Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea ia faaoromai i te mau parau faaino
“E ore roa to ˈu metua tane e tairi mai ia ˈu, tera râ, mea mauiui roa ta ˈna mau parau e mea mehameha aˈe na ˈu i te hoê poara.” — Anne.
“E tupu mai te manaˈo faufaa ore i roto ia ˈu ia faainohia mai vau e e taˈi noa teie mau parau i roto ia ˈu nei e rave rahi mahana te maoro, e i te tahi taime e rave rahi hebedoma. Noa ˈtu e, i roto i te roaraa o te tau, ua ora te mau pepe ta taua mau parau ra i faatupu i nia i to ˈu feruriraa, te vai noa nei te mau rifa.” — Richard.
MAI te mau tausani mau taurearea, ua roohia o Anne e o Richard i ta te feia aravihi e parau ra te ino-roa-raa te manaˈo o te hoê tamarii i nia ia ˈna iho: oia hoi te mau mauiuiraa i te pae no te here. Noa ˈtu e aita e pepe e itehia i nia i te tino, e riro te hamani-ino-raa tamau e ravehia nei e te tahi mau metua na roto i ta ratou mau parau, ei huru rave-ino-raa i te tamarii.
“No ˈu iho nei, aita to te oraraa e auraa”, ta Maryline ïa e haamanaˈo ra, inaha, ua rave to ˈna metua vahine i teie huru hamani-ino-raa i nia ia ˈna. E pinepine i te itehia te hoê manaˈo haafaufaa ore ia ˈna iho i roto i te mau taurearea tei faariro-noa-hia ei maau aore ra ei tamarii hupehupe, tei haamehamehahia, tei parau-noa-hia e tamarii mauˈa roa (“Aita iho â e nehenehe e tiaturi ia oe!”), aore ra tei tamaˈi-noa-hia no te tahi mau hape rii haihai roa (“Na oe iho â te hape!”). E itehia te mau pepe no roto mai i te parau faaino na roto i te tahi taereraa o te tupuraa i te pae feruriraa e i te pae no te mau manaˈo hohonu, te hoê huru rave ino aore ra te oreraa e faaite i to ˈna manaˈo ia vetahi ê. No reira, ua tano roa te Bibilia ia faaau oia i te mau faahopearaa o te hoê parau mauiui mau i te “ˈoˈe patiatia ra”. — Maseli 12:18.
Ia farii na tatou na mua e te faariro nei vetahi mau taurearea i te mau aˈoraa a to ratou mau metua ei parau faaino (Ephesia 6:4). Noa ˈtu e mea au ore iho â ia aˈohia mai outou, e nehenehe outou e faufaahia i taua huru aˈoraa nei (Maseli 4:13). Hau atu, ‘te hapa nei hoi’ te mau metua ‘i te mau mea atoa e rave rahi. E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e e taata parau-tia oia’. (Iakobo 3:2.) No reira, ia riri anaˈe ratou, e riro atoa te mau metua maitatai roa ˈˈe i te faahiti i te mau parau ta ratou e tatarahapa i muri iho. Tera râ, mai te peu e e peu matauhia te parau-noa-raa i te mau parau faaino o te haamauiui i te taata, mai te peu e e faahitihia teie mau parau no te rave ino i te hoê taata, ua riro paha ïa te reira ei mau mauiuiraa rahi i te pae no te herea.
Eaha ïa to outou huru i roto i taua huru tupuraa nei? A tahi, e tamata anaˈe na i te faataa i te tumu o taua mau hamani-ino-raa nei.
Te tumu o te mau hamani-ino-raa
“Te mau metua e faaino nei i ta ratou mau tamarii, e ere ratou i te feia maamaa ino roa, aore ra te feia e erehia nei i te here no ta ratou mau tamarii”, o ta Blair et Rita Justice ïa e haapapu ra. Ua faaite mai ta raua maimiraa i rave e e 85 % o taua mau metua i roo-atoa-hia i taua ereraa i te pae no te here ra — e i te tahi mau taime, ua rave-ino-roa-hia ratou i te pae tino — i to ratou nainairaa. E rave rahi feia aravihi teie e manaˈo nei e e pinepine te metua tane aore ra te metua vahine i te faahiti i te mau parau faaino, no te mea e manaˈo papu ore roa to ˈna, e ere râ no te tahi hapa i ravehia e te tamarii.
I te mea e aita to ratou metua tane aore ra to ratou metua vahine i faaite mai i te here e i horoa mai i te haapiiraa o ta ratou e hinaaro ra, mea fifi roa ˈtura na te tahi mau metua ia faaite i to ratou here i ta ratou mau tamarii (hiˈo Ioane 1, 4:19). Ia hape rii noa te tamarii, e faariro ïa ratou i te reira ei patoiraa ia ratou e e oioi noa ratou i te faahiti i te mau parau rii faahapa e te mau parau faaino.
