VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwbq tumu parau 153
  • Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te “vahine apî” o Maria?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te “vahine apî” o Maria?
  • Te pahono ra te Bibilia
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pahonoraa a te Bibilia
  • E nafea te hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane i nehenehe ai e hapû?
  • No te aha ua faaohipahia te hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane?
  • Ua taoto anei Maria e te hoê tane i muri iho?
  • O te fanauraa o Iesu anei te tiaturiraa parauhia “Maria Imakulata”?
  • Eaha to tatou manaˈo no nia ia Maria e tia ˈi?
  • Maria (te metua vahine o Iesu)
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • “Inaha ei tavini au no te Fatu”
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua uiui aˈena anei outou?
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
Te pahono ra te Bibilia
ijwbq tumu parau 153
Mary

Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te “vahine apî” o Maria?

  • Te pahonoraa a te Bibilia

  • E nafea te hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane i nehenehe ai e hapû?

  • No te aha ua faaohipahia te hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane?

  • Ua taoto anei Maria e te hoê tane i muri iho?

  • O te fanauraa o Iesu anei te tiaturiraa parauhia “Maria Imakulata”?

  • Eaha to tatou manaˈo no nia ia Maria e tia ˈi?

Te pahonoraa a te Bibilia

Ia au i te Bibilia, o Maria anaˈe, te metua vahine o Iesu, tei horoahia te fanaˈoraa taa ê ia fanau i te hoê tamarii, noa ˈtu aita o ˈna i taoto aˈenei e te hoê tane. Ua tohu te Bibilia i taua semeio ra i roto i te buka o Isaia e ua faahitihia te tupuraa o te reira i roto i te evanelia a Mataio e Luka.

I roto i te hoê parau tohu no nia i te fanauraa o te Mesia, ua parau Isaia: “Inaha, e hapû te vahine apî e e fanau mai i te tahi tamaiti.” (Isaia 7:14) I raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa, ua faahiti te papai evanelia o Mataio i ta Isaia parau tohu i te fanauraa mai o Maria ia Iesu. I muri aˈe i to ˈna faaiteraa e nafea Maria i hapû semeio mai, ua na ô Mataio: “Ua tupu teie mau mea atoa mai ta Iehova iho â i parau na roto i ta ˈna peropheta, i te na ôraa: ‘Inaha, e hapû te vahine apîa e e fanau oia i te hoê tamaiti te topahia i te iˈoa o Imanuela,’ teie te auraa ia hurihia, ‘Tei ia tatou ra te Atua.’”—Mataio 1:22, 23.

Ua faahiti atoa te papai evanelia o Luka e nafea Maria i hapû semeio mai. Ua papai o ˈna e ua tono te Atua i te melahi o Gaberiela te iˈoa “i te hoê vahine apî tei momoˈahia i te hoê tane no te utuafare o Davida o Iosepha te iˈoa, e o Maria te iˈoa o te vahine apî.” (Luka 1:26, 27) Ua haapapu Maria e aita o ˈna i taoto aˈenei e te hoê tane. I to ˈna faarooraa e e riro o ˈna ei metua vahine na Iesu Mesia, ua ani Maria: “E nafea te reira e tupu ai, aita hoi au i taoto aˈenei i te hoê tane?”—Luka 1:34.

E nafea te hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane i nehenehe ai e hapû?

Ua hapû o Maria maoti te varua moˈa, te puai ohipa o te Atua. (Mataio 1:18) Ua parauhia ia Maria: “E vai mai te varua moˈa i nia ia oe e e tapoˈi mai te mana o Tei Teitei Roa ˈˈe ia oe. No reira atoa te aiû o te fanauhia mai e parauhia ˈi e moˈa e e Tamaiti na te Atua.”b (Luka 1:35) Ua faatupu te Atua i te hoê semeio ma te tuu i te ora o ta ˈna Tamaiti i roto i te opu o Maria, a hapû atu ai o ˈna.

No te aha ua faaohipahia te hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane?

Ua faaohipa te Atua i te hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane ia fanauhia Iesu e te hoê tino taata tia roa. E nehenehe ïa Iesu e faaora i te huitaata i te hara e te pohe. (Ioane 3:16; Hebera 10:5) Ua tuu te Atua i te ora o Iesu i roto i te opu o Maria. I muri iho, ua paruru te varua moˈa i te pepe i roto i te opu ia paari maitai o ˈna e ia ore ia noaa ia ˈna i te tahi noa ˈˈe mea tia ore.—Luka 1:35.

