Te hoê ao aita e mauhaa tamaˈi faahou e nehenehe anei e tiaturi i te reira?
AUÊ ïa tamǎrûraa e ahiri e e nehenehe e faaore roa i te ati o te ohipa hooraa i te mau mauhaa tamaˈi, e e faaore roa atoa i te mau mauhaa atoa i haaputuhia na te palaneta atoa nei! E nehenehe anei e tiaturi e e tupu te reira i te hoê mahana? Te faaite ra te Tuatapaparaa e eita roa te mau nunaa e opua e rave i te reira na roto i ta ratou iho mau ravea. Hau atu, e tapao noa te haapueraa mauhaa tamaˈi, area ra, no te arai roa i te hoê fifi, e tia ïa ia hiˈopoa i te tumu mau. Eaha ïa te tumu mau, e na vai e nehenehe e hiˈopoa i te reira?
Na te tamaˈi, te hoê o te mau ati rahi roa ˈˈe o te huitaata nei, e faaitoito nei i te ohipa hooraa i te mau mauhaa tamaˈi. E ere râ teie nei ohipa hooraa te tumu o te tamaˈi, o te tamaˈi râ te tumu o te ohipa hooraa mauhaa. O te tamaˈi anei ïa te tumu otahi roa o te fifi? Eita. O te hoê anaˈe ïa amaa teie, i reira e ûˈa mai ai te ohipa hooraa mauhaa tamaˈi. No hea mai ïa te maa e faaamu nei i teie amaa?
Tei ia vai ra te mana no te opua e faatupu i te tamaˈi? E horoa te haapueraa ture a te mau huru fenua atoa i teie nei hopoia na te faatereraa o te opua e faatupu i te tamaˈi, i roto i te rahiraa o te taime, no te faarahi atu â aore ra no te paruru i te mau faufaa o te nunaa. Ua turuhia te mau faatereraa iho na te huiraatira. No reira ˈtura, te vai ra te hoê taairaa i rotopu i te fifi o te mau mauhaa tamaˈi e te taatoaraa o te faanahoraa taata nei, faanahoraa tei faaterehia e te here aiˈa, te tataˈuraa i te pae faanavairaa faufaa, te ohipa haru fenua e te au-ore-raa i te tahi atu nunaa taata. O teie anei ïa faanahoraa te tumu o te fifi? Eita. E faaite mai te hoê tuatapaparaa hohonu roa ˈtu â e te faaitoito-atoa-hia ra o ˈna e te tahi atu tumu huna, ta te rahiraa o te feia e ora nei i teie mahana e hinaaro ra e ore e ite.
Te hoê tumu huna i faaite-tahaa-hia
Te faaite maira te Bibilia e eaha mau na taua tumu nei. Te faataa ra teie buka tahito e ua patoi te hoê varua i poietehia e te Atua, tei puai mau e tei faaitoitohia e te hinaaro nounou toroa e te miimii, i te Atua (Ioba 1:6-12; 2:1-7). Ua piihia o ˈna o Satani (oia hoi te auraa Patoi) e te Diabolo (oia hoi te auraa Pari haavare, Faaino). Ua faaô o ˈna i te hara e te pohe i roto i te utuafare fetii taata nei (Genese 3:1-7), no reira oia e parauhia ˈi e “varua ino”. O ˈna te tumu o te taparahiraa taata matamua o te Tuatapaparaa, to Kaina taparahiraa ia Abela. — Ioane 1, 3:12; Genese 4:8.
Te faaite atoa ra te Bibilia i te huru mau o Satani i te na ôraa e o ˈna “te atua o teie nei ao”, te “teni rahi” i ‘horoa i to ˈna iho puai, e te mana rahi’ no te faanahoraa politita a te ao nei. Ua haapapu maitai mai o Iesu Mesia e “e taparahi taata [te Diabolo] mai te matamua mai â” e o o ˈna “te arii o teie nei ao”. — Korinetia 2, 4:4; Apokalupo 12:9; 13:1, 2; Ioane 8:44; 14:30.
Teie râ, eita teie nei tumu iino e vai noa mai e a muri noa ˈtu. Na te hoê hiˈopoaraa i te Bibilia e haapapu mai e te tau fifi mau ta tatou e ora nei o te mau mahana hopea ïa o te faanahoraa a Satani. Te auraa ra, “e maa taime poto” to te Diabolo “e toe nei” hou ta ˈna mau ohipa e faahopehia ˈi. Ua faataahia mai te hopea o te mana o Satani na roto i teie faahohoˈaraa a te aposetolo Ioane: “Ite atura vau i te hoê melahi i te pouraa mai mai te raˈi mai, e tei ia ˈna te taviri o te abuso ra, e e fifi rahi auri tei tana rima. Ua haru ihora oia i te teni ra, i taua ophi tahito ra, oia hoi te diabolo ra, o Satani, ua ruuruu ihora ia ˈna e ia hoê tausani i te matahiti. Ua huri atura ia ˈna i raro i te abuso ra, ua opani atura i te opani ia ˈna, tuu ihora i te tapao i nia ihora, ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua, e ia hope roa taua na matahiti hoê tausani ra: e i muri aˈe i te reira: ia tuu-iti-noa-hia ˈˈe oia e tia ˈi.” — Apokalupo 12:12; 20:1-3.
E faaorehia te mau mauhaa tamaˈi
Ia matara anaˈe te tumu, e ore roa ïa te mana iino. Ia nehenehe te mau taata e fanaˈo i te hau i faahoˈihia mai i nia i te fenua nei i roto i te roaraa e hoê tausani matahiti, e faaore roa o Iehova, te Atua Mana hope iho, i te haamǎtaˈuraa a te mau mauhaa tamaˈi: “A haere mai na, a hiˈo i ta Iehova i rave! te pau ta ˈna i rave i te fenua nei! Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” — Salamo 46:8, 9.
E mau mirioni taata teie e faaineine nei, mai teie atu nei no te ora i roto i taua mau huru tupuraa hau mau ra. Te faatupu nei te mau Ite no Iehova i teie parau tohu: “E ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (Isaia 2:4). No reira, eita roa ratou e apiti noa ˈˈe i roto i te ohipa hooraa mauhaa tamaˈi. Ia au i te hiˈoraa o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ, aita roa ratou e amui nei i roto i te mau ohipa politita e aita atoa e apiti nei i roto i te tamaˈi, noa ˈtu e eaha te ohipa e tupu. — Ioane 17:16.
Te faaite maira te tupuraa o te mau parau tohu bibilia e ua fatata roa mai te taime i reira eita roa e hamani-faahou-hia i te mau mauhaa tamaˈi e i reira e faaohipa-noa-hia te mau faufaa o te fenua nei no te maitai o te taata. Na Iesu Mesia iho, te Tamaiti huiarii o te hau, te Arii o te fenua atoa nei, e haapao i te reira: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” No reira, a oaoa na! Fatata roa te mau mauhaa tamaˈi i te ore roa na te ao nei. — Salamo 72:12-14.
[Hohoˈa i te api 10]
Ua fatata roa te taime i reira eita e ite-faahou-hia te tamaˈi na te ao nei. E riro hoi te fenua nei ei paradaiso hau mau.
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa Pǔpǔ a te mau faehau Marines a te Fenua Marite
Tomite haapao i te pae no te mau ratere i Tahiti