VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/12 api 5-8
  • Te haapaoraa i te tamarii—Te faaroo e te ture

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapaoraa i te tamarii—Te faaroo e te ture
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tiaraa tumu o te mau metua e to te mau tamarii
  • Te mau tiaraa o te mau metua e ere i te metua haapao tamarii
  • Te farereiraa e te arai i rapaeau i te tiribuna
  • A paruru i te maitai o ta outou tamarii
    A ara mai na! 1988
  • Te haapaoraa i te tamarii—Te hoê manaˈo aifaito
    A ara mai na! 1997
  • Eaha te mea maitai aˈe no te tamarii?
    A ara mai na! 1997
  • Na vai e haapao i te mau tamarii?
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/12 api 5-8

Te haapaoraa i te tamarii—Te faaroo e te ture

I ROTO i te parau no te faataaraa e te haapaoraa i te tamarii, e nehenehe te faaroo e riro ei tumu parau faufaa roa—e te fifi atoa. Ei hiˈoraa, teie te tahi mau uiraa e nehenehe e hiti mai.

E tia anei i te hoê haava ia haapao i te faaiteraa e na ô ra e, eita e tia i te hoê metua ia haapao i te hoê tamarii, no te mea e melo oia no te tahi haapaoraa, te hoê haapaoraa iti iho â râ? E tia anei i te hoê haava ia haapao i te faaiteraa no nia i te mau tiaturiraa e te mau peu faaroo a te mau metua, ia nehenehe oia e faataa e eaha te haapaoraa maitai aˈe no te tamarii, ia au i to ˈna manaˈo? E tia anei ia ˈna ia faaue i muri iho e ia haapiihia te tamarii i roto i taua haapaoraa ra, e ia opani e ia faaitehia ˈtu te tahi atu mau haapaoraa i te tamarii?

I teie nei mahana, te rahi noa ˈtura te mau taata e faaipoipo nei i rapaeau i ta ratou haapaoraa e i to ratou nunaa taata. No reira, ia faataa anaˈe teie mau taata, ua fanaˈo ê na te mau tamarii i te mau taairaa i roto i na pǔpǔ haapaoraa e piti. I te tahi mau taime, te hoê metua o tei haamata i te mau faanahoraa no te faataa, ua taui paha oia i te haapaoraa aita i maoro iho nei. Ua riro paha teie faaroo apî ei tautururaa i roto i te oraraa o taua metua ra e ei mea faufaa roa atoa no ˈna, tera râ, e mea huru ê roa no te mau tamarii. Teie ïa te tahi atu uiraa, E nehenehe anei ta te tiribuna e opani i teie metua ia afai i ta ˈna mau tamarii i te mau oroa pureraa o taua haapaoraa nei, no te mea noa e e haapaoraa ê teie i ta te mau metua i rave na na mua ˈˈe?

E mau uiraa fifi roa teie. E titauhia hoi e ia haapao te hoê haava, eiaha noa i te mau hinaaro o te tamarii, i te mau anaanataeraa e te mau tiaraa atoa râ o te mau metua.

Te mau tiaraa tumu o te mau metua e to te mau tamarii

Parau mau, e nehenehe te mau haava e pee i to ratou iho mau manaˈo i te pae faaroo. Tera râ, i roto e rave rahi mau fenua, mea varavara roa ia ore te mau tiaraa o te mau metua aore ra o te tamarii i te pae faaroo, e tâuˈahia. Te vai nei paha i roto i teie mau fenua te mau pǎpǎ ture e opani ra i te haava ia taotia i te tiaraa tumu o te mau metua e aratai i te tupuraa o te hoê tamarii, e tae noa ˈtu i te pae haapiiraa e i te pae faaroo.