Oia atoa, e nehenehe te imiraa i te moni e te raveraa i te tamarii i roto i teie anotau “ati rahi”, e riro ei ohipa teimaha mau no te mau metua (Timoteo 2, 3:1). E riro vetahi mau metua iria ohie noa i te ore e nehenehe e haavî faahou ia ratou ia ite anaˈe ratou e te patoi maira ta ratou mau tamarii ia ratou.
Oia mau, aita hoê aˈe mea te nehenehe e paruru i te mau parau faaino (Kolosa 3:8). Teie te faaueraa i horoahia ˈtu i te mau metua, e ara ‘eiaha e faariri atu i ta ratou mau tamarii, ia ore ratou e paruparu mai’. (Kolosa 3:21.) Teie râ, mai te peu e taa i te tamarii e te faaino maira to ˈna metua tane aore ra to ˈna metua vahine ia ˈna, no te mea paha e ua arepurepu roa to ˈna manaˈo aore ra te farerei nei oia i te mau fifi teimaha roa, e nehenehe paha o ˈna e hiˈo i te mau ohipa ma te manaˈo aifaito maitai. E nehenehe taua huru hiˈoraa nei e tauturu ia ‘tamǎrû i te riri’. — Maseli 19:11.
Nafea ia faaoromai i te mau parau faaino
Mai te peu e te roohia ra to outou mau metua i te mau fifi i te pae no te mau manaˈo hohonu, e ere iho â ïa na outou te hape. Aita hoi ta outou e ravea no te tauturu ia ratou ia faatitiaifaro i taua huru fifi nei. I te tahi taime, no te mau faaino rahi e faahitihia e te mau metua, mea maitai aˈe ia imi i te tauturu i rapaeau mai i te utuafare, ei hiˈoraa, i pihai iho i te hoê matahiapo o te amuiraa. — Isaia 32:1, 2.
I roto râ e rave rahi mau tupuraa, te vai ra vetahi mau mea o ta outou e nehenehe e rave ia nehenehe outou e faaoromai i te fifi. A tahi, a tamata i te ‘faatura ˈtu i to outou mau metua’, noa ˈtu e eita ta outou e nehenehe faahou e faaoromai i to ratou haerea (Ephesia 6:2). Ia pahonohono outou, aore ra ia tuô atoa ˈtu outou, eita noa outou e au-ore-hia mai e Iehova, te faaino roa ˈtura râ outou i te mau ohipa.
Tera râ, “te parau mǎrû ra tei faaore i te riri”. (Maseli 15:1.) I roto i ta ˈna buka Mea riri roa na ˈu to ˈu mau metua (beretane), te faataa ra o Joyce Vedral i te tahi huru tupuraa i reira te metua vahine e tuô ai: “Mea ino mau â te mahana i fanau ai au ia oe!” Ia pahono atu te tamarii e: “E mea ino mau â te mahana i riro ai oe ei metua vahine no ˈu!”, e ino roa ˈtu â te tatamaˈiraa. No reira, teie te pahonoraa ta Joyce Vedral e faataa maira: “Ua ite au e te haafifi nei au ia oe i te tahi taime. E ere i te mea ohie te tuhaa a te metua vahine.” Parau mau, e ere i te mea ohie ia pahono atu i te riri na roto i te mǎrû, tera râ, o te hoê ravea maitai roa teie no te tamǎrû i te riri. — Hiˈo Maseli 26:20.
I te tahi taime, e nehenehe te mau tatamaˈiraa faufaa ore e apehia. Ia haamanaˈo oia i te tahi mau aimǎrôraa i faaamahamaha ia ˈna e to ˈna mau metua i to ˈna apîraa ra, teie ta te hoê potii o Barbara te iˈoa e faˈi ra: “Ahiri pai au i feruri na mua ˈˈe vau e faahiti ai i te parau. Aita vau e taa maitai ra i te mau mea. Ia ite outou e ua riri ê na to outou metua tane aore ra to outou metua vahine no te tahi tumu, a tiai rii! Ahiri aita, e faaino roa ˈtu ïa outou i te mau ohipa.”
I to ˈna aˈe pae, teie ta te hoê taurearea i parau: “Te ite ra vau i teie nei e, ia ore vau e haapao i te mea o ta ratou i ani mai, i reira ïa to ˈu mau metua e riri ai. I muri iho, ua haapao maitai au i te rave i te mau ohipa atoa i faauehia mai, mai te horoiraa i te auˈa aore ra te afairaa i te farii pehu i te pae purumu.” Te faahopearaa? Ua iti mai te mau tatamaˈiraa.
