Mau semeio e mau faraa mai—No te aha hoi e ore ai e hinaarohia
IA ˈNA i haere mai i te fenua nei, e rave rahi mau semeio ta Iesu i faatupu. Ua taui oia i te pape ei uaina, ua faatamaa i te mau tiaa rahi taata, ua faaora i te feia maˈi e ua tiavaru i te mau demoni. Na roto i ta ˈna haapiiraa e te mau parau tohu o te mau Papai no nia i te Mesia ta ˈna i faatupu, e rave rahi roa mau taata o to ˈna tau tei tiaturi. Teie hoi ta vetahi pae huru feruriraa: “Ia tae mai te Mesia ra e rahi atu anei ta ˈna tapao e rave i ta teie nei taata [Iesu] i rave?” — Ioane 7:31.
Ta te mau semeio e titau ra
Eaha hoi ta te mau semeio ta Iesu i faatupu e titau ra? Te faataa ra te Bibilia e o Iesu ‘te hoê peropheta mai ia Mose ra te huru’. (Deuteronomi 18:15, 18.) Ua horoa mai te Atua ra o Iehova ia Mose ra i te mana no te faatupu i te tahi mau semeio ei haapapuraa e o ˈna Ta ˈna i maiti no te faaora i te mau ati Iseraela mai roto mai i te faatîtîraa a to Aiphiti (Exodo 4:1-9, 30, 31). Mai ia Mose, ua haapapu mai te mau semeio a Iesu e o ˈna te Mesia, te Faaora i tǎpǔhia i te mau ati Iuda. — Ohipa 3:22.
Ua haapapu atoa mai râ te mau semeio a Iesu e ua horoa mai te Atua i roto i to ˈna rima i te tahi mana taa ê. Ia faatere mai te Basileia o te Atua, tei tiamâ i te mau patoiraa atoa, i te fenua nei, e faaohipa maite ai o Iesu i taua mana ra ta ˈna i faaite noa mai i te tahi tuhaa ia ˈna i ora mai i rotopu i te taata. E hohoˈa faahiahia roa hoi te faarahiraahia te mau pane e te iˈa (Luka 9:12-17). I roto i te ao apî e haapaohia e te Atua, e rave o Iesu e ia tamaa maitai te taata tataitahi (Salamo 72:16). E faaora atoa oia i te mau huru maˈi atoa, ma te pûpû mai hoi na te mau taata faaroo i te ravea e ora ˈi ratou e a muri noa ˈtu (Apokalupo 21:4). Ia ˈna i faatupu e toru faatia-faahou-raa, ua faaite maira oia e e nehenehe ta ˈna e faatia faahou mai e rave rahi mirioni taata. — Luka 7:11-17; 8:40-56; Ioane 5:28, 29; 11:11-44.
Te hoê ravea haapapuraa
Mai te peu e ua faatupu Iehova i te tahi mau semeio no te mau ati Iseraela, ei haapapuraa atoa ïa te reira e o ratou mau iho â te nunaa i maitihia (Deuteronomi 4:32-34). O te nunaa taatoa, eiaha râ te tahi noa mau taata, tei fanaˈo i taua mau semeio ra.
Oia atoa, ua riro te mau semeio i tupu i te senekele I ei hoê o te mau tapao i haapapu mai e te haamaitairaa ta Iehova i horoa ˈtu na te Iseraela i te tino nei, ua tuu mai ïa oia i nia i te amuiraa apî kerisetiano (Mataio 21:43; 27:51; Roma 9:6; 11:7). Ua haapapu maira ïa te mau semeio e rave rahi i faatupuhia e te mau aposetolo e, tei nia te haamaitairaa a te Atua i te amuiraa i arataihia e te Tamaiti a te Atua, oia hoi e Iesu Mesia. — Ohipa 2:22, 43; 4:29, 30; Hebera 2:3, 4.
I te tahi aˈe pae, i taua tau ra, e tuu-noa-hia ˈtu te feia maˈi ia nehenehe te ata o Petero ia tau mai i nia ia ratou e, mai ta te Bibilia e parau ra, “faaora-anaˈe-hia ihora ratou atoa”. (Ohipa 5:15, 16.) Inaha hoi, no te aha, i teie mahana, te mau taata e tere pererina ma te tiaturi mau, e ore ai e ora paatoa?
Te mau faraa mai e ore roa e hinaarohia i teie mahana
Te tumu matamua te mau tapao e te mau semeio e ore ai e hinaarohia i teie mahana, no te mea ïa mea faufaa ore te reira no te haapapu e ua iriti mai te Atua i ta ˈna haamaitairaa i nia ia Iseraela i te tino nei, no te tuu atu i nia i te amuiraa kerisetiano mau. I roto i te hoê episetole ta ˈna i papai atu i te tahi mau hoa kerisetiano, ua faataa papu atura te aposetolo Paulo e e ore roa te mau semeio. I roto i te roaraa o te tau, eita ratou e riro faahou ei ravea e itea ˈi e o vai te mau kerisetiano mau. — Korinetia 1, 13:8-13.
Noa ˈtu e e haere mai te hoê taata na nia i te iˈoa o Iesu, eita roa ˈtu te reira i te haapapuraa e e kerisetiano mau o ˈna. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaite maira Iesu e e ore roa ˈtu oia e farii i te mau taata e parau mai e: “E te Fatu, e te Fatu, e ere anei (...) e ua rave [matou] i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa?” No te aha hoi Iesu e ore ai e farii ia ratou? Te pahono ra oia e: “Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” Ma te papu maitai, e faatupu vetahi pae i te tahi mau semeio na nia i te iˈoa o te Mesia, teie râ, e feia haavare anaˈe ratou. — Mataio 7:22, 23.
Te tapao maitai
Ia au i ta tatou i tuatapapa aˈenei, nafea ïa tatou e nehenehe ai e ite e o vai ma te mau kerisetiano mau i teie mahana? Teie te tapao ta Iesu i horoa mai: “E ore e tia i te raau maitai ia faahotu mai i te huero ino (...). E ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai.” I te mahana na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, teie ta ˈna i faahaamanaˈo atu i te mau aposetolo: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” E ere atura ïa te mau semeio i te hoê tapao tamau. E tia râ i te kerisetiano tataitahi ia haapapu e e pǐpǐ o ˈna na te Mesia ia faaohipa oia i te hoê aroha mau. — Mataio 7:18-20; Ioane 13:34, 35.
No reira, e tia anei to outou faaroo, noa ˈtu e te hoê noa tuhaa o to outou faaroo, ia niuhia i nia i te mau “semeio” e faatupuhia nei i teie mahana na nia i te iˈoa o te Mesia? Aore ra e tia anei taua faaroo ra ia mau i nia i te parau mau e vai ra i roto i te Parau a te Atua oia hoi te Bibilia? Mea faufaa roa ia tuatapapa ia au i te maramarama o te mau Papai, i te haerea o te feia e parau ra e te tavini ra ratou i te Atua.
O vai, i to tatou nei tau, teie e faaite nei i te Parau a te Atua i roto i te ao taatoa nei e teie e faaitoito nei i te ora ia au maite i ta ˈna mau faaueraa tumu? O vai te pǔpǔ i itehia i roto i te ao taatoa nei no to ˈna autahoêraa, e aita hoi e ite ra i roto i to ˈna pu i te manaˈo here aiˈa, te manaˈo politita, te hiˈoraa i te huru o te nunaa aore ra i te haapaoraa? O vai teie e poro nei ma te itoito i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua? Ia uiui outou i te tahi atu mau uiraa mai teie te huru ma te aau rotahi, e oaoa roa te mau Ite o Iehova i te horoa mai na outou i te mau haamaramaramaraa e nehenehe atu ai outou e faaoti outou iho. Eiaha e haamarirau i te haere atu e farerei i te mau Ite e faaea ra na pihai iho i to outou vahi nohoraa, aore ra i te haere atu i ta ratou Piha o te Basileia. E tauturu mai hoi ratou ia outou ia tuu i to outou tiaturiraa i nia ia Iehova e i nia i ta ˈna Tamaiti, ia Iesu Mesia, inaha, “aore roa hoi e ora ia vetahi ê”. — Ohipa 4:12.
[Hohoˈa i te api 10]
Eita roa ˈtu te tahi mau faaoraraa maˈi semeio e hinaarohia e papu atu ai tatou e o vai te amuiraa kerisetiano mau.