To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru i tahito ra
11 o te tuhaa: 2 hou to tatou nei tau-100 o to tatou nei tau—Te Eˈa o te faaroo, o te tiaturiraa e o te here
“Te mau parau mau rahi, o te mau parau haehaa roa ˈˈe ïa;
te mau taata rahi, o te mau taata haehaa roa atoa ïa.”—Julius e o Augustus Hare, feia papai buka beretane no te senekele XIX
TAU 320 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Alesanedero Rahi, arii no Makedonia, ua fanauhia aˈera te hoê arii faahiahia roa ˈtu â. Ia au i te parau i faaite-atea-hia mai e te Luka 1:32, 33, e taa ê to ˈna huru i to Alesanedero i nia e piti tuhaa faufaa roa: ‘E parauhia oia te Tamaiti na te Teitei, e e ore roa to ˈna basileia e mure.’ O Iesu Mesia ïa teie, e aita noa to ˈna iˈoa e papaihia i roto i te mau api rehurehu o te mau buka aamu.
E taata haehaa o Iesu e ua ora atoa oia i te hoê oraraa haehaa. Aita o ˈna i fatu i te hoê fare unauna rahi. Aita o ˈna i apeehia mai e te feia taoˈa rahi e te feia mana e aita atoa o ˈna i haaputu e rave rahi mau taoˈa faufaa. I te avae atopa o te matahiti 2 hou to tatou nei tau, to Iesu fanauraahia mai i roto i te oire iti no Betelehema, i roto i te mau huru tupuraa haehaa roa e i roto i te hoê utuafare fetii ati iuda haehaa. Ua paari oia i roto i te hau. Ua haapii oia i te toroa tamuta, “(mai tei manaˈohia ra hoi) e tamaiti oia na Iosepha”. — Luka 3:23; Mareko 6:3.
Te feia atoa e patoi nei i te tiaturi e e Tamaiti o Iesu na te Atua, eita ta ratou e nehenehe e faahapa e ua tapao to ˈna fanauraahia mai i te omuaraa o te hoê anotau apî. Oia atoa, eita ta te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e patoi i teie faahitiraa parau a te Buka parau paari kerisetiano a te ao nei (beretane) e na ô ra e: “Ua riro mai te kerisetianoraa ei haapaoraa tei parare roa ˈˈe e tei farii-roa ˈˈe-hia i roto i te Aamu taata nei.”
E ere i te mea apî, mea taa ê râ
E ere te kerisetianoraa i te hoê haapaoraa apî roa. No roto roa mai oia i te haapaoraa a te mau ati Iseraela e te faaohipa atoa ra oia i te Ture i papaihia e te Atua ra o Iehova. Na mua roa ˈˈe te nunaa Iseraela i faanahohia ˈi ei nunaa, ua faaohipa ê na to ˈna ra mau tupuna o Noa, o Aberahama e o Mose i te haamoriraa a Iehova. Inaha, ua na muri noa mai te kerisetianoraa i te haapaoraa tahito roa ˈˈe o te mau haapaoraa, te haamoriraa mau i te Poiete mai tei itehia na i te omuaraa ra i Edene. Teie râ, ua vaiiho noa te mau upoo faatere haapaoraa e te mau faatere no Iseraela i te haapaoraa hape no Babulonia mai, ia ô mai i roto i ta ratou haamoriraa e ia haaviivii ia ˈna. Teie ta te buka ra Te Bibilia i roto i te ao nei (beretane), e parau ra: “I te tau a fanauhia ˈi o Iesu, ua viivii roa te amuiraa ati iuda na roto i te haavare e te haamoriraa no rapeau mai e haapouri na i te mau parau mau pae varua tumu i faataehia mai e te mau peropheta rahi hebera.”
Ia faaauhia ratou i te mau tatararaa fifi roa a te taata nei i tapirihia mai i nia i te faaroo ati iuda, mea ohie roa ïa te mau haapiiraa a Iesu. O ta Paulo ïa i faaite mai, te hoê o te mau mitionare kerisetiano itoito roa ˈˈe o te senekele I, ia ˈna i faahiti mai i te mau huru faufaa roa ˈˈe o te kerisetianoraa: “E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te aroha, e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te aroha ïa.” (Korinetia 1, 13:13). Te faahiti atoa ra te tahi atu mau haapaoraa i te parau no te ‘faaroo, te tiatiruraa e te here’, mea taa ê roa râ te kerisetianoraa. Mea nafea ïa?
E faaroo ia vai e i te aha?
Ua tuu o Iesu i te tapao i nia i te faufaaraa ia ‘faaroo i te Atua’, o ta ˈna hoi i parau e O ˈna te Poiete (Ioane 14:1; Mataio 19:4; Mareko 13:19). No reira, mea taa ê roa te kerisetianoraa i te haapaoraa jaïnisme e te haapaoraa a te Bouddha, inaha, aita taua na haapaoraa nei e farii ra e te vai ra te hoê Poiete e te haapapu nei raua e i vai noa na te ao nei. Hau atu, i te mea e ua faahiti o Iesu Mesia i te parau no “te Atua mau ra” [hoê roa ra], aita ïa o ˈna e tiaturi ra e e rave rahi mau atua e mau ruahine mau, taa ê atu hoi i ta te mau haapaoraa tahito no Babulonia, no Aiphiti, no Heleni e no Roma, e haapii noa na, aore ra i ta te haapaoraa hindou e haapii ra i teie mahana. — Ioane 17:3.
Ia au i ta Iesu i parau, ua opua te Atua e ia horoa o ˈna i “to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi”, ia ‘imi i tei moe ra e faaora’, ia “ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore”. (Mareko 10:45; Luka 19:10; Ioane 3:16; hiˈo Roma 5:17-19.) Te faataa ê nei te tiaturiraa e e titauhia te pohe tusia ia noaa te taraehara no te mau hara, i te kerisetianoraa e te haapaoraa shintō, inaha, aita teie haapaoraa e farii ra e ua hara te taata i te omuaraa ra.
Ua haapii Iesu e hoê anaˈe faaroo mau. Teie te aˈoraa ta ˈna i horoa mai: “E tomo na te uputa pirihao; te atea nei hoi te uputa e te aano nei te eˈa e tae atu ai i te pohe; e e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!.” (Mataio 7:13, 14). Te na ô ra te buka ra Te Hau emepera Roma e: “E faahiti pinepine na te mau kerisetiano [matamua] e tei ia ratou anaˈe ra te parau mau, area te tahi atu mau haapaoraa ra, (...) e mau haapaoraa hape anaˈe ïa.” Mea taa ê roa teie huru i to te melo o te haapaoraa a te Bouddha e o te haapaoraa hindou, inaha, te parau nei ratou e mea maitai te mau haapaoraa atoa.
Eaha te tiaturiraa?
Ua niuhia te tiaturiraa kerisetiano i nia i te parau tǎpǔ a te Poiete e na ô ra e e arai oia i te mau fifi o te ao nei na roto i te faatereraa a te Atua. No reira, mai te omuaraa mai â o ta ˈna taviniraa i te matahiti 29 o to tatou nei tau, ua faaitoito o Iesu i te feia e faaroo maira ia ˈna ia ‘faaroo mai i te evanelia nei’ e faataa ra e “te fatata mai nei te basileia o te Atua”. (Mareko 1:15.) Taa ê atu i te mau haapaoraa no te pae hitia o te râ ma, mai te haapaoraa Ch’ǒn dogyo, aita te haapiiraa a Iesu e faataa ra i te here aiˈa ei ravea no te faatupu i te tiaturiraa kerisetiano. Tera râ, ua patoi Iesu i te mau tamataraa atoa i turai ia ˈna ia faaô atu i roto i te ohipa politita (Mataio 4:8-10; Ioane 6:15). Ma te papu maitai, aita oia i manaˈo, mai te tahi mau upoo faatere ati iuda o to tatou nei tau, e “e tia i te huitaata nei ia rohi no te tauturu atu i te Atua ia faahaere mai i te Mesia”.
Te vai atoa ra i roto i te tiaturiraa kerisetiano te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei i roto i te parau-tia (hiˈo Mataio 5:5; Apokalupo 21:1-4). E ere anei e mea ohie roa ia taa i teie parau? E ere râ i te mea ohie no te feia atoa i haapourihia te feruriraa na roto i te haapiiraa a te haapaoraa a te Bouddha no nia i te nirvāṇa, i tatarahia mai i roto i te buka ra Te mau haapaoraa a te huitaata nei (beretane) mai te hoê “faaearaa”, eiaha râ te hoê “ore-roa-raa”. Te haapapu ra teie buka e “aita” te parau no te nirvāṇa “e nehenehe e faataa-papu-hia”.
Teihea here, e na vai?
Ia au i ta Iesu i parau, teie te faaueraa rahi roa ˈˈe: “E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.” (Mareko 12:30). Ua atea roa ïa te reira i te mau haapaoraa e tuu nei i te mau faufaa a te Atua i te hiti a haapao noa ˈtu ai i te faaoraraa o te taata. Te na ô ra o Iesu e i muri iho, e tia ia faaite i to ˈna aroha no to ˈna taata-tupu. “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou”, o ta ˈna ïa aˈoraa i horoa mai (Mataio 7:12; 22:37-39). A tapao na i te taa-ê-raa e te haapiiraa papu ore a Confucius: “E te mea ta outou e ore e hinaaro ra no outou iho, eiaha ïa e na reira ˈtu ia vetahi ê ra.” I to outou hiˈoraa, eaha te aroha tei hau ê atu i te tahi, te aroha anei e titau ra i te taata eiaha e rave ino atu ia vetahi ê aore ra te aroha e faaitoito ra ia ratou ia hamani maitai i to ratou taata-tupu?
“Te mea matamua e haapapu i te maitai rahi o te hoê taata, o to ˈna ïa haehaa”, o ta John Ruskin, taata papai beretane no te senekele XIX, ïa e parau ra. I to ˈna pûpûraa ma te haehaa i to ˈna ora no te faahanahana i te iˈoa e te roo o to ˈna Metua, no te maitai atoa râ o te taata nei, ua faaite roa mai o Iesu i to ˈna aroha eiaha noa i te Atua, i te mau taata atoa râ. Auê ïa taa-ê-raa e e te hinaaro miimii ia faarirohia oia ei atua ta Alesanedero Rahi i atuatu noa na! Teie ta te Buka parau paari Collier (beretane) e papai ra no nia i taua taata nei: “I roto i te roaraa o to ˈna oraraa, e rave rahi taime ua fatata roa hoi o ˈna i te pohe, aita hoê mea e haapapu ra e ua tapitapi oia i te oraraa o to ˈna nunaa i muri aˈe i to ˈna poheraa.”
No te faahohoˈâ i te here ta Iesu i faaite no te Atua e no te mau taata, e nehenehe e parau e, taa ê atu i te feia faaroo hindou no Inidia o to ˈna tau, aita o ˈna i farii i te hoê faanahoraa paetahi i faataa i te mau pǔpǔ taata. Hau atu, taa ê atu i te mau pǔpǔ ati iuda tei vaiiho i to ratou mau melo ia rave i te mauhaa no te aro atu i te mau faatere au-ore-hia e te nunaa, teie te faaararaa a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” — Mataio 26:52.
Te hoê faaroo tei haapapuhia mai e te mau ohipa
Ua faaite te mau kerisetiano matamua na roto i to ratou haerea e te tapitapi ra ratou no te faaroo, te tiaturiraa e te here. I te mea e ua faaitoitohia ratou ia “haapae (...) i te taata tahito” tei au i te huitaata hara nei e ia “faataata apî (...) o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra”. (Ephesia 4:22-24.) O ta ratou ïa i rave. Mea anaanatae mau â te parau a Harold Laski, te hoê taata tuatapapa i te mau ohipa politita tei pohe i teie nei: “Te faufaa o te hoê haapiiraa faaroo, aita ïa i faitohia i te mana o te feia i farii i te reira no te haaparare i to ratou faaroo; e ite-papu-hia râ to ˈna faufaa na roto i to ˈna mana no te taui i to ratou haerea i roto i te oraraa no te mau mahana atoa.” — (Na matou e haapapu nei.) Hiˈo Korinetia 1, 6:11.
Ma te faaitoitohia e te hoê faaroo aueue ore, te hoê tiaturiraa papu e te hoê aroha mau, ua haa aˈera te mau kerisetiano matamua no te auraro i te faaueraa hopea roa ta Iesu i horoa mai na ratou hou oia e reva ˈtu ai i nia i te raˈi: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou (...), ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” — Mataio 28:19, 20.
I te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua niniihia ˈtura te varua moˈa i nia i na pǐpǐ e 120 a te Mesia tei putuputu mai i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema. Ua haamauhia ïa te amuiraa kerisetianoa! Na roto i te hoê semeio, ua nehenehe aˈera to ˈna mau melo e paraparau na roto i te mau reo ěê, e inaha, ua paraparau aˈera ratou i te mau ati Iuda e te feia i farii i te faaroo ati iuda tei haere mai i Ierusalema mai te fenua ěê mai no te tahi oroa (Ohipa 2:5, 6, 41). E auê ïa mau faahopearaa faahiahia mau e! I te hoê noa mahana, ua maraa te numera o te mau kerisetiano mai fatata e 120 i nia i te 3000 tiahapa!
Ua taotia noa o Iesu i ta ˈna pororaa i te mau ati Iuda. Teie râ, i muri noa iho i te Penetekose, ua faaohipahia te aposetolo Petero no te tatara i “Te Eˈa” no to Samaria, e haapao na i na buka matamua e pae o te Bibilia, e, i muri iho, i te matahiti 36 o to tatou nei tau, i te taatoaraa o te mau taata e ere i te ati Iuda. Riro mai nei o Paulo ei “aposetolo a te Etene” e ua rave ihora e toru tere mitionare (Roma 11:13). Ua haamauhia ˈtura te mau amuiraa, e ua ruperupe maitai. “E itoito rahi to ratou i roto i te haaparareraa i te faaroo”, o ta te buka ra Mai te Mesia e tae atu ia Constantin (beretane) ïa e parau ra. Te na ô faahou ra oia e: “Ua parare rahi roa te faaiteraa kerisetiano e ua manuïa atoa teie nei ohipa.” Aita te hamani-ino-raa i te mau kerisetiano i horoa mai i te faahopearaa i manaˈohia na, no te mea ua faarahi roa ˈtu â te reira i te parareraa o te poroi, mai te mataˈi e haapuai i te auahi. Tei roto i te buka bibilia o te mau Ohipa te faatiaraa parau anaanatae mau o te ohipa kerisetiano aravihi mau i te omuaraa roa ra.
‘Aita hoê aˈe tuearaa to teie kerisetianoraa e te kerisetianoraa o ta ˈu i ite!’
Tera anei ta outou parau ia taio outou i teie faataaraa parau no nia i te haamataraa o te kerisetianoraa? Ia hiˈo anaˈe outou, aita anei outou e manaˈo ra e, maoti hoi i te atuatu i te hoê faaroo papu maitai, te feaa nei e rave rahi mau taata e faahua kerisetiano nei i teie nei mahana e aita ratou e papu maitai ra i ta ratou tiaturiraa? Aita anei outou e manaˈo ra e, maoti hoi i te faatupu i te hoê tiaturiraa, e rave rahi o ratou teie e mǎtaˈu nei, a aniani noa ˈi ratou e eaha tei mua mai ia ratou? E inaha hoi, aita anei outou e manaˈo ra e, mai ia Jonathan Swift, te hoê taata papai buka faaooo o te senekele XVIII, “mea navai noa to tatou faaroo no te riri roa te tahi e te tahi, aita râ i navai no te here te tahi e te tahi”?
Ua faaite atea mai o Paulo i taua huru tupuraa nei. Ua faaite mai oia e e tia mai “te mau urî taehae” — te mau upoo faatere haapaoraa e iˈoa kerisetiano noa to ratou — o te ‘parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ’. (Ohipa 20:29, 30.) Eaha ïa te faito o taua ohipa nei? Na ta matou tumu parau i mua nei ïa e faataa mai i te reira.
[Nota i raro i te api]
a I taua tau ra, e pii na te feia e ere i te kerisetiano i te kerisetianoraa “Te Eˈa”. “Na mua roa ˈˈe, tei Anetiohia [peneiaˈe paha 10 e tae atu i te 20 matahiti i muri iho] to te mau pǐpǐ mairiraahia i te iˈoa ra kerisetiano, ia au maite i te opuaraa a te Atua.” — Ohipa 9:2; 11:26.
[Hohoˈa i te api 14]
E atuatu te kerisetiano i te faaroo i roto i te hoê Atua ora.
[Hohoˈa i te api 15]
E tiaturi te kerisetiano e e ite atu oia i te haamauraahia te paradaiso i nia i te fenua nei.
[Hohoˈa i te api 15]
E turai te aroha kerisetiano ia tauturu ia vetahi ê ma te paetahi ore ia tavini i te Atua.