Ia roaa faahou mai te faatura ia ˈna iho
Teie râ, mai te peu e haamaau-noa-hia te hoê taata, e riro ïa o ˈna i te haafaufaa ore ia ˈna iho. “I te tahi taime, e manaˈo roa vau e e maau iho â vau, e e tamahine mauˈa roa, e ua riro atoa vau ei hopoia teimaha roa”, o ta Anne (ta matou i faahiti i te omuaraa ra) ïa e parau ra. Nafea ia faaore i taua mau manaˈo hape ra?
E rave rahi mau taurearea teie e manuïa nei i te faaoromai i te huru au ore o to ratou utuafare ma te ore e tapea mai i te mau pepe ino roa i te pae no te feruriraa. Te faaite maira te mau maimiraa e “e pinepine, te vai ra te hoê taata e anaanate ra” i taua mau taurearea ra. “Mea hinaaro mau â na te mau taurearea ia amui atu e te hoê taata o te anaanatae ra ia ratou e o te faaitoito atoa ia ratou”, o ta Janet Drobes ïa e faataa ra, e vahine tauturu oia i te pae totiale e haapao ra i te mau fifi i te pae feruriraa. Mai te peu e mea maitai â to outou mau taairaa e te hoê o to outou mau metua, no te aha ïa outou e ore ai e haafatata ˈtu ia ˈna? E ite atoa outou i te tauturu faufaa roa i roto i te amuiraa, i reira mea rahi roa te mau kerisetiano o te haapao mai i to outou huru.
E riro atoa te raveraa i te tahi ohipa faaanaanataeraa manaˈo, mai te haapiiraa i te hoê reo ěê aore ra te hautiraa i te tahi upaupa, ei ravea no te haamaitai i to outou manaˈo no nia ia outou iho. E faatupu atoa mai te tautururaa ˈtu ia vetahi ê ia haapii i te Parau a te Atua i te mau oaoa e rave rau, ia ite iho â râ outou e te haamaitai maira te Atua i ta outou mau tutavaraa (Korinetia 1, 3:6-9). O ta Anne ïa e haapapu ra i te na ôraa e: “Auaa te taviniraa [ma te taime taatoa], ta Iehova hoi i farii ia ˈu ia rave na roto i to ˈna aroha, i taa ˈi ia ˈu e e ere vau i te maamaa mai ta to ˈu metua tane i tiaturi noa na.”
Auaa râ hoi, eita te mau huru tupuraa ino roa ˈˈe e vai maoro mai. Hau atu, e ere ïa no te mea e e faaino mai to outou mau metua ia outou, e riro atoa ïa outou ei metua tane aore ra ei metua vahine faatura ore. I roto i taua tuhaa nei, e nehenehe te mana o te Parau a te Atua e faaaifaito maitai i te hiˈoraa paruparu mau a to outou mau metua. A tiai noa ˈi outou, a imi i te tauturu a Iehova ia nehenehe outou e faaoromai. E oaoa roa o ˈna ia ite oia i ta outou mau tutavaraa no te tapea i te hoê haerea tia i mua i te mau parau faaino. — Maseli 27:11.
E riro paha te huru paari mau ta outou e faaite ra i roto i taua mau taime fifi mau ra i te turai i to outou mau metua ia taui i to ratou huru. A hiˈo na i te hiˈoraa o Maryline, taua potii tei hepohepo roa ra ta matou i faahiti i te omuaraa o te tumu parau. “Ia feruri au, ia tamaˈi anaˈe to ˈu metua vahine ia ˈu, e pahono iho â vau. I teie nei râ, te tamata nei au i te faaohipa i ta te Parau a te Atua e faaue ra, e mea maitai roa. Te taui ra o Mama. Maoti te Bibilia, ua taa ia ˈu i to ˈna huru. Mea maitai aˈe to mâua mau taairaa.” Ia rave outou i te taahiraa matamua, e ite atoa outou i teie faahopearaa.
[Nota i raro i te api]
a Te na ô ra te hoê api parau i neneihia e te Tomite marite no te arairaa i te mau hamani-ino-raa i te tamarii e: “Mea faufaa roa ia tapao e e ite-papu-hia te mau hamani-ino-raa i te pae no te mau manaˈo hohonu na roto i te rahiraa o te mau huru iino o te mau metua, eiaha noa râ na roto i te mau huru tupuraa e tupu i te tahi noa taime aore ra te mau huru matauhia e tupu i tera e tera taime e no te tahi mau tauiraa o te huru o te mau metua.” — Na matou e haapapu nei.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
Ua faaite mai te hoê maimiraa e e 85 % o te mau metua e faaino nei i ta ratou mau tamarii, ua faaino-atoa-hia ratou i to ratou nainairaa.
[Hohoˈa i te api 13]
E nehenehe te faaohiparaa i te hoê ohipa faaanaanatae manaˈo, mai te haapiiraa i te hauti i te hoê upaupa, e faarahi i te manaˈo faatura ia ˈna iho.