A paruru i te maitai o ta outou tamarii
NOA ˈTU eaha te faahopearaa o te hoê haavaraa no te haapaoraa i te tamarii, mea hinaaro noâ na ratou i te here e te faatereraa o na metua toopiti. I muri aˈe i to te haava horoaraa mai i ta ˈna faaotiraa, e hopoia ˈtura ïa na te metua tane e te metua vahine ia tauturu atu i ta ratou tamarii ia faaruru i taua tupuraa apî ra. No te mea, a riro noa ˈi te tereraa o te haavaraa ei mea fifi no te mau taata paari, e faaino rahi atu â oia i te mau tamarii.
Ei hiˈoraa, i te onoraa o to ˈna matahiti, ua horoahia o Marie-Anne e na to ˈna metua tane e haapao ia ˈna. Tera râ, i roto i na matahiti hoê ahuru i muri aˈe, aita to ˈna metua vahine i faaea noa ˈˈe i te aro ia faahoˈihia mai oia. Ma te rohirohi roa i te pae o te feruriraa, i te tiaraa hau atu i te 40 taime i mua i te tiribuna, ua horoa maira o Marie-Anne i ta ˈna iho ravea. Ua parau oia: “No te aha orua e ore ai e tâpû ia ˈu na ropu? Hoê afaraa na to ˈu metua vahine e te tahi afaraa na to ˈu metua tane.”
Ma te papu maitai, e ore noa te hoê aroraa hopea ore i te pae o te ture, e turu i te maitai o te tamarii. Ua faataa mai te faatere no te pû i te pae o te rapaauraa e te pae totiale o tei tauturu hoi ia Marie-Anne e: “Mea teimaha roa te hoê aroraa tamau, i te pae o te moni e no te taata iho hoi.”
E tamau noâ te mau tamarii i te here i na metua toopiti
E faataa te mau metua, eita râ te mau tamarii e na reira. Eita ta te hoê haava e nehenehe e faaore i te mau taairaa fetii. Ia taa maitai ia oe i te fifi e farereihia nei e te hoê tamarii, a feruri na oe, e te metua tane, aore ra o oe, te metua vahine, eaha to oe huru ia anihia mai e ia maiti oe hoê i rotopu i ta oe mau tamarii. O vai ta oe e tapea mai? O vai ta oe e faarue atu? Noa ˈtu e e mau metua aore ra e mau tamarii, eita e tia i na pae e piti nei ia rave i te hoê faaotiraa mai teie te huru. I roto i te rahiraa o te taime, mea here na te mau tamarii i na metua toopiti, e te faaheporaa ia maiti ratou, e tamataraa mauiui mau ïa te reira i to ratou here ia raua toopiti.
Te faaite ra te feia i papai i te buka ra Hau atu i te maitai o te tamarii (beretane), te hoê buka faahiahia no nia i taua tumu parau ra, e “e nehenehe” taua mau aroraa ra “e faatupu i te mau faahopearaa ino mau na roto i te haamouraa i te mau taairaa maitatai ta te tamarii i atuatu na e to ˈna ra mau metua”. Te faataa nei o Julie, te hoê tamarii no roto mai i te hoê utuafare amahamaha, e: “Mea here iho â na oe te metua i pihai iho oe e ora ˈi, mea here atoa râ na oe te tahi. Mea mauiui roa ia haere anaˈe mai papa e tii ia matou i te hopea hebedoma. E hiˈo atu vau ia ˈna, e i muri aˈe, e hiˈo vau ia mama, e ua ite au e mea riri roa na papa ia ˈna. Aita râ ta ˈu e nehenehe e faaite i to ˈu mau manaˈo hohonu i te tahi aore ra i te tahi.”
A farii i te here ta ta outou tamarii e atuatu nei no orua toopiti atoa ra. Ia nehenehe ta outou tamarii e tupu maitai a riro mai ai oia ei taata aifaito maitai, a faatura ˈtu i te tiaraa o to outou hoa faaipoipo tahito i roto i to ˈna oraraa. A maimi i te tahi mau tuhaa i reira outou e nehenehe ai e tahoê no te faaoaoa i ta outou tamarii. Eiaha outou e manaˈo noa e, te mau mea atoa ta to outou hoa faaipoipo tahito e rave, e mea ino anaˈe ïa. Ia au i te hoê tiribuna no Texas (Etats-Unis), “e hopoia na na metua toopiti ia haamaitai i te tahi atu metua i mua i te mata e te feruriraa o te tamarii, aore ra eiaha te tahi e tuino i te huru o te tahi ma te faahaparaa ˈtu ia ˈna”. Te titau ra teie tiaraa i te mau metua, ia tuu i te hiti ta ratou iho mau peapea no te haapao i te mau mea e hinaarohia ra e te tamarii.