I to ˈna aˈe pae, e tiaraa to te tamarii no te fanaˈo i taua huru haapiiraa ra e horoahia mai e to ˈna mau metua. Hou te hoê haava e faatiahia ˈi e te ture e taui i te haapiiraa faaroo a te hoê tamarii, e tia i te tiribuna ia faaroo i te mau haapapuraa feaa ore e “ua riro te mau peu faaroo ei haamǎtaˈuraa i te reira iho taime e ei haamǎtaˈuraa mau no te maitairaa o te tamarii i te pae tino.” (Na matou i papai faaopa.) Eita te tahi noa mau taa-ê-raa i te pae faaroo aore ra te tahi peapea i rotopu i te mau metua no nia i te faaroo, e navai no te faatia i te Hau ia faaô mai i roto i teie aimârôraa.

I te hau no Nebraska, i te fenua Marite, te faaite ra te tiaraa aifaito ta te hoê metua vahine Ite no Iehova i rave i roto i te hoê aimârôraa no nia i te haapaoraa i te tamarii, e mea nafea teie mau ravea i te pae no te ture, ia paruru i te mau metua e te mau tamarii atoa. Aita te metua tane e ere i te Ite, i hinaaro e ia haere ta raua tamahine i te mau oroa faaroo a te mau Ite no Iehova i te Piha no te Basileia. Ua turu ihora te hoê tiribuna haehaa aˈe i te metua tane.

Ua tuu atura te metua vahine i teie nei ohipa i mua i te Tiribuna Teitei no Nebraska. Ua faataa te metua vahine e, aita e haapapuraa e te vai ra te hoê haamǎtaˈuraa i te reira iho taime aore ra te hoê haamǎtaˈuraa mau i nia i te maitairaa o te tamarii, i roto i te tahi noa ˈˈe ohipa a te mau Ite no Iehova. Ua faaite te metua vahine e “e riro te haereraa e te apitiraa ˈtu i roto i te mau ohipa faaroo a na metua toopiti . . . ei niu no te tamarii ia nehenehe oia e faataa e eaha te haapaoraa ta ˈna e maiti ia naeahia ia ˈna te faito matahiti e nehenehe ai oia e faaoti.”

Ua tuparari atura te tiribuna teitei aˈe i te faaotiraa a te tiribuna haehaa aˈe, e ua faaoti oia e “ua faaohipa hape te tiribuna [haehaa aˈe] i to ˈna mana ia faaoti, i to ˈna taotiaraa i te tiaraa o te metua vahine ei metua haapao tamarii, e faatere i te haapiiraa faaroo a ta ˈna tamarii tei ore i taeahia te matahiti.” Aita roa ˈtu e haapapuraa e te faainohia ra te tamarii na roto i to ˈna haereraa i te mau oroa faaroo i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova.

Te mau tiaraa o te mau metua e ere i te metua haapao tamarii

I te tahi mau taime, te tamata nei te mau metua tei faataa, i te faaohipa i te mau aimârôraa no nia i te haapiiraa faaroo, ei ravea ia noaa mai te mau tamarii ia ratou. Ei hiˈoraa, i roto i te haavaraa Khalsa e o Khalsa, i tupu i roto i te hau no Nouveau Mexique, i te fenua Marite, e haapaoraa Sikh ta na metua toopiti i te tau a faaipoipohia ˈi raua. I muri iho râ i to raua faataaraa, ua riro maira te metua vahine ei Katolika, e ua haamata ˈtura oia i te opanipani i te mau tamarii ia pee i te haapaoraa Sikh.

Aita te metua tane i mauruuru, e ua afai atura oia i teie nei ohipa i mua i te tiribuna, ia rahi aˈe to ˈna mana no te haapii i ta ˈna mau tamarii i roto i ta ˈna haapaoraa Sikh. Mea nafea to te tiribuna hiˈopoaraa matamua, fariiraa i te aniraa a teie metua tane? Ua patoi oia i ta ˈna aniraa. Ua faaue atura te tiribuna hiˈopoaraa matamua e “ia faaea anaˈe te mau tamarii [ia ˈna ra], eita ta ratou e nehenehe, na nia i to ratou iho hinaaro aore ra ma te faahepohia mai, e apiti i roto i te hoê noa ˈˈe ohipa faaroo Sikh, i te fare pure anei, i te vahi puhaparaa Sikh, aore ra i te pu haapaoraa tamarii Sikh.”

Ua horo atura te metua tane i teie faaotiraa i mua i te Tiribuna Hororaa no Nouveau Mexique. Ua farii aˈera teie tiribuna teitei aˈe i te parau a te metua tane e ua tuparari ihora i te faaotiraa a te tiribuna hiˈopoaraa matamua. Ua faataa mai te tiribuna hororaa e: “E tia i te mau tiribuna ia pee i te hoê huru raveraa paetahi ore i rotopu i te mau haapaoraa, e e tia ia faaô atu i roto i teie nei tuhaa atâta e tei paruruhia e te ture, mai te peu noa e te vai ra te haapapuraa maramarama maitai e te feaa ore e, te faainohia ra te mau tamarii. Ia faaoti-noa-hia ˈtu te mau taotiaraa i roto i teie nei tuhaa, e nehenehe ïa teie mau taotiaraa a te tiribuna e ofati, ma te opanihia hoi e te ture, i te tiamâraa no te haamoriraa a te hoê metua, aore ra e nehenehe e hiˈohia mai te reira te huru.”

Te pee nei teie huru faaotiraa i te mau aveia i haamau-papu-hia i roto e rave rahi mau fenua. E tia i te hoê metua aifaito ia feruri i nia i teie mau aveia. Hau atu, e tia i te metua kerisetiano ia feruri maite i nia i te hinaaro o te tamarii ia amuimui e na metua e piti, e tae noa ˈtu i te titauraa no te tamarii ia faatura i to ˈna metua vahine e to ˈna metua tane.—Ephesia 6:1-3.

Te farereiraa e te arai i rapaeau i te tiribuna

Noa ˈtu e mea ohie aˈe paha te farereiraa e te arai i rapaeau i te tiribuna i te paraparauraa i mua i te hoê haava, eiaha na te hoê metua e haafaufaa ore i teie nei farereiraa. E nehenehe te mau faaauraa aore ra te mau faaotiraa i rave-amui-hia no te haapaoraa i te tamarii, e haapapu-roa-hia mai i muri iho na roto i te mau faaueraa a te tiribuna. No reira, e mea maitai aˈe no te hoê metua ia paraparau na mua i te hoê auvaha paruru utuafare, no te haapapu e e faatitiaifarohia te mau ohipa atoa no nia i te haapaoraa i te tamarii, ma te au e ma te paetahi ore.

E tia i na metua tataitahi ia rave i te taime no te faaineine i te farereiraa e te arai. E tuhaa rahi ta te huru e te haerea o te hoê metua i te taime farereiraa e te arai, i roto i te faaotiraa e ravehia. Mea pinepine hoi, no to raua peapea rahi i roto i te tereraa o te faataaraa, e moehia i te mau metua e faataa ra, i te mau tumu parau faufaa mau, oia hoi: Eaha te mea maitai aˈe no te tamarii? Eaha mau na ta te tamarii e hiaai ra no te tupu maitai i te pae feruriraa, i te pae no te here, e i te pae tino?

A haamanaˈo na e, ia au i te ture, te fa matamua o te farereiraa e te arai, e ere ïa te mau taa-ê-raa i te pae faaroo aore ra i rotopu i na taata tataitahi, tera râ, nafea te mau metua ia afaro e ia imi i te hoê faaauraa e au no te maitai o te mau tamarii. Peneiaˈe, e faaruru atu te hoê metua i te mau faainoraa i te pae faaroo aore ra vetahi atu, te mau uiraa manaˈo-ore-hia, aore ra te mau faahaparaa no te faaaueue ia ˈna aore ra no te faahuehue roa i to ˈna manaˈo. E vauvau-tahaa-hia mai paha te mau hape o te metua tataitahi aore ra e faarahi-roa-hia. Tera râ, ia vai hau noa te feia i roto i teie ohipa, e naeahia ïa te hoê faaotiraa papu.

I te tahi mau taime, mea roa paha ia faaohipa i te hoê arai, e e au ra e aita te mau ohipa e haere ra i mua. Te tahi atu ravea, o te hororaa ïa i mua i te tiribuna, ma te mau faaiteiteraa haama, te haamâuˈaraa teimaha, e te faahopearaa ino i nia i te tamarii. E ere ïa i te mea maitai roa. Mai ta ˈna e rave e te mau fifi rahi atoa o te oraraa, e tia i te hoê metua kerisetiano ia faaruru i te farereiraa e te arai ma te pure, a haamanaˈo noa ˈi oia i te faaueraa i faauruahia mai “e tuu atu i to parau ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira.”—Salamo 37:5.

Tera râ, eaha te ohipa e tupu mai te peu e eita te hoê ravea e noaa mai e e faaoti te haava e na te tahi atu metua e haapao i te tamarii? Aore ra, mai te peu e ua tiavaruhia te hoê o te mau metua e faataa ra, i rapae i te amuiraa kerisetiano? Oia atoa, nafea ia hiˈo i te haapaoraa amui e te faanahoraa e na te hoê anaˈe metua e haapao i te tamarii? E tuatapapahia teie mau uiraa e vetahi atu mau faaueraa tumu Bibilia, i roto i te tumu parau i muri nei.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

E toru huru faufaa mau

Ua uiui o A ara mai na! i te hoê haava no te paeau utuafare e ua faataa mai oia e toru huru faufaa mau o ta ˈna e imi i roto i te hoê metua:

Te huru faaau ohie noa—te ineineraa i te faatia i te tahi atu metua ia farerei rahi i te tamarii (mai te peu e eita te reira e haafifi i te tamarii i te pae tino aore ra i te pae morare)

Te manaˈo aupuru—te taaraa i te mau hiaai o te tamarii i te pae no te here

Te hitahita ore—te hoê oraraa utuafare aifaito o te faatupu i te hoê vahi hau i reira te tamarii e ruperupe ai

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Mau faaueraa i te pae no te haavaraa

Na roto i te haamauraa i te mau faaueraa, ua tamata te tahi mau haava i te ape i te mau aimârôraa faufaa ore no nia i te faaroo o te hoê metua. Ei hiˈoraa:

1. E tia ia faaitoito i te mau taairaa hohonu i rotopu i te tamarii e to ˈna na metua e piti. Ua faahiti o John Sopinka no te Tiribuna Teitei no Kanada e, e tia ia faatiahia te metua tataitahi “ia rave i te mau ohipa e haapapu ra i te tiaraa taata o te metua [mai te haapaoraa i ta ˈna faaroo]. Eiaha hoi ia titauhia i te metua farerei ia faahua aore ra ia pee i te hoê huru oraraa ta ˈna i ore i matau, i te mau taime farereiraa e te tamarii.”

2. Ia opanihia te hoê metua farerei ia haapii i ta ˈna mau tiaturiraa faaroo i ta ˈna tamarii, e ofatiraa ïa te reira i te tiamâraa o te metua i te pae no te haapaoraa, taa ê noa ˈtu mai te peu e te vai ra te haapapuraa maramarama maitai e te feaa ore e e faaino-mau-hia te tamarii i te reira iho taime.

[Hohoˈa i te api 7]

E hopoia rahi ta te mau haava i roto i te mau faaotiraa no nia i te haapaoraa i te tamarii

[Hohoˈa i te api 8]

E nehenehe te hoê arai e tauturu i te mau metua ia faaafaro i to raua mau fifi ma te ape i te mau haavaraa maoro

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono