Mau semeio e mau faraa mai to mutaa ihora e to teie nei tau
Na to matou taata papai vea i Farani
GUADALUPE, Fátima e o Lourdes: eaha ïa te auraa o taua mau iˈoa ra no outou? No te rahiraa o te mau taata, e mau oire anaˈe ïa no te fenua Mexique, no Potiti aore ra no Farani. Area no te mau mirioni mau katolika, e mau vahi moˈa ïa teie, na pu pereninaraa tuiroo roa ˈˈe e toru i pûpûhia na Maria. I teie nei â mahana, i te senekele XX, aita te paieti o te feia faaroo no taua mau vahi moˈa ra, i iti mai. Inaha, i te matahiti 1982 ra, fatata e 4500000 ratere tei haere i Lourdes, e hau atu â i Guadalupe.
Ia au i te Ekalesia katolika, ua tupu te mau faaoraraa maˈi semeio i taua mau vahi ra. O te ohipa mau ïa i itehia i Lourdes, tei faataahia e te pâpa Pie X mai te “Pu o te Haamoriraa ia Maria e te Terono o te Miterio Euhari, e mai te huru ra ïa e [ua hau ê] to ˈna hanahana i to te tahi atu mau pu i roto i te ao katolika”. Tau tausani taata teie e haapapu nei e ua faaorahia ratou i roto i to ratou tere pereninaraa i Lourdes aore ra i muri aˈe i to ratou tere. Teie râ, e tae roa mai i teie mahana, e 65 noa mau “semeio” ta te Ekalesia i farii.
Noa ˈtu e mea tiaturi na outou i te Atua aore ra eita, mea tano iho â ia uiui outou i te tahi mau uiraa. Eaha ïa te parau no nia i te mau faraa mai, to Maria iho â râ, e tupu ra i roto e rave rahi mau vahi o te ao nei? E nehenehe anei e parau e ua riro te mau faaoraraa maˈi semeio e te mau ohipa i taaihia i te reira, ei mau haapapuraa e no ǒ mai te reira i te Atua? I roto i te hoê oreroraa parau i tupu i Lourdes i te matahiti 1986 ra, ua faaitoito te arii epikopo no Tours i te feia e faaroo ra ia ˈna, ia “feruri i nia i te auraa o te mau faraa mai”, ia nehenehe ratou “e ite i te mau taa-ê-raa faufaa e vai ra i rotopu i te mau faraa mai mau e te mau faraa mai haavare”. Mai te peu e e katolika outou, eita anei e tia ia tuatapapa maite outou iho i teie nei uiraa?
Mau faraa mai mau aore ra haavare?
Aita to te Ekalesia katolika e tiaraa papu no nia i taua mau faraa mai ra e aita atoa o ˈna e faahepo ra i to ˈna mau melo ia tiaturi i te reira. Eaha râ te manaˈo o te mau katolika aau rotahi ia ite ratou i te pâpa Ioane-Paulo II ia inu i te pape o te ana no Lourdes aore ra ia paraparau atu ia Lucie, te vahine hopea e ora noa ra i rotopu i te feia i ite i te faraa mai o Fátima? Ia na reira oia, aita anei o ˈna (e te Ekalesia atoa hoi) e haapapu ra e te farii ra oia i teie mau ohipa? Hau atu, i roto i ta ˈna mau tere, e haere iho â te pâpa i te mau vahi moˈa i pûpûhia na Maria, mai te vahi moˈa a te Paretenia ereere i Czestochowa, i Polonia.
Te farii atoa nei te Ekalesia i te tahi atu mau vahi pereninaraa haihai aˈe, mai ia Beauraing e o Banneux, i te fenua Beletita. I te tahi mau taime, o te hoê anaˈe haamoriraa e ravehia i te hoê vahi taa maitai, te fariihia, mai te itehia ra i Tre Fontane, i te fenua Italia, e i Marienfried, i te Repubilika no Helemani tooa o te râ.