A imi i te mau ravea atoa no te faaafaro i te mau ohipa
Hou outou e haamata ˈi i te hoê aroraa i mua i te haavaraa, a tamata na mua i te aparau rahi atu no nia i taua fifi ra, ia itehia mai te hoê ravea. Ua riro te mau aroraa i mua i te haavaraa mai te tahi mau tamaˈi; e haapepe hohonu roa te reira i te hoê taata i te pae no te here e e ore hoi e nehenehe e rapaau-faahou-hia. E tia ia haere atu i mua i te mau tiribuna, mai te peu noa e ua imihia te mau ravea atoa no te faaafaro i te fifi e aita te reira i manuïa. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haamau o Iesu Mesia i te hoê faaueraa tumu i te pae no te ture faufaa mau. Teie ta ˈna i parau: “Ia peepee oe i te faaau i te parau i to taata tarahu.” — Mataio 5:25.
Mea papu ore te hopea o te hoê haavaraa. Ua ite te mau haava e i roto 80 e tae atu i te 90 % o te mau hororaa no te haapaoraa i te mau tamarii, te faaite nei te metua tane e te metua vahine i te hoê â huru maitai i nia i ta ratou mau tamarii. No reira, mea pinepine eita ˈtura ïa e itehia te hoê haavaraa e tano i na pae e piti. I roto i Te buka no te haapaoraa i te tamarii (beretane), ua papai o Persia Woolley e: “E ere atura ïa i te mea maere, i te tahi taime, ia peapea roa te hoê haava a ani atu ai oia i na metua e no te aha (...) raua i ore i faaafaro i teie ohipa na roto i te hau.”
I roto e rave rahi mau fenua, ua faaineine te mau tiribuna rahi i te tahi mau ravea ia nehenehe na taata faaipoipo e faaafaro raua iho i te mau faanahoraa no te atuatu i te mau tamarii. Ma te papu maitai, mea ite aˈe te mau metua i te mau hinaaro e te huru o te mau tamarii; o raua ïa te nehenehe e rave i te mau faanahoraa ia nehenehe raua toopiti atoa ra e tamau noâ i te ohipa maitai mai i roto i te oraraa o te tamarii. Maoti te tahi mau aˈoraa i te pae o te ture, e rave rahi mau metua tei farii i te hoê faaauraa tano maitai, mai te haapaoraa raua toopiti i te tamarii, mai te peu e e nehenehe e na reira. Inaha, i roto 90 % o te mau tupuraa, ua faaafarohia te fifi no te haapaoraa i te tamarii na roto i te hau.
E nehenehe te hoê arai aravihi e tauturu i te mau metua ia faaafaro i te mau tupuraa fifi mau. Ei hiˈoraa, ua manaˈo e piti na taata faaipoipo tahito tei riri roa hoi, i muri aˈe i to raua faataaraa, e ora ˈtu e 5000 kilometera te atearaa te tahi e te tahi. Tera râ, te titau nei raua toopiti atoa ra i te haapaoraa i ta raua na tamarii e piti. Ua parau atura te arai ia raua e: “E tia ia orua ia tahoê rii. I mutaa ihora, mea here maitai hoi orua, no reira e hiˈo anaˈe na eaha ta tatou e nehenehe e rave ia ore te hoê o orua ia moe i roto i te oraraa o ta orua mau tamarii.” I te pae hopea, ua itehia mai te hoê faaauraa e ua nehenehe atura ïa raua toopiti e tapea i to raua tiaraa faufaa roa i pihai iho i te mau tamarii.
Te faaafaroraa ma te hau, o te hoê noa ïa ravea i roto e rave rahi no te faatitiaifaro i te peapea no nia i te haapaoraa i te tamarii ma te ore e faatupu i te hoê aroraa i mua i te haavaraa. Ia manaˈo noa ïa outou ia faaafaro i te fifi e vai ra i teie nei, eiaha râ ia faahaamanaˈo faahou mai i te mau peapea tahito. Te tapao matamua o te faaafaroraa ma te hau, o te tautururaa ïa i na metua ia itea mai ia raua te hoê faaauraa tano (ia ore te tahi aore ra te tahi e manaˈo e ua upootia mai oia aore ra ua pau oia) no te maitai o te mau tamarii. Noa ˈtu â ïa e te mau ravea i itehia mai, e ere i te mea faahiahia roa, e nehenehe râ taua huru raveraa nei e paruru ia raua toopiti atoa ra i te hoê fifi rahi, i te pae no te moni e i te pae no te here atoa hoi, ta te hoê aroraa i mua i te haavaraa e faatupu. Ia haa raua ia itea mai ia raua te hoê faaauraa, e ape ïa te metua tane e te metua vahine i te mau aroraa ino mau e e tapea noa ïa raua i te here o ta raua mau tamarii.
Nafea ia faaafaro i te ohipa
Oia mau, ia amahamaha te hoê utuafare e ia faataa ê te mau hoa faaipoipo, e ore roa e tia i te hoê o raua ia titau e na ˈna anaˈe e faatere i te tamarii. E tia ia raua tataitahi ia faaite i te hoê huru aifaito e ia ineine noa i te farii i te manaˈo o te tahi. E titau te faaafaroraa ma te hau ia faaau te tahi i te tahi. E na roto i teie huru faaauraa, eita iho â ïa e noaa i na pae e piti i te mea ta raua e titau ra.
Eiaha e moehia ia outou e e tiamâraa to te tamarii ia haapiihia oia na to ˈna metua tane e na to ˈna metua vahine. No reira, e ere i te mea tano ia titau te hoê metua e ia opanihia i te tamarii ia amui atu i roto i te mau ohipa i te pae faaroo, i te pae no te iho tumu aore ra i te pae totiale, e ta ˈna hoa faaipoipo tahito mai te peu e tei ia ˈna ra te tamarii. Oia atoa, e ere i te mea tia ia faahepo te metua tei ia ˈna ra te tamarii i to ˈna manaˈo no nia i te mau ohipa haapiiraa aore ra i rapaeau i te haapiiraa a te tamarii, i ta ˈna mau hoa, ta ˈna mau faaanaanataeraa aore ra te ohipa ta ˈna e hinaaro e rave ia oti ta ˈna tau haapiiraa tuarua, ma te ore e haapao atu i te manaˈo o to ˈna hoa tahito e te hinaaro o te tamarii.
Ei hiˈoraa, i roto e rave rahi mau peapea no nia i te haapaoraa i te tamarii, te hoê o te mau metua e Ite o Iehova ïa e te tahi ra, e ere ïa, ua faaafaro taua na hoa nei ma te hau inaha, ua nehenehe atura ta te metua e ere i te Ite, e haere mai e farerei pinepine i ta ˈna mau tamarii i roto i te matahiti, i te tau faaearaa haapiiraa iho â râ e te tahi atu mau taime ta ˈna e manaˈo ra e mea faufaa. Ua afaro te metua tane e te metua vahine ia nehenehe te tahi e horoa ˈtu i to ˈna manaˈo no nia i te tahi mau tuhaa no te pae haapiiraa, te mau ohipa totiale e te oraora-maitai-raa o ta raua mau tamarii. Inaha, o raua toopiti te tumu i fanauhia mai ai ta raua mau tamarii, mea tano iho â ïa ia hiˈopoa raua toopiti i te huru raveraa ia ratou.
E tia i te metua Ite ia haapii i ta ˈna tamarii ia faatura ˈtu i te tiamâraa o te metua e ere i te Ite, ia tapea i to ˈna iho mau manaˈo i te pae haapaoraa, e ia faaite atoa i te mauruuru rahi no te mau tapao aroha e te mau ǒ ta teie metua e horoa ˈtu nei na ˈna. Mai te peu e e imi te metua tane e te metua vahine i te maitai o ta raua tamarii, e upootia mai ïa te faaoromai e te feruri-maitai-raa i nia i te manaˈo huehue e te teoteo ino roa.
E riro taua mau faaafaroraa ra ei mea rohirohi i te pae no te feruriraa. Mea maitai aˈe ia vaiiho e na te taata o te ture aore ra te tahi atu mau arai, e aratai i te mau aparauraa. Mea pinepine, e nehenehe teie huru tauturu e faaore i te rahiraa o te mau manaˈo hape no nia i te mau tuhaa haihai o te faaauraa.
Ua hiˈopoa te hoê piha ohipa e haapao i te faaafaroraa ma te hau, i Caroline du Nord (Etats-Unis) i te mau taata faaipoipo tei maiti i te rave i te hoê arai, e te tahi atu tei faaafaro i to ratou peapea i mua i te hoê tiribuna. Fatata 93 % o te feia o te pǔpǔ matamua o tei mauruuru roa i te mau faahopearaa i noaa mai, area i roto i te piti o te pǔpǔ ra, 56 % anaˈe ïa tei mauruuru.
Tera râ, e nafea outou mai te peu e eita to outou hoa tahito e farii i te aparauraa tia aore ra ia faahepo oia i te tahi mau opaniraa i te pae faaroo ta outou e ore e nehenehe e farii? E tia ˈtura paha ïa ia outou ia faaineine ia outou no te hoê aroraa i mua i te haavaraa.
Ia ore anaˈe e nehenehe e ape i te hoê aroraa i mua i te haavaraa
I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, no te upootia mai i roto i te hoê haavaraa, e tia iho â ïa ia rave i te hoê paruru aravihi tei matau i te mau haavaraa no nia i te haapaoraa i te tamariia. Mea pinepine, e nehenehe e apehia i te mau haamauˈaraa moni faufaa ore ia farereihia na mua te hoê auvaha aravihi i te pae no te ture. Hau atu, e nehenehe te hoê faaauraa e itehia mai na roto i te arai o te hoê paruru maitai roa, na mua ˈˈe aore ra ia tupu te haavaraa. Mea maitai aˈe te hoê faaafaroraa aifaito e itehia mai noa ˈtu eaha te taime i roto i te tereraa o te haavaraa, i te hoê aroraa hopea ore.
Mea faufaa ia ite eaha ta te rahiraa o te mau haava e hiˈo nei no te rave i ta ratou faaotiraa. Te faaite nei te hoê titorotororaa manaˈo tei ravehia i te matahiti 1982 i nia 80 haava i na tumu e piti matamua oia hoi: 1) te huru feruriraa aifaito o te mau metua tataitahi e 2) to raua huru i mua i te mau hopoia no nia i te tamarii. No te tauturu i te mau haava ia hiˈopoa i te mau ohipa, e nehenehe e anihia i te hoê taote i te pae no te feruriraa ia uiui i te manaˈo o te mau metua e o te mau tamarii. Mea pinepine e na taua mau haamaramaramaraa ra i te pae no te feruriraa, e ohipa i nia i te faaotiraa a te tiribuna.
Eiaha e mǎtaˈu i taua huru hiˈopoaraa ra. Noa ˈtu e e uiui-rahi-hia te hoê kerisetiano no nia i ta ˈna mau tiaturiraa, aita roa ˈtu ta ˈna e tumu no te patoi atu aore ra no te faaite i te hoê huru au ore. “Ia itea to outou mǎrû i te taata atoa ra”, ta te Bibilia ïa e faaitoito nei. — Philipi 4:5.
I roto i taua mau tauaparauraa ra, a haamanaˈo e aita outou i titauhia ia haere mai i reira no te hohora i te hoê oreroraa parau bibilia. Te anihia ra ia outou ia paraparau mai no nia i te mau ohipa atoa ta outou e rave nei e ta outou tamarii, oia hoi te mau faaanaanataeraa, te haapiiraa taa ê atu i te haapiiraa i te pae faaroo, te mau taime faafaaearaa, te mau faanahoraa i ravehia no te faatupu i te mau farereiraa e te tahi atu metua, e oia atoa te mau ohipa i te pae totiale na muri iho i te tahi mau hoa e te tahi mau fetii. A pahono atu i te mau uiraa ma te haavare ore e ma te papu. A feruri na mua ˈˈe i te mau parau ta outou e faahiti atu, ia nehenehe outou e faataa ˈtu na roto i te mau parau ohie e te au maitai mea nafea outou ia haapao i ta outou tamarii i te pae no te here e i te pae tino atoa.
