Te haapaoraa i te mau tamarii—E tuhaa atoa anei ta te faaroo?
“MEA here roa na [Karon] i ta ˈna mau tamarii e te rave nei oia i te mau mea atoa ia maitai ratou. Tera râ, te tuu nei oia i nia i te parahiraa matamua i to ˈna mau tiaturiraa ei Ite o Iehova, e na roto i ta ˈna mau ohipa e rave e to ˈna mau tiaturiraa atoa, te faaino nei oia i te oraora-maitai-raa, te oaoa e te mau mea e maitai ai ta ˈna mau tamarii”.
Ua riro teie mau parau a te hoê haava o te hoê tiribuna no te Hau no Missouri (Etats-Unis), i roto i te tariˈa o Karon, vahine toroa tamâ fare, mai te hoê haruru patiri. Te auraa ra, aita i horoahia ia ˈna ra te haapaoraa i ta ˈna na tamarii e piti — tei roto hoi te hoê aiû 11 avae — ua horoahia ˈtu râ i ta ˈna tane tei parau, hou to raua faataaraa na roto i te hoê tuuraa reo faaooo e te ino e: “E maiti oe i te mau Ite o Iehova aore ra o vau!” Mai teie atu nei, e nehenehe noa ta Karon e farerei i ta ˈna na tamahine hoê hopea hebedoma noa i nia i te piti.
Te faataa ra o Karon e: “Ua haapapu mai hoi to ˈu paruru e e nehenehe noa e iritihia mai ta ˈu mau tamarii ia haapapuhia e e metua vahine ino vau, eiaha roa ˈtu râ no ta ˈu haapaoraa. Ua topa roa to ˈu manaˈo itoito.” O vai te ore e na reira atoa, inaha hoi, aita te hoê aˈe taata i patoi i te parau i faataahia i mua i te aro o te tiribuna oia hoi, e metua vahine here mau oia e ‘te horoa nei oia na ta ˈna mau tamahine i te mau taime faufaa mau’.
I teie nei, no te farerei atu i ta ˈna nau tamahine, e tia roa hoi ia Karon ia haere i roto i te hoê oire e 150 kilometera te atearaa. Te haamanaˈo ra oia: “Ia hope ta ˈu mau farereiraa atoa, e tia i to ˈu mau metua hoovai tahito, e haapao ra i ta ˈu nau tamahine, ia huti ê atu ia raua mai roto atu ia ˈu nei ia nehenehe vau e haere. Eita hoi raua e hinaaro e e tuô na raua e: ‘Te hinaaro nei mâua e hoˈi atoa i te fare na muri ia oe!’ A hoˈi atu ai au i te fare, e tae roa vau i te tahi mau taime, i te tapea i te hiti purumu no te rahi o to ˈu taˈi, e no te pure ia Iehova ia horoa mai oia i te itoito.” Ua horo faahou o Karon i mua i te haavaraa.
Ma te reo amui, ua faaoti aˈera na haava e ono no te Tiribuna nui no Missouri ia faahoˈihia mai ta ˈna mau tamarii ia ˈna ra. Ua faaite o John Bardgett, haava i pihai iho i te tiribuna hororaa, i to ˈna “tiaturi papu e ua hape te tiribuna matamua” i to ˈna faaotiraa e “ua riro te mau melo o te haapaoraa Ite o Iehova, na roto i to ratou tiaraa pǔpǔ e i nia i te mau parau tumu o ta ratou faaroo, ei feia o te ore e nehenehe e tiaturihia no te haapao i ta ratou mau tamariia”.
I roto i te tahi mau fenua ê atu — mai ia Auteralia, te Repubilita no Helemani, te fenua Tapone, o Canada, o Afirita Apatoa —, ua patoi te tahi mau tiribuna nainai i te horoaraa ˈtu i te tiamâraa no te haapao i te tamarii no te tahi mau tumu i te pae no te faaroo. Noa ˈtu â hoi i roto e rave rahi mau tupuraa, ua faaorehia taua mau faaotiraa ra e te tahi mau tiribuna teitei aˈe, te tamau noa ra teie mau ohipa tia ore.
Ua roo-atoa-hia te tahi mau metua tei ere i te haapaoraa i te tamarii i teie ati, oia hoi te huru paetahi i te pae no te faaroo. Ua tae roa te haava no te hoê tiribuna nainai no Massachussetts i te faaoti e, i roto i to ˈna tau farereiraa, “eita roa ˈtu [te hoê metua tane] e nehenehe e taio atu i te Bibilia i ta ˈna mau tamarii e eiaha atoa e afai ia ratou i te mau oroa pureraa (e eiaha roa atoa e faahiti noa ˈtu i te Ture Ahuru)b”. Ua faahiti te hoê taata papai vea e: “E nehenehe paha tatou e ata i mua i teie ohipa, eiaha râ mai te peu e o to outou iho mau tiaturiraa teie e faahitihia nei.”
Oia mau, eaha ta outou e parau ahiri e o ta outou mau tiaturiraa teie e faahitihia nei? E faatupu te mau faaotiraa a te hoê haavaraa o te taotia i te faaohiparaa i te haapaoraa a te hoê metua tane aore ra a te hoê metua vahine, i te peapea. Ua papai te Los Angeles Times e: “Te aniani atoa nei te tahi mau taata mea au ore roa na ratou te mau Ite no Iehova e, e tia anei râ i te hoê tiribuna ia opani i te hoê metua tane ia faahiti noa ˈˈe i te Ture Ahuru aore ra ia taio atu i te Bibilia i ta ˈna mau tamarii”.
Teie ïa te uiraa te tia ia uihia: I nia i tei hea faito e nehenehe ai te Hau e faaô ia ˈna i roto i te oraraa iho o te huiraatira? Inaha, mai ta te hoê taata tuatapapa i te mau ture i faahiti, e nehenehe te raveraa mai teie te huru e “faaoti mai na roto i te faatupuraa i te tahi mau parau tumu i te pae o te ture o te haamau no te mau utuafare taatoa, i te hoê hiˈoraa otahi no te haapii i te mau tamarii”. E au anei outou e ia rave te hoê haava, e ere hoê â haapaoraa e ta outou, i teie mau huru faaotiraa te tia ia outou ia rave?
Te tiribuna e te haapaoraa
Ua faˈi te mau tiribuna iho e mea iti roa ta ratou e nehenehe e rave i te pae no te mau tiaturiraa e te mau peu i te pae faaroo. No nia i te hoê hororaa, ua faataa maira te haava ra o Jeffers, no te Tiribuna nui no te Hau o Washington, e: “Te vaiiho nei matou i te Hau, i te mana no te faautua i te mau peu haapaoraa atoa o te patoi nei i te mau peu maitai e oia atoa i te mau ohipa e manaˈohia ra e e mea ino no te maitairaa, te oraora-maitai-raa e te hau o te huiraatira. Tera râ, ia au i te manaˈo ta matou i faaoti tei niuhia i nia i te mau faaiteraa i afaihia mai i roto i teie hororaa, e ore roa e nehenehe e faaauhia te mau haapiiraa a te mau Ite o Iehova i nia i te hoê noa ˈˈe o teie mau tuhaac.”
Mai te peu e eita te mau peu haapaoraa e faaino i “te maitairaa, te oraora-maitai-raa e te hau o te huiraatira”, e aita roa ˈtu “te hoê aˈe ohipa e haere mai nei e haapapu e te faaino rahi nei te peu haapaoraa, i roto i te hoê taime poto roa, i te maitairaa i te pae o te feruriraa hohonu e i te pae materia o te tamarii”, e hopoia ïa na te tiribuna ia ore e paetahi hoê o te mau metua i nia i te tahi, no ta ˈna haapaoraa. Teie, ma te haapoto noa, ta te tiribuna no Ontario (Canada) i faˈi: “E ere te hopoia na te tiribuna ia faaoti i rotopu e piti haapaoraa.” Te oreraa e faatia i te hoê taata ia haapao i ta ˈna mau tamarii no ta ˈna haapaoraa, te “faautua-teimaha-hia ra ïa oia no to ˈna faatupuraa i te hoê tiaturiraa te ore e patoi i te ture e te mau peu maitaid”.
I te tahi mau taime, e faaroohia te tahi mau “taata aravihi” o te faaô mai nei i te paetahi no nia i te haapaoraa na roto i ta ratou mau parau. Mai teie taote i te pae o te feruriraa o tei faˈi e: “Te haapapu nei au e e ere i te mea maitai no teie tamarii ia paari oia ei Ite o Iehova (...) E mea tia ia piri oia i pihai iho i te mau peu iho tumu o te totaiete i reira oia e ora ˈi. Te paari nei teie tamarii, e ere teie fenua i te hoê fenua no te mau Ite o Iehova. Ahiri e e mau ite te rahiraa o te huiraatira, eita roa ˈtu ïa tatou e farerei i te peapea.”
Ia pee atu tatou i taua mau huru manaˈo ra, e tae roa iho â ïa tatou i te faaere i te tahi metua i te haapaoraa i ta ˈna mau tamarii no te mea noa no roto oia i te hoê haapaoraa haihai. Mea peapea mau ia ite e, ua vaiiho noa te tahi mau haava no te Hau no Floride ia ratou, ia pee i te manaˈo o teie taote i te pae o te feruriraa e aita ˈtura ratou i farii e na te hoê metua vahine e haapao i ta ˈna tamahine e maha matahiti, noa ˈtu te mau parau o tei haapapu maitai e “mea here rahi [na teie tamahine] i to ˈna metua vahine”.
Te vahi maere roa, aita te haava Baskin i farii i teie faaotiraa tia ore a to ˈna na hoa ohipa e piti no roto i te tiribuna hororaa no te hau no Floride (tuhaa toru). Ua faaoti oia e: “Te mea ta te faataaraa parau a te haavaraa e faaite ra, o te mau manaˈo paetahi ïa o te mau taata aravihi, no nia i te haapaoraa a te metua vahine. No to ratou au ore i tera haapaoraa, tiaturi ihora ratou, ma te ore roa ˈtu hoi e parau haapapu, e e roohia te tamarii i te tahi mau ino manaˈo-noa-hia, a muri aˈe. E mea papu roa, ua vaiiho noa ˈtura te tiribuna matamua i to ˈna manaˈo ia fati, na roto i ta ratou mau hiˈoraa paetahi (...) e e tia roa hoi ia faaorehia ta ˈna faaotiraae.”
E nehenehe ïa e faaauhia te faaotiraa a teie tiribuna marite i te hoê faaotiraa i horoahia i raro aˈe i te faatereraa haavî a Hitler. I te matahiti 1937, i roto i te Helemani nazie, ua iriti te hoê tiribuna matamua i te mau tamarii o te hoê utuafare, no roto i te hoê haapaoraa haihai. No te haapapu i ta ˈna faaotiraa, ua faˈi te tiribuna e: “Mai te peu e, na roto i to ratou hiˈoraa, e haapii te tahi mau metua i ta ratou mau tamarii i te hoê huru oraraa o te ore e tano i te mau manaˈo ta te rahiraa o te nunaa helemani e turu nei, ua riro te reira ei faainoraa i te tiamâraa ia haapao i te tamarii (..). [No reira, e tia roa] ia iritihia e ia faaorehia te hiˈoraa ino a te haapiiraa a te mau metuaf.”
Te tupu-maitai-raa o te mau tamarii
E faaino anei to ratou tahoêraa ˈtu i te hoê pǔpǔ haihai i te mau tamarii i te pae o te feruriraa? I roto i te hiˈoraa o Karon, ta matou i faahiti aˈenei, ua manaˈo te haava o te tiribuna matamua e e ere i te mea maitai no ta ˈna nau tamahine ia paari raua i roto i te hoê pǔpǔ faaroo tei roto atoa hoi o ˈna. Ia au i to ˈna manaˈo, e faaino teie huru tupuraa i to raua “oraraa no a muri aˈe ei melo huiraatira rave ohipa” e tae noa ˈtu hoi i to raua ‘faaôraa ˈtu ia raua i te fare haapiiraa e i te pae totiale’. Ua tano anei taua mau manaˈo peapea mau ra? E hiˈopoa anaˈe na i te ohipa i tupu i teie mahana, hoê ahuru matahiti i muri aˈe.
Na te mau buka nota haapiiraa a te mau tamarii, tei riro mai ei Ite o Iehova i teie nei, e pahono mai. Taa ê atu i te mau nota maitatai roa e vai ra i roto i te buka nota a Monica, 11 matahiti, te faaite atoa maira teie buka e “mea faahiahia roa to ˈna iho tupuraa i te pae totiare”. Ua papai ta ˈna orometua e: “E tamahine maitai roa o Monica o te nehenehe hoi e tiaturihia. Te oaoa nei au i to ˈna riroraa mai ei tamarii haapii na ˈu.” Ua noaa ia Shelly, 13 matahiti, te tahi atu tamahine a Karon, i te parau haamauruururaa no ǒ mai i te peretiteni o te mau Etats-Unis, no “ta ˈna mau numera haapiiraa faahiahia mau”. Ua faatoroa-atoa-hia o ˈna ei “melo huiraatira no te avae” no te mau “auraa [maitatai roa] ta ˈna e atuatu nei e te mau orometua haapii e te mau tamarii haere haapiiraa e oia atoa no ta ˈna mau peu haapiiraa maitai roa”. E mau faahopearaa anei te reira i noaahia e te mau tamarii i roohia i te fifi?
Maoti te haapiiraa i te paruru i to ˈna mau tiaturiraa, e matara maitai ai te huru o te hoê taata e e aravihi ai oia i te pae o te feruriraa. I roto i te hoê haavaraa no nia i te haapaoraa i te mau tamarii tei roto atoa hoi te hoê Ite o Iehova, teie ta te haava Struckmeyer, peretiteni no te Tiribuna rahi no Arizona, i faahiti: “Mea papu maitai e ia ore te tahi e rave i te ohipa i matauhia, e tupu mai iho â te faaooo e te manaˈo faahapa (...). Na te mau manaˈo faahapa e tamata i te huru o te hoê taata. E tapoi te raveraa mai te taatoaraa, i te maramarama o te hoê taata, ma te faatupu mai i te ino-roa-raag.”
No reira, e haapii te mau tamarii e tia hoi ia ratou ia paruru i to ratou mau tiaturiraa mai to ratou tamarii-rii-raa mai â, i te faaohipa i to ratou aravihi i te pae o te feruriraa. Maoti hoi i te ‘tapoi i to ratou maramarama’, mea maitai roa teie haapiiraa, mai ta te mau faahopearaa maere mau o te hoê tuatapaparaa i ravehia i Auteralia i nia 394 tamarii, 12 matahiti to ratou, i faaite mai. Te faataa mai nei te feia maimi e: “Te hoê faito rahi o te mau tamarii aravihi mau i te pae feruriraa, e mau Ite o Iehova ïa. Na tamahine toopiti atoa ra oia hoi, te tamahine i roaa ia ˈna te mau numera maitai roa ˈˈe i te mau tamataraa [i te pae no te aravihi o te feruriraa] aore ra te tahi atu tamahine o ˈna anaˈe i rotopu i te mau tamarii atoa, amuihia te tamaroa e te tamahine, tei manuïa i roto i na tamataraa aravihi e pae, e mau Ite o Iehova ïa raua.” — Journal of Personality, mati 1973.
Na to ratou mau tiaturiraa i te pae faaroo e turai i te mau metua Ite o Iehova ia faaitoito i te ‘here i ta ratou mau tamarii’ e ia haapii ia ratou i te mau ture morare teitei mau (Tito 2:4, 5). Ua faahiti e rave rahi mau tiribuna i te maitai o taua mau aupururaa ra i horoahia na te mau tamarii. Ei hiˈoraa, i roto i te haavaraa no nia i te haapaoraa i te mau tamarii i tupu i Muscatine (Etats-Unis) i te matahiti 1986, ua haamata ˈtura te hoê metua tane e te hoê taata faahua aravihi tei titauhia ia haere mai e faaite i to ˈna manaˈo, i te faaino i te haapaoraa a te mau Ite o Iehova, tei roto hoi te metua vahine. Ma te manaˈo paetahi ore, ua faˈi te haava Briles e: “Eita ta te tiribuna e nehenehe e turu i te hoê pae aore ra i te tahi.”
Noa ˈtu â ïa e ua faatiahia te metua tane ia haere pinepine mai e farerei i ta ˈna mau tamarii, ua horoa ˈtu te haava Briles e na te metua vahine e haapao i te mau tamarii. Ua haapapu oia i ta ˈna faaotiraa i te na ôraa e: “Ua papu maitai i te tiribuna e paari atu te mau tamarii ma te oaoa mai te peu e na te [metua vahine] e haapao ia ratou, noa ˈtu â ïa e e manaˈohia e aita ta ˈna haapaoraa e tuea i te huru feruriraa i matauhia e te mau marite. Ua papu atoa i te tiribuna e, ia faaerehia taua mau tamarii ra i te here, i te paruru-maitai-raa e te hau ta teie mau aupururaa maitatai roa e hopoi mai, e patoi ïa te reira i to ratou maitai.” Ua haapapuhia teie haavaraa e te tiribuna hororaa no Iowah.
E haafifi anei te mau taa-ê-raa i te pae o te haapaoraa i te mau tamarii?
I roto i te tahi atu haavaraa no nia i te haapaoraa i te tamarii, te haapapu nei te hiˈoraa o Julie i te paari o te mau huru faaotiraa tei faahitihia i nia nei. I muri aˈe i te faataaraa o to ˈna mau metua, tei tupu i te onoraa o to ˈna matahiti, ua tamau noa o Julie i te farerei i te tahi e te tahi. I teie mahana, e 20 matahiti to ˈna e te parau nei oia e: “Te manaˈo nei au e ua faufaahia vau na roto i teie tupuraa. Na ˈu iho i ite i te mau taa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa katolika e te mau Ite. E haere na mâua to ˈu taeae i te Piha o te Basileia na muri iho ia mama, tera râ, no te mea e faaea mâua ia papa ra i te hopea hebedoma, e haere atoa ïa mâua i te oroa pureraa i te sabati.”
No reira, te ite nei tatou e e ere i te mea ino ia tuuhia i mua i te mau tamarii, i te mau haapiiraa taa ê i te pae faaroo. Teie ta te hoê tuatapaparaa i ravehia na te taata maimi no Canada o James Frideres i faaoti: “Mea iti roa te taa-ê-raa i rotopu i te mau tamarii no roto mai i te mau utuafare fetii amahamaha [i te pae faaroo] e te mau tamarii e metua tahoê maitai to ratou. Aita te mau haamaramaramaraa e vai ra ia matou nei e haapapu ra i te mau tuatapaparaa i mairi aˈenei e faaite ra e mea ‘papu ore’ aˈe te feruriraa o te mau tamarii no roto mai i te mau utuafare amahamaha.” — Mau tuatapaparaa totiale ati iuda (beretane), 1973.
E tiamâraa to te tamarii no te ite i te mau haapiiraa a to ˈna mau metua tataitahi i te pae no te haapaoraa. A paari ai oia, na ˈna iho â ïa e maiti. No Julie, ua rave te tiribuna i te hoê tiaraa pae tahi ore e au i te pae no te haapaoraa, ma te haamau i to ˈna feruriraa i nia i te maitai o te tamarii. Ia vaiiho ratou i te mau tamarii ia maiti ratou iho, i muri aˈe i ta to ratou metua tane e to ratou metua vahine haapiiraa ia ratou i te pae faaroo, e turu ïa te mau tiribuna i te parau-tia. Auê te oaoa e ia tamau-noa-hia i te na reira!
[Nota i raro i te api]
a Waites e o Waites, 567 S.W.2d 326 (Missouri, 1978).
b Felton e o Felton, 383 Massachusetts 232, 418 N.E.2d 606 (1981).
c Stone e o Stone, 16 Washington 2d 315, 133 P.2d 526 (1943).
d Osier e o Osier, 410 A.2d 1027 (Maine, 1980); Haapaoraa i te mau tamarii Bennett, (1952) 3 D.L.R. 699 (Ontario, tiribuna hororaa); Quiner e o Quiner, 59 Californie Rptr. 503 (tiribuna hororaa, 1967).
e Mendez e o Mendez, 85-2807 (tiribuna hororaa a te hau no Floride, 28 no eperera 1987).
f Tiribuna matamua, Waldenburg, Silésie, 2 no novema 1937 (VIII, 195). No roto mai i te Haavaraa no Helemani (vea a te hau no te Parau a te hau helemani) no te 26 no setepa 1937.
g Smith e o Smith, 90 Arizona 190, 367 P.2d 230 (1961).
h Haavaraa a Deierling n° 36651 (tiribuna na te hau no Scott County, 12 no novema 1986), haapapuhia, 421 N.W.2d 168 (tiribuna hororaa no Iowa, 1988).
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Mea atâata anei te mau tiaturiraa a te mau Ite o Iehova? — Te pahono nei te tahi mau haava
◼ “Aita roa ˈtu e nehenehe e faaoti e te haapiiraa i te pae faaroo i niuhia i nia i te haapaoraa a te mau Ite o Iehova tei horoahia i teie na tamarii e piti, ua faaino ïa te reira i to raua oraora-maitai-raa e to raua huru i te pae no te here.” — Koerner e o Koerner, n°002793 (tiribuna rahi no Connecticut, 2 no atopa 1979).
◼ “Aita vau e ite ra e nafea te pororaa e to ratou metua tane e nehenehe ai e faaino ia ratou (...). I roto i teie haavaraa, aita roa ˈtu vau i ite i te hoê noa ˈˈe mea e haapapu mai ia ˈu e te tamata ra te hoê Ite o Iehova e faaohipa ra i ta ˈna haapaoraa, i te faahuehue i te faanahoraa i te pae totiale.” — Evers e o Evers, 19 F.L.R. 296 (tiribuna rahi no te Nouvelle-Galles du Sud, Auteralia, 1972).
◼ “Te faaereraa ia Ayers Vahine i te haapaoraa i ta ˈna mau tamarii (...), te auraa ra, mea maitai aˈe te huru oraraa o te feia e ere i te Ite o Iehova i to te mau Ite o Iehova; e e ere te mau Ite o Iehova i te mau metua maitai. Inaha, mea maamaa roa teie huru parau e e riro atoa hoi ei faahaparaa o te ore e nehenehe e fariihia, i te tiamâraa i te pae haapaoraa.” — Ayers e o Ayers (tiribuna mataeinaa no Colombie britannique, Canada, Te tuea-ore-raa te manaˈo i roto i te utuafare, 8 no eperera 1986).
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
Ua erehia anei te mau tamarii i te tahi mea?
I Québec (Canada), ua faahua parau te hoê metua tane e no te mau tiaturiraa a ta ˈna vahine tahito, e Ite o Iehova hoi o ˈna, ua ino roa ta ˈna mau tamarii i te pae no te here e ua erehia ratou i te tahi mea. Ua horo atura oia i mua i te mau tiribuna. Ua haere maira ta ˈna mau tamarii e faaite i to ratou mau manaˈo i mua i te haava. A tapao na i te mau pahonoraa a ta ˈna tamahine e 16 matahiti:
U.: Mai te aha to oe oraraa ei Ite no Iehova?
P.: Te manaˈo nei au e te ora nei au mai te mau taurearea hoê â to matou matahiti. Aita vau i erehia i te hoê noa ˈˈe mea. Hoê â to ˈu huru e to te tahi pae.
U.: Eaha ta teie mau putuputuraa i te Piha o te Basileia e horoa mai nei na oe iho?
P.: A tahi, te hoê tapao i roto i to ˈu oraraa. Ua ite au e i nia i te aha vau e haamau ai i to ˈu oraraa no a muri aˈe, ia au i ta ˈu mau tiaturiraa. A piti, e farerei vau i reira e rave rahi mau hoa ta ˈu e nehenehe e amuimui atu.
U.: Mea maitai anei teie mau putuputuraa no ta oe mau ohipa haapiiraa?
P.: Oia mau, no te mea i roto i ta matou mau putuputuraa, e hohora matou i mua i te mau taata i amui mai, i te tahi mau tumu parau e pae minuti te roaraa. I te fare haapiiraa, ia faataa matou i te tahi mau tumu parau, e rave rahi mau tamarii tei mǎtaˈu. Area vau ra, ua matau vau i te reira, mai te huru ra ïa e te fanaˈo ra vau i te hoê faaineineraa.
“Eaha ˈtura ïa te hopearaa o teie huru faaohiparaa i te haapaoraa? ta te haava ïa i ani a horoa ˈi oia i ta ˈna faaotiraa. Ua ite te tiribuna i te ohipa maitai maoti te hoê haapapuraa ta [te metua tane] e hinaaro ra e horoa i roto i ta ˈna mau faaiteraa parau.” I muri aˈe i to ˈna faaotiraa i ta ˈna haavaraa ma te turu atu i te metua vahine, ua parau taa ê atu te haava i na paruru e piti e: “Auê au i te hinaaro i te mau tamarii mai ta ˈna ra te huru.”
[Hohoˈa i te api 8]
No ta ˈna haapaoraa, aita o Karon i faatiahia, i te omuaraa, ia haapao i ta ˈna na tamahine e piti.