Mai te hopea o te senekele XIX mai â, te rahi noa ˈtura te mau faatiaraa parau no nia i te mau faraa mai. Ia au i te buka ra Mau faraa mai mau e mau faraa mai haavare i roto i te Ekalesia, ua tapaohia hau atu i te 200 mau faraa mai, i rotopu i te matahiti 1930 e te matahiti 1976. No reira, no te aha ïa mea iti roa tei fariihia, inaha, ia au i te parau a te taata papai, “e ere te mau poroi, maoti noa vetahi mau poroi taa ê, i te mea maamaa, e ia tuatapapa-maite-hia ratou, e tuea iho â te tahi e te tahi”?
Te horoa mai nei te hoê tumu parau o te vea ra L’Histoire, no nia i te mau faraa mai o Maria i te senekele XIX i roto i te mataeinaa no te Loire, i Farani, i te tahi mau haamaramaramaraa. Ia au i te taata papai, aita te Ekalesia i hiˈopoa maite i taua mau ohipa ra, ua huna râ oia i te reira, ia ore te mau vahi pereninaraa ia ‘rahi roa’.
I teie mahana, te manaˈo nei vetahi e te tumu te Ekalesia e na reira ˈi, oia ïa, te titau nei oia e “ia itehia te tumu o te mau ohipa”. Te parau nei o René Laurentin, taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua e taata aravihi atoa hoi i roto i teie nei tuhaa e, mea fifi roa ia farii i te mau faraa mai mai tei tupu i Lourdes, i teie nei tau. Teie râ, mai te peu e o te Atua iho â te tumu o taua mau faraa mai ra, eita anei e tia ia fariihia te reira, noa ˈtu eaha te tau o te aamu?
Te mau faraa mai no teie nei roa
Te tupu noa nei â te mau faraa mai. I San Damiano, i te fenua Italia, e rave rahi mau pǔpǔ feia perenina teie e haaputuputu nei i te vahi i reira to Mama Rosa (tei pohe i te matahiti 1981 ra) iteraa i “te Paretenia”. Aita te Ekalesia e horoa ra i to ˈna manaˈo, te tiaturi nei râ vetahi mau taata faaroo e na te feia i riro mai ei katolika i taua vahi nei, e faataui i to ˈna huru.
Aita i maoro aˈenei, i roto i te oire iti no Medjugorje, i te fenua Yougoslavie, ua parau te tahi mau tamarii e mau taurearea e ua ite ratou i te “Paretenia” hau atu i te hoê tausani taime. I reirâ, noa ˈtu e te faaea muhu ore noa ra te Ekalesia, te haa nei te mau pǔpǔ taata ia farii-papu-hia teie nei ohipa. I mua i teie huru tupuraa, e nehenehe te feia faaroo e aniani e eaha te tia ia ratou ia rave a tiai noa ˈtu ai i te faaotiraa a te mau huimana ekalesiatiko. E tia anei ia ratou ia tiaturi i taua mau parau ra?
No te faahope i ta tatou parau, e tia atoa ia faahiti i te parau no te mau faraa mai tei ore i fariihia e te Ekalesia, mai te faraa mai i tupu i Palmar de Troya, i te fenua Paniora. I roto i teie nei tupuraa, ua faaitoito te epikopo no Séville i te feia faaroo “eiaha ratou e turu i te tiaturi-ohie-raa o te huiraatira i te mau ohipa huru ê tei ore i fariihia e tei faahapahia hoi e te mana teitei a te Ekalesia”. Aita hoi taua mau faaararaa ra i tapea i te amahamaharaa, e ua hope teie nei ohipa na roto i te tiavaruraahia te hoê arii epikopo e e rave rahi mau perepitero tei patoi atu hoi i te Ekalesia, e tei haapapu e ua tupu mau â taua mau faraa mai ra.
Teie râ, nafea e itehia ˈi e ua tupu mau anei te mau faraa mai aore ra eita? Na te tumu parau i mua nei ïa e tuatapapa i teie uiraa.