E tano atoa taua mau parau tumu nei, ia uiui-noa-hia ˈtu outou e te tiribuna. Mai te peu e ua faaineine maitai outou ia outou, e nehenehe ïa ta outou, ma te ore hoi e faarahi roa ˈtu i te parau, e faaite mea nafea “te parau mau” a te Parau a te Atua e tauturu ia outou, na roto e rave rahi mau ravea, ia riro outou ei metua tane aore ra ei metua vahine e haapao ra i ta ˈna hopoia. — Timoteo 2, 4:3.
Ia faufaahia outou na roto i teie huru tupuraa
Noa ˈtu ta outou mau tutavaraa atoa, peneiaˈe aita te faaotiraa a te haava e tano i ta outou i opua. Te faaue nei te Bibilia i te mau kerisetiano ia “auraro maite i te hui arii e te feia mana, e faaroo i te feia haava ra”, e oia atoa “eiaha ei marǒrô, ia mǎrû râ”. (Tito 3:1, 2.) No reira, e faatura ˈtu ïa te kerisetiano i te mau faaotiraa a te tiribuna.
Mai te peu e aita outou i mauruuru i taua faaotiraa ra, e nehenehe ta outou e hiˈopoa faahou i ta outou tiaraa e te hoê taata aˈo i te pae no te ture. E hinaaro paha outou e horo faahou i mua i te haavaraa. I te tahi taime, e nehenehe te hoê hiˈopoa-faahou-raa i te faaotiraa a te haavaraa e anihia, tau taime i muri iho, mai te peu e ua taui te huru tupuraa. Tera râ, e tia ia outou ia auraro i te faaotiraa a te tiribuna i te roaraa o te taime te reira e mana ˈi.
Ia pau outou i taua hororaa ra, e ere ïa te auraa e aita e ravea faahou. E nehenehe te oraraa o te mau metua e o te mau tamarii e taui. E nehenehe te mau ohipa e maitai mai, e i te tahi taime na roto i te tahi mau tupuraa manaˈo-ore-hia. E nehenehe to outou faaoromai e haamaitai-rahi-hia.
Noa ˈtu â ïa e e taime poto noa to outou no te farerei i ta outou tamarii, e nehenehe râ te reira e haamaitai ia ˈna. Taa ê atu i te mea e e iti mai to ˈna mauiui no te faataaraa o to ˈna mau metua, ia farerei te hoê tamarii i to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine ma te pinepine e te tamau, e nehenehe mau ïa oia e riro mai ei taata paari e feruriraa papu hoi to ˈna e te aifaito. Ia haafatata ˈtu outou e to outou tamarii, e tia ˈi.
Ia horoa outou i te hiˈoraa maitai, e nehenehe outou e ohipa i nia i ta ˈna e manaˈo ra e mea faufaa i te pae faaroo e i te pae morare. “E haere â te taata parau-tia ma te haavare ore; e maitai hoi ta ˈna mau tamarii ra i muri aˈe!” (Maseli 20:7). Ma te ore e faahiti atu i te hoê parau, e nehenehe outou e ohipa rahi atu i nia i to ˈna mafatu e to ˈna feruriraa. E tapao o ˈna mai te aha to outou huru i nia ia vetahi ê, ta outou mau opuaraa matamua i roto i te oraraa e to outou mau manaˈo hohonu no nia i te Atua.
Mai te peu e te hinaaro ra outou e paruru i te maitai o ta outou tamarii, e tia ia outou ia faaite atu i te hoê here mau. Te na ô ra te Bibilia e: “Eita [te aroha] e imi i te maitai no ˈna iho, (...) eita e manaˈo ino ia vetahi ê (...), e tiai [râ] i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te aroha e mou”. (Korinetia 1, 13:4-8.) E haamaitai-rahi-hia taua huru here haavare ore ra. Teie ta te hoê tamahine 11 matahiti, e ua tuu hoi to ˈna mau metua tei faataa ia raua, i to ˈna maitai na mua ˈˈe i to raua peapea, i parau: “Auaa pai e no to raua here ia ˈu, ua vaiiho to ˈu mau metua ia ˈu ia here ia raua toopiti atoa ra!”
[Nota i raro i te api]
a Mai te peu e aita outou e ite e nafea râ ia maiti i te hoê paruru, a hiˈo i te tumu parau ra “E tia ia ˈu ia rave i te hoê paruru!”, i neneihia i roto i te Réveillez-vous! no te 8 no tiurai 1979. E nehenehe atoa ta te mau amaa e rave rahi o te Taiete Watch Tower e horoa i te mau haamaramaramaraa tano no nia i te mau tiamâraa i te pae no te haapaoraa. E nehenehe e roaa i te feia e opua nei e faataa e ora nei i te mau Etats-Unis e i te tahi atu mau fenua i raro aˈe noa i te mau peu tumu, i te mau haamaramaramaraa hau atu i pihai iho i te mau piha ohiparaa marite e no Canada a te mau Ite o Iehova.
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
Te mau maitai o te hoê faaafaroraa ma te hau ia faaauhia i te hoê haavaraa i mua i te tiribuna
◼ Ua ite maitai te mau metua i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii, o ratou ïa te nehenehe e rave i te mau faaotiraa maitai roa ˈˈe no ratou.
◼ Eita ïa te mau tamarii e manaˈo e e tia ia ratou “ia turu i te hoê pae” e ia maiti i rotopu i to ratou metua tane e to ratou metua vahine.
◼ I te paeau rahi, e faaohie te faaauraa ma te hau i te aparauraa e e nehenehe atura ïa te mau metua e te mau tamarii e faaite i to ratou mau hinaaro e to ratou mau tapitapiraa.
◼ Ia afaro raua, e ape ïa te mau metua i te mauiui e nehenehe e tupu mai, ia faahepohia raua ia auraro i te faaotiraa a te tiribuna.
◼ E iti mai ïa te mau haamauˈaraa e aufauhia no te haavaraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
Oaoa noa ˈtu te huru tupuraa
Mai ta te mau faataaraa parau e piti i muri nei e faaite ra, e nehenehe te mau metua, tei faataa e o te ore e faaea noa i nia i to raua feii, o te imi râ i te maitai o te tamarii, e horoa rahi roa no ratou.
“E oaoa noa vau i te farereiraa ia papa, ta te hoê vahine apî e piti ahuru matahiti e haamanaˈo ra. E ere noa te mea ta mâua e rave o te faaoaoa ia ˈu, o te ite-noa-raa ˈtu râ ia ˈna. (...) E hinaaro vau ia tae oioi mai te mau hopea hebedoma e haere mai ai oia, no te mea ua ite au e, noa ˈtu te mau fifi ta ˈu e farerei i te fare haapiiraa, e nehenehe ta mâua e paraparau e e tauturu mai oia ia ˈu. Mea ohie aˈe ia aparau atu ia ˈna i te aparauraa ˈtu ia mama, noa ˈtu e mea here iho â na ˈu o mama. Te vai ra te tahi mau tumu parau mea ohie aˈe na ˈu ia aparau e o mama — na outou iho â e feruri e eaha râ — e te tahi, e hinaaro ïa vau e aparau atu e o papa. Ei hiˈoraa, aita vau e afaro ra e te tane apî a to ˈu mama. Ua horoa maira to ˈu papa i te tahi mau aˈoraa maitai e faaite e mea nafea ia faahiti i te parau i te taime e au, te hinaaro rahi ra hoi au i taua aˈoraa ra. (...) Te haamauruuru nei au ia ˈna, maoti hoi o ˈna, tei pihai iho noa ia ˈu ta ˈu mau metua, i muri aˈe i to raua faataaraa.”
Teie ta te hoê taurearea o Daniel te iˈoa, e faatia ra: “Te manaˈo nei au e i te mea e, e farerei vau ia papa hoê noa taime i te hebedoma, ua faarahi ïa te reira i to ˈu hinaaro e haere na muri ia ˈna. No reira, i te taime atoa mâua e farerei ai, e faaroo maitai ïa vau i ta ˈna mau parau. E imi noa na vau i te pee i to ˈna huru. E tapao na vau i to ˈna here no te Atua ra o Iehova, e e hinaaro noa vau e rave mai ia ˈna atoa ra. Ua fanaˈo rahi atoa râ vau i te mau huru maitai o mama. E faahoa ohie noa o ˈna i te taata; e imi o ˈna i te ravea no te haapao i te taata e no te aparau atu ia ratou. E paraparau ohie noa o ˈna. Ua tauturu to ˈna huru ia ˈu ia faaore i to ˈu huru mamahu.”
[Hohoˈa i te api 10]
“Mea here iho â na oe te metua i pihai iho oe e ora ˈi, mea here atoa râ na oe te tahi.” — Te hoê tamarii.