiraaa. No reira, te taiohia ra i roto, e 7889 pûpû faaroo tumu, e 225 pûpû beretane, 1345 pûpû tei faataa ê mai ia ratou e 10065 haapaoraa no te tahi mau fenua e te rahiraa o to ratou mau melo e ere ïa i te feia Uouo.
I roto i ta ˈna faataaraa parau no nia i te mau tumu o teie huenaneraa, i parauhia e e “tapao teie no te oraora-maitai-raa e e tapao atoa hoi no te tahi paruparu”, te faataa ra te buka ra Te kerisetianoraa porotetani (beretane) e “no roto mai paha [teie huenaneraa] i te maramarama o te taata e to ˈna hinaaro e faaoti roa i ta ˈna opuaraa, te tumu rahi râ, o te mau taata teoteo o tei faateitei roa i to ratou huru hiˈoraa i te oraraa”.
Tera mau te tumu! Ma te horoa noa i te hoê faufaa haihai roa i te parau mau a te Atua, te faaau mai nei te mau taata teoteo i te tahi atu mau ravea e noaa mai ai te ora, te faatiamâraa, aore ra no te tapae atu i te vai-maitai-raa. Aita roa ˈtu râ te Bibilia e farii ra e ia rau te huru o te mau faaroo.
Ia faaitoito oia e ia rau te huru o te mau faaroo, e au ra ïa e te parau ra te haapaoraa porotetani e aita te Atua i haamau i te hoê noa ˈˈe ture e faataa ra e nafea ia haamori ia ˈna. Ua tuea anei teie huru huenaneraa i faanahohia e te hohoˈa o te hoê Atua parau mau, ta te Bibilia e parau ra e “e ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ”? Te faaohipa nei te mau porotetani i te hoê huru raveraa i ite-maitai-hia: “A pee atu i te Ekalesia o ta oe e hinaaro.” Eaha hoi te taa-ê-raa i roto i taua huru feruriraa nei e te manaˈo orure hau tei aratai ia Adamu raua o Eva ia tiaturi i te haavare, e roohia ihora raua i te ati? — Korinetia 1, 14:33; hiˈo Genese 2:9; 3:17-19.
Aita ratou e haapao ra i te mana taa ê o te Bibilia
Noa ˈtu te faufaa rahi ta te feia faatitiaifaro matamua i horoa no te Bibilia, ua riro mai te mau taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua porotetani, ei mau metua no te faahaparaa rahi. “No reira, o ta Marty ïa e parau ra, aita ratou i haapao faahou i te parau bibilia a faaau noa ˈi i te reira mai te hoê parau no te Tau tahito.” Aita ratou i horoa i “te hoê mana taa ê i te feia papai i te Bibilia i faauruahia e te Atua”.
I to ratou parauraa e e ere paha te Bibilia i te mea faauruahia mai e te Atua, ua faaaueue aˈera te feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua porotetani i te faaroo no nia i ta te feia faatitiaifaro i faariro noa na ei niu mau no te haapaoraa porotetani. Inaha, ua matara ˈtura ïa te uputa no te tiaturi-ore-raa, te manaˈo tiamâ e te tiaturiraa i te mea e tano i te feruriraa. Inaha, e ere hoi ma te tumu ore to te feia iriti parau e rave rahi faariroraa i te Réforme ei tumu matamua i rahi roa ˈi te mana o te feia e ere i te ekalesiatiko o teie nei tau.
Ua faaô atu ratou i roto i te ohipa politita
Te haapapu maitai ra teie tuatapaparaa no nia i te mau faahopearaa i itehia mai e te haapaoraa porotetani e aita oia i haamau faahou mai i te kerisetianoraa mau, noa ˈtu e e opuaraa maitatai roa to vetahi mau taata faatitiaifaro e to ta ratou mau pǐpǐ. Maoti hoi i te turu i te hau na roto i to ratou oreraa e faaô atu i roto i te mau ohipa o teie nei ao na nia i to ratou tiaraa kerisetiano, ua rave mai te haapaoraa porotetani i te hoê haerea here aiˈa.
O te ohipa ïa i itehia i te taime iho a tupu ai te amaharaa o te amuiraa faaroo kerisetiano, i te hoê pae te mau fenua katolika e i te tahi ra, te mau fenua porotetani. Ua haamanii te mau nuu o na pae e piti nei i te toto na te fenua Europa taatoa i roto hau atu paha i te hoê ahuru e ma piti mau tamaˈi. Te faahiti ra te Buka parau paari beretane apî (beretane) i teie ohipa mai te mau “aroraa faaroo i faatupuhia e te Réforme helemani e helevetia o te mau matahiti 1520”. Te aroraa tuiroo roa ˈˈe, o te aroraa ïa o Na Toru ahuru Matahiti (1618-1648), i reira to te mau porotetani no Helemani aroraa ˈtu i to ratou mau hoa fenua katolika no te tahi mau tumu politita e faaroo atoa hoi.
Ua manii atoa te toto i te fenua Beretane. I roto i na matahiti 1642 e 1649, ua aro atu o Charles I i te Apooraa rahi. I te mea e no roto te rahiraa o te mau enemi o te arii i te amaa e titau ra i te hoê kerisetianoraa viivii ore aˈe o te Ekalesia no Beretane [parauhia te mau puritains], te piihia ra teie aroraa i te tahi taime, te orureraa hau a te mau puritains. Ua hope teie aroraa na roto i te haapoheraahia o Charles I e te haamauraahia te hoê taatiraa tapihooraa tauihaa puritain i faaterehia mai e Oliver Cromwell no te hoê taime poto roa. Noa ˈtu e aita teie aroraa tivila beretane i riro na mua roa ei aroraa faaroo, te manaˈo nei te feia tuatapapa aamu e e tiaraa faufaa roa to te haapaoraa i roto i te faraa mai te mau pae enemi.
I roto i taua tamaˈi ra to te pûpû faaroo i parauhia Totaiete a te mau Hoa aore ra quakers faraa mai. Ua faaruru to ˈna mau melo i te patoiraa rahi a to ˈna mau “taeae” porotetani. No reira, e rave rahi hanere quakers tei pohe i roto i te mau fare tapearaa, e tau tausani ê atu tei hamani-ino-hia. Ua rahi roa râ teie pûpû, e tapae roa ˈtura i te mau fenua aihuaraau beretane no Marite, i reira to Charles II tarimaraa i te hoê haapueraa ture e faatia ra ia William Penn ia haamau i te hoê fenua aihuaraau quakers, i te matahiti 1681 ra. Riro mai nei taua fenua nei ei Hau no Pennsylvanie.
I to ratou imiraa i te tahi mau melo apî i te fenua ěê, aita te mau quakers i rave i te tahi ohipa apî; ua rave ê na hoi te tahi atu mau haapaoraa i taua ohipa ra. Teie râ, i muri aˈe i te “faaapîraa” porotetani, ua tutava maite aˈera te mau katolika e te hoê pae rahi o te mau pûpû porotetani no te afai atu i te poroi no te hau e te parau mau a te Mesia, i te feia “faaroo ore” ra. Auê ïa ohipa maamaa e! Aita hoi te mau katolika e te mau porotetani, oia hoi te “feia faaroo”, e afaro ra no te faataa i te hoê anaˈe haapiiraa no nia i te parau mau a te Atua. Hau atu, aita ratou i faaite i te hau e te autahoêraa autaeae. Ia hiˈohia teie mau huru tupuraa atoa ra, eaha ïa te ohipa e tupu ‘ia farerei anaˈe te mau “kerisetiano” e te mau “etene”’? A taio ïa i te 18raa o te tuhaa i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a Ua tapao mai teie buka faahororaa i neneihia i te matahiti 1982, e 22190 faaroo kerisetiano i te matahiti 1985 ra, ma te faataa e “e maraa te numera o te mau faaroo i teie nei e 270 i te mau matahiti atoa (e 5 i te hebedoma)”.
[Tumu parau tarenihia i te api 17]
Te mau tamarii matamua o te Réforme
TE TAATIRAA A TE EKALESIA NO BERETANE: e 25 Ekalesia tei faataa ê mai ia ratou e e 6 mau pûpû ê atu e farii ra i te haapiiraa, te mau ture e te lituria a te Ekalesia no Beretane, e e auraro ra i te mana o te arii epikopo no Cantorbéry. Ia au i te Buka parau paari a te haapaoraa (beretane), “te auraro noa râ” te haapaoraa a te Ekalesia no Beretane “i te haapiiraa no nia i te tiaraa a te mau epikopo no te mono i te mau aposetolo e ua tapea noâ e rave rahi mau peu no te tau na mua ˈtu i te Réforme”. Te rave nei te mau melo o te Ekalesia no Beretane ei faahororaa i Te buka o te pure tahoê, “te lituria hoê roa na roto i te reo o te nunaa no ô mai i te Réforme e faaohipa-noa-hia ra”. Ua ofati faahou te mau melo no te Ekalesia no Beretane i te fenua Marite o tei faataa ê mai ia ratou i te Ekalesia no Beretane e no te haamau, i te matahiti 1789 ra, i te Ekalesia épiscopalienne, i te tutuu i te avae febuare 1989 na roto i te faatoroaraa i te hoê vahine ei epikopo no te taime matamua i roto i te aamu o te haapaoraa no Beretane.
TE MAU EKALESIA BAPTISTES: e 369 mau faaroo (i te matahiti 1970 ra) no roto mai i te mau anabaptistes o te senekele XVI, o tei haafaufaa na i te bapetizoraa o te taata paari ma te faahopu roa i raro i te pape. Ia au i te Buka parau paari a te haapaoraa, “te fifi ra” te mau baptistes “no te tapea i te autahoêraa i te pae no te faanahonahoraa e te tuatapaparaa i te parau no nia i te Atua”. Te na ô faahou ra oia e: “Mea rahi roa te fetii baptiste i te fenua Marite, (...) teie râ, mai i roto e rave rahi mau utuafare fetii rarahi, eita vetahi o to ˈna mau melo e paraparau faahou te tahi e te tahi.”
TE MAU EKALESIA A LUTERO: e 240 mau faaroo (i te matahiti 1970 ra), o te faahiahia nei i te mea e o ratou te pûpû porotetani rahi roa ˈˈe. Ia au i te World Almanac and Book of Facts 1988, “te amaha rii ra” to ratou mau melo “i nia i te tahi mau tuhaa no nia i te huru o te nunaa (Helemani, Tuete, e te tahi atu â)”. Te parau faahou ra râ teie buka e “te mau amahamaharaa rahi roa ˈˈe, o te mau amahamaharaa ïa i rotopu i te pǔpǔ e titau ra e tapea i te haapiiraa tumu e te pǔpǔ e farii ra i te faaapîraa”. Ua ite-papu-hia te mau amahamaharaa i te pae here aiˈa o te feia faaroo lutero i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, ia au i te mau parau a E. Gritsch, no te haapiraa perepitero faaroo a Lutero e tatara ra i te parau no nia i te Atua (fenua Marite), “ua patoi te hoê pǔpǔ iti o te mau amuiraa e te mau orometua no te faaroo a Lutero [no Helemani] ia Hitler, ua mamu noa râ te rahiraa o te mau melo o te faaroo a Lutero aore ra ua tahoê atu i te faatereraa nazi”.
TE MAU EKALESIA MÉTHODISTES: e 188 mau faaroo (i te matahiti 1970 ra) no roto mai i te hoê pûpû a te Ekalesia no Beretane i haamauhia e John Wesley i te matahiti 1738. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faataa ê maira teie pûpû ia ˈna. Ua faaau o Wesley i te hoê méthodiste mai te hoê “taata o te auraro maite i te huru raveraa i papaihia i roto i te Bibilia”.
TE MAU HAAPAORAA POROTETANI RÉFORMÉES E PRESBYTÉRIENNES: I te pae no te haapiiraa, te pee nei te mau haapaoraa porotetani réformées (e 354 rahiraa i te matahiti 1970 ra) i te haapiiraa a Kalavino maoti hoi i ta Lutero. Te parau nei ratou ia ratou “te Ekalesia katolika réformée”. Te auraa o te parau ra “presbytérien” oia ïa, te hoê mana faatere ekalesiatiko e raatirahia e te mau matahiapo (presbytres). Te taatoaraa o te mau Ekalesia presbytériennes, e mau haapaoraa porotetani réformées anaˈe ïa; teie râ, aita te mau haapaoraa porotetani réformées atoa e auraro ra i te hoê mana faatere presbytérien.
[Hohoˈa i te api 14]
Te hoê api faahiahia mau i penihia o te Bibilia a Gutenberg.
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te faatiahia mai e te Vahi vairaa buka no Beretane
[Hohoˈa i te api 15]
O Gutenberg e ta ˈna matini neneiraa parau.
[Hohoˈa i te api 16]
John Wesley, te taata i haamau i te Ekalesia méthodiste (1738).