Ua fanauhia ïa Iesu ei taata tia roa, mai ia Adamu hou a hara ˈi o ˈna. Te parau ra te Bibilia no nia ia Iesu: “Aita oia i rave i te hara.” (Petero 1, 2:22) Ei taata tia roa, ua nehenehe Iesu e aufau i te hoo no te faaora i te mau taata i te hara e te pohe.—Korinetia 1, 15:21, 22; Timoteo 1, 2:5, 6.

Ua taoto anei Maria e te hoê tane i muri iho?

Aita te Bibilia e haapii ra e ua vai paretenia o Maria e a muri noa ˈtu. Te faaite mai nei râ e ua fanau Maria i te tahi atu mau tamarii.—Mataio 12:46; Mareko 6:3; Luka 2:7; Ioane 7:5.

Maria e Iosepha e o Iesu e to ˈna mau taeae e tuahine

Te haapii mai ra te Bibilia e e rave rahi taeae e tuahine to Iesu

O te fanauraa o Iesu anei te tiaturiraa parauhia “Maria Imakulata”?

E ere. Ia au i te hoê buka aivanaa Katolika,c te “Maria Imakulata,” o te tiaturiraa ïa e aita te paretenia o Maria i roohia i te HARA a Adamu mai te omuaraa mai â o to ˈna oraraa, oia hoi te taime i haamata ˈi o ˈna i te ora i roto i te opu o to ˈna metua vahine. Ua roohia i te huitaata te hara . . . O Maria anaˈe râ tei fanaˈo i te HAAMAITAIRAA ia ore o ˈna ia roohia i te hara a Adamu.

Tera râ, aita roa ˈtu te Bibilia e haapii ra e aita i roohia ia Maria te hara a Adamu. (Salamo 51:5; Roma 5:12) Ua haapapu Maria e taata hara atoa o ˈna i to ˈna pûpûraa i te tusia taraehara ta te ture a Mose i titau i te mau metua vahine. (Levitiko 12:2-8; Luka 2:21-24) Te parau ra te buka aivanaa Katolika: “Aita i faahiti-tahaa-roa-hia i roto i te Bibilia te parau o Maria Imakulata . . . E haapiiraa tera na te ekalesia.”

Eaha to tatou manaˈo no nia ia Maria e tia ˈi?

E hiˈoraa maitai o Maria no to ˈna faaroo i te Atua, to ˈna auraro, to ˈna haehaa e to ˈna auhoaraa puai e te Atua. Tei rotopu o ˈna i te mau hiˈoraa o te mau taata faaroo mea tano ia pee atu.—Hebera 6:12.

Noa ˈtu to ˈna fanaˈoraa taa ê ia riro ei metua vahine a Iesu, aita te Bibilia e haapii mai ra ia haamori ia Maria aore ra ia pure ia ˈna. Aita Iesu i faariro i ta ˈna metua vahine ei taata taa ê te titauhia ia faahanahana ˈtu, aita atoa o ˈna i faaue i ta ˈna pǐpǐ ia na reira. Hau atu, ua faahitihia te parau o Maria i roto i te mau evanelia e hoê taime i roto i te buka Ohipa. Aita to ˈna iˈoa i faahitihia i na 22 buka e toe ra o te tuhaa Bibilia parauhia te Faufaa apî.—Ohipa 1:14.

Aita te Bibilia e haapapu ra e ua fanaˈo Maria i te hoê faahanahanaraa taa ê. Aita roa ˈtu i parauhia i te mau Kerisetiano o te senekele matamua ia haamori ia Maria. Te haapii mai nei râ te Bibilia i te mau Kerisetiano ia haamori i te Atua anaˈe.—Mataio 4:10.

a E faaohipahia te taˈo Hebera hurihia ei “vahine apî” i roto i te parau tohu a Isaia no te hoê vahine tei taoto aˈenei e te hoê tane aore ra aita. Tera râ, i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa, ua faaohipa Mataio i te hoê taˈo Heleni taa maitai hurihia ei “paretenia” aore ra “hoê vahine aita i taoto aˈenei e te hoê tane.”

b E patoi vetahi i te faaohipa i te parau “Tamaiti na te Atua” no te mea e nehenehe e manaˈo e ua taoto te Atua e te hoê vahine. Tera râ, aita tera manaˈo i faahitihia i roto i te mau Papai. Te faahiti ra te Bibilia ia Iesu mai “ta [te Atua] Tamaiti” e “te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia” no te mea o ˈna tei poiete-matamua-hia e o ˈna anaˈe ta te Atua iho i poiete. (Kolosa 1:13-15) Te faahiti atoa ra te Bibilia no nia i te taata matamua o Adamu mai te “tamaiti na te Atua.” (Luka 3:38) No te aha? No te mea ua poiete te Atua ia Adamu.

c New Catholica Encyclopedia, te neneiraa piti, buka 7, api 331.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono