Mau semeio e mau faraa mai—No ǒ mai anei i te Atua?
“TE TUPU noa nei â te semeio i teie nei mahana (...) mai (...) te hoê tapao haapapuraa i te poroi mau a te Atua, mai te tapao taati o to ˈna puai mana hope i nia i te hoê ohipa aore ra te hoê parau no ˈna ra.” Te semeio ta Joseph Vandrisse, taata papai vea no te Figaro i te Vaticana, e faahiti ra i ǒ nei, o ta te Ekalesia katolika iho â ïa e farii ra. Nafea râ te Ekalesia e faaoti ai e no ǒ mai tera aore ra tera semeio aore ra faraa mai, i te Atua?
E tia anei e na te Ekalesia e faaoti no ˈna iho?
Ia au i te mau huimana katolika, e tia i te mau faraa mai ia faaî e piti titauraa. A tahi, e tia i taua mau faraa mai ra ia tuati maite i te mau haapiiraa a te Ekalesia. Ia au i teie manaˈo, e nehenehe ïa e faahitihia i te faraa mai i tupu i Lourdes, inaha ua fa mai te “Paretenia” ma te faaite mai i to ˈna “Tôraa imakulata”. Inaha, tau matahiti na mua ˈtu, ua faaoti te pâpa Pie IX e, i to ˈna fanauraa, ua faahereherehia o Maria i te hara. I te matahiti 1933, ua parau te taata te riro mai ei pâpa Pie XII e, ia au i to ˈna manaˈo, ua tuati-maite-hia na ohipa e piti nei. Teie ta ˈna i parau: “Te mea o ta te Pâpa i Roma i faataa mai na nia i to ˈna tiaraa fatu teitei o te ore e nehenehe e hape, o ta te Paretenia viivii ore ïa, te Metua vahine o te Atua tei haamaitaihia i rotopu i te mau vahine atoa, i hinaaro e haapapu na roto i to ˈna vaha, ia ˈna i fa mai i muri noa iho, i te Ana no Massabielle [Lourdes].”
Te piti o te titauraa, o te huru ïa o te taata i ite i te faraa mai. Ia au i te arii epikopo no Tours, “ua tiaturi (...) te Ekalesia i te mau faraa mai [i tupu i Lourdes] no te huru peata o Bernadette”. Te parau nei te mau huimana ekalesiatiko e ua faaî o Bernadette raua o Lucie, o tei parau hoi e ua ite raua ia Maria i Lourdes e i Fátima, i taua titauraa nei ma te riro mai ei paretenia i muri iho.
Ua tuea noa te mau poroi i faataehia mai ia raua ra, i te mau haapiiraa katolika. Ua tano te oraraa o na vahine e piti ra i te hohoˈa i horoahia mai e te Ekalesia. I roto i na tupuraa taa maitai e piti nei, eita iho â ïa e maerehia e ia haapapu taua mau faraa mai i fariihia e te Ekalesia katolika ra, i ta ˈna anaˈe mau tutuu e mau haapiiraa, e oia atoa ta teie roa nei, mai te haapiiraa no nia i te Tôraa imakulata.
E nehenehe anei râ e parau e ua riro te mau semeio e te mau faraa mai ei mau tapao no ǒ mai i te Atua ra e haapapu ra i te parau mau o te mau haapiiraa a te Ekalesia? I roto i ta ˈna Titionare no nia i te mau ite i te pae faaroo, te faahiti ra o J. Bricout i te tahi atu taata papai katolika, o P. Buysse, e te papai ra oia e: “I te mea e ‘te vai ra te hoê auraa taa maitai i rotopu i te mau semeio i tupu i Lourdes e te mau tiaturiraa iho a te Ekalesia katolika’ (te Tôraa imakulata, te tatararaa o taua tooma ra na te pâpa, te Euhari, te haamoriraa i te Paretenia peata), e nehenehe, e e tia hoi, ia farii e ‘ua tuu roa te Atua i ta ˈna tapao taati ei haapapuraa i te mau haapiiraa a te Ekalesia’.”
Teie râ, eita ta te Ekalesia e nehenehe e titau i taua haapapuraa no ǒ mai i te Atua ra. Ia rave mai o ˈna i te tiaraa no te faaoti mai te peu e no ǒ mai te mau faraa mai (e te mau semeio tei faatuatihia ˈtu) i te Atua ra aore ra eita, te tia nei ïa o ˈna mai to ˈna iho haava.
Te faahua parau atoa nei e rave rahi atu â mau haapaoraa e, te vai atoa ra ta ratou mau semeio e, te turu atoa maira te Atua ia ratou. O te Atua anei te tumu o te mau semeio e tupu ra i roto i te mau pǔpǔ faaroo parauhia charismatiques (e oia atoa te mau pǔpǔ e ere i te katolika), e i roto i te mau haapaoraa e ere i te kerisetiano? Mea fifi roa ia tiaturi i te reira, inaha, te parau ra te Bibilia e “e ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ”. — Korinetia 1, 14:33.
E tia ia haamau i te hoê haavaraa papu i nia i tei hea niu? Ia au i te buka ra Te mau tapao no te tiaturi i te faaiteraa kerisetiano, maoti te mau titauraa i te pae morare e i te pae faaroo e nehenehe ai e haapapu e mea mau anei te mau semeio. Eaha ïa te auraa?
Ua tuea anei i te faaiteraa?
Ia au i te mau papai buka katolika e rave rahi, “te vai ra na mua roa (...) te au-maite-raa te poroi i faataehia mai i te Faaiteraa a te Evanelia e i te tutuu tooma a te Ekalesia”. “Aita e faaiteraa apî te nehenehe e taui i te Faaiteraa matamua.” Ua faataa atoa te pâpa Ioane-Paulo II e “tei roto te taatoaraa o te parau mau a te Evanelia i te poroi ta Fátima i faaite mai i te matahiti 1917 ra”. Te haapapu maira teie mau faahitiraa parau taa ê e na mua roa ˈˈe, e tia i te poroi i faaitehia mai i roto i taua mau faraa mai, ia tuati maite i te “faaiteraa”, oia hoi te mau Papairaa Moˈa. Mai te reira mau anei?
Eaha ïa te manaˈo ta tatou e nehenehe e huti mai no nia i te mau orama o te hoê po auahi ta te mau tiai mamoe no Fátima i ite? Te faaite tahaa ra te mau Papai e ia pohe anaˈe te feia hara, eita ratou e roohia i taua huru faautuaraa ra. Ua parau mai hoi o Iesu e ia mǎtaˈu tatou i te tia Ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te varua [nephe] atoa, o te haapapuraa ïa te reira e mea pohe te varua [nephe]. Mea maramarama maitai vetahi atu mau irava bibilia ia haapii ratou e eita te feia pohe e nehenehe faahou e feruri, e ua niuhia te tiaturiraa e ora faahou mai i nia i te parau tǎpǔ a te Bibilia no nia i te faatia-faahou-raa i mua nei. — Mataio 10:28; Koheleta 9:5, 10; Ioane 5:28, 29.
Eaha ˈtura ïa te parau no te “Tôraa imakulata” ta Bernadette i faahiti? Te vai atoa ra i ǒ nei te hoê taa-ê-raa rahi e te haapiiraa a te Bibilia. Oia mau, te haapapu maira te mau Papai e mai te mau huaai atoa a Adamu, ua ‘tohia’ o Maria ‘ma te hara’ e ua roo-atoa-hia i te pohe (Salamo 51:5; Roma 3:23). Ahiri e aita o Maria i fanauhia ma te hara, no te aha oia i pûpû atu ai i te hoê tusia no te hara i muri aˈe i te fanauraahia o Iesu (Levitiko 12:6; Luka 2:22-24)? Hau atu, aita hoê aˈe irava i roto i te Bibilia e turu ra i te haapiiraa katolika e faataa ra e ua faahereherehia o Maria i te hara maoti te parururaa a te Atua. No reira, i te mea e e ere roa ˈtu te haamoriraa a Maria no roto mai i te Bibilia, mea tano mau â ïa ia ore tatou e farii ohie noa e no ǒ mai te mau faraa mai o Maria i te Atua.
Te tahi atu â tumu?
Ua ite maitai te feia tuatapapa i te Bibilia e e ere te Atua te tumu o te mau semeio atoa. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te mau semeio ta te feia tahutahu no Aiphiti i rave i mua ia Pharao raua o Mose, te papai ra te Titionare a te Bibilia, a F. Vigouroux, e “i te hopearaa o te tau, e rave mai te mau peropheta haavare e te mau Mesia haavare, e mau tavini hoi a te demoni, i te mau semeio rahi ia vare te mau pǐpǐ haapao maitai roa ˈˈe a Iesu Mesia, mai te peu e e nehenehe ratou e vare”. — Mataio 24:24; Exodo 7:8-13.
Eaha ˈtura ïa mai te peu e e titau te faraa mai o Maria i te huitaata nei ia tatarahapa e ia ani i te feia tiaturi ia pure ia riro mai te feia hara ei feia faaroo, mai te ohipa i tupu i Fátima? Te faahiti ra te hoê buka e turu ra i te mau faraa mai; oia hoi Fátima — Ohipa faahiahia no te senekele XX, i te perepitero e tavini ra i Fátima i te taime a tupu ai taua mau ohipa ra. E tapao mai tatou ma te anaanatae e ua feaa to ˈna manaˈo no nia i te tumu o taua mau poroi ra, e te reira noa ˈtu te mau parau e faahitihia ra. “E nehenehe hoi te reira e riro ei haavare no ǒ mai i te demoni ra”; o ta ˈna ïa e parau ra. Inaha, te faaite maira te Bibilia e “te faahua melahi [ra Satani] ia ˈna iho no te maramarama” e e “faahua tavini tana mau tavini no te parau-tia”. (Korinetia 2, 11:14, 15.) E ere ïa no te mea e e taˈi te hoê poroi mai te parau mau ra, o te Atua iho â ïa te tumu o taua poroi nei.
O te manaˈo atoa ïa ta te Titionare e tuatapapa i te aamu no nia i te Bibilia a Calmet, te hoê buka katolika, e faahiti ra. Te taiohia ra e: “Aita noa te mau semeio e te mau ohipa maere i riro ei mau tapao papu, no te huru moˈa o te feia e rave i te reira, aita atoa hoi i riro ei haapapuraa no te parau mau o ta ratou haapiiraa, e ei mau faaiteraa e nehenehe e tiaturihia no nia i ta ratou ohipa e titau ra.”
Area o Iesu ra, ua faatupu oia e rave rahi mau semeio a parahi mai ai oia i nia i te fenua nei. Eaha hoi ta ˈna e titau ra e mea nafea ta ˈna mau semeio i te haamaramaramaraa mai ai i te mau semeio e tupu nei i teie mahana? Na te tumu parau i mua nei e pahono mai i taua mau uiraa nei.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]
9 no titema 1531
Te haere vitiviti noa ra o Juan Diego, te hoê Inidia no te fenua Mexique; te haere ra oia i te pureraa i Mexico. A haere noa ˈi oia, farerei atura oia i te hoê vahine o tei horoa ˈtu i te tahi poroi na te epikopo no Mexico: e tia ia ˈna ia faatia i te tahi fare moˈa i te vahi o ta ˈna e tia ra. A faataehia ˈtu ai teie nei poroi, aita te epikopo i tiaturi oioi noa i te reira.
Ia ˈna i fa faahou mai, ua parau aˈera te vahine e o ˈna te metua vahine o te Atua mau, e i muri iho mai, e o “Maria peata no Guadalupe” oia. No te horoa i te tahi tapao na Juan Diego, ua ani atura o ˈna ia haere oia e pofai i te tahi mau roti, inaha, e ere hoi te tau ûˈaraa roti e e ere atoa hoi te vahi taua mau tiare ra e tupu ai. Teie râ, ua itea mai i te Inidia i te tahi mau tiare, ta ˈna i puohu i roto i to ˈna ahu. I to ˈna faaiteraa ˈtu i te mau tiare i te epikopo, fa mai nei te hohoˈa rahi o te “Paretenia” i nia i te ahu.
I teie mahana, te vai ra te hoê hohoˈa i penihia no nia i teie ohipa i tupu, i roto i te fare pure no Guadalupe, i pihai noa iho ia Mexico.
[Hohoˈa]
Guadalupe
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]
11 no febuare 1858
Ua haere o Bernadette Soubirous, te hoê potii Farani 14 matahiti e faaea ra i Lourdes, i te mau Pyrénées, raua ta ˈna tuahine, e ohi i te vahie. A haamata ˈi oia i te haere na roto i te hoê anavai pape, fa mai nei te hoê “vahine” i roto i te hoê ana. I te tahi atu taime, ua ani maira teie noâ “vahine” e ia hamanihia te hoê fare pure iti i taua vahi ra e ua titau atoa mai e ia tatarahapa te huitaata nei.
A fa faahou mai ai taua “vahine” ra, ua faaroo aˈera o Bernadette ia ˈna i te parauraa na roto i te reo o taua vahi ra e: “O vau te Paretenia ma te Tôraa imakulata.” Ma te tia ˈtu i mua i te mau mana tivila e te mau mana faaroo atoa hoi, aita o Bernadette Soubirous i taui i ta ˈna mau parau. I te pae hopea, ua farii iho â te Ekalesia katolika i te mau faraa mai o te “Paretenia”, e ua faatiahia te hoê vahi moˈa i Lourdes.
[Hohoˈa]
Lourdes
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]
13 no me 1917
Te tiai noa ra e toru taurearea tiai mamoe (hoê tamaroa e e piti tamahine) i ta ratou nǎnǎ mamoe i Fátima (i te tuhaa ropu o te fenua Potiti), a ite ai ratou i te orama matamua o te “Paretenia”. A tupu faahou ai te tahi faraa mai, ua ru aˈera te hoê nahoa taata rahi i taua vahi ra ma te tiaturi e e ite atoa ratou i te tahi tapao. Ua haapapu mai te mau taata e ua ite ratou i te mahana i te orioriraa i roto i te raˈi hou a topa ˈi i nia i te fenua nei.
Te faatae-atoa-hia ra te mau “parau moe” i te mau tamarii. I roto i te hoê orama no nia i te po auahi, ua ite ratou i te feia hara i te mauiui-noa-raa i roto i te auahi riaria. Ua ani atoa te “Paretenia” ia auraro te fenua Rusia i to ˈna “Mafatu Viivii ore”, inaha, e rave rahi mau pâpa o te farii i taua aniraa nei i muri iho. Te vai râ te hoê “parau moe” hopea e tapeahia ra e te mau mana teitei roa ˈˈe o te Ekalesia katolika, o te patoi nei i te faaite i te reira i mua i te aro o te taata.
[Hohoˈa]
Fátima