Te mauhaa rahi roa ˈˈe e te hororaa e itea mai ai te ino ore
“TE HAMANIHIA nei te hoê mauhaa o te riro te puai rahi roa, i te taui roa i te mau faanahoraa o te tamaˈi (...), i te mau tau i mua nei. Ia ore noa ˈtu e afaro te mau manaˈo i te taime au mau ra no nia i te faaohiparaa i te mau tuhaa ohipa apî, e nehenehe te totaiete taata e roohia i te ati tamau o te na nia ˈtu i te mau ravea maitai atoa e nehenehe e itehia i taua noa taime ra, noa ˈtu e e ravea rahi te reira.” — Niels Bohr, physicien danemata, 1944.
Ia au i te hoê maimiraa i ravehia e te mau Hau amui, “aita hoê aˈe (...) tapao papu maitai no te faaruru atu i te ohipa puai a te mau mauhaa atomi, e aita atoa hoê aˈe paruru maitai aˈe i mua i te hoê aroraa e ravehia na roto i te puai (...). Oia hoi, tei mua te huitaata nei i te hoê mauhaa papu maitai”.
Ua taa oioi i te taata e eita te mau oire e mou te tahi noa tau tetoni, e ohie roa râ teie haamouraa i te tupu. Aita e faufaa i te haapurara i te hoê nuu. Na roto i te mauhaa atomi, e nehenehe te huiraatira atoa o te hoê fenua e mou e e faatopatari roa i ta ˈna faufaa i te hoê noa mahana, aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe ravea no te aro atu.
A itehia ˈi e aita e ravea papu no te aro atu i te mau mauhaa atomi, ua manaˈohia ˈtura ïa e haaparuparu i te manaˈo o te enemi ia ore ratou ia faaohipa i ta ratou mau mauhaa atomi. I te avae novema 1945, ua faaite maira te tenerara Henry Arnold, tomana no te nuu reva marite, i roto i te parau faaite ta ˈna i faatae atu i te faatere hau i te pae no te Parururaa e: “I roto i te hoê tau fatata roa, tei to tatou ïa aravihi no te paruru-oioi-raa ˈtu ma te puai mau, to tatou iho vai-ino-ore-raa mai, i mua i te mau mauhaa atomi. E tia ia ite maitai e no te taata aro atoa, ia tupu noa ˈtu te hoê ohipa no te aro atu i te fenua Marite, e riro ïa te mau mauhaa atomi haamou na te reva i te tuu-oioi-hia ˈtu.
No te rahiraa, e ere te manaˈo ra e haaparuparu i te manaˈo o te enemi ia ore ratou ia faaohipa i ta ratou mau mauhaa atomi i te ravea no te vai-ino-ore-raa mau. Ua faaau te physicien rahi ra o Robert Oppenheimer, tei parauhia e te metua o te paura atomi, i te mau puai atomi e vai nei i “na pata e piti i roto i te hoê mohina, e nehenehe te tahi e taparahi i te tahi, e nehenehe atoa hoi oia iho e pohe”. Aita i maoro aˈenei, ua faaite mai te peretiteni Ronald Reagan e e au te tiaraa o te fenua Marite e te fenua Rusia i na taata e piti e faatano ra i te pupuhi i nia i to te tahi e to te tahi upoo.
Te mau ravea e ravehia ra no te hoê politita atomi i roto i te ao nei
I te avae tiunu 1946, ua vauvau atura te fenua Marite i te hoê tabura ohipa i te mau Hau amui o tei oti noa ˈtura i te faanahohia. Te titau ra taua tabura ohipa ra e ia faatupuhia te hoê pû rahi o te nehenehe e hiˈopoa i te mau ohipa atoa i te pae no te atomi i roto i te ao nei. Ia oti taua pû ra i te faanahohia, e faaite atu ai te fenua Marite i ta ratou mau ohipa moe i te pae no te atomi, e e faaore roa ˈtu ai ta ratou mau paura atomi e e ore roa atoa ˈtu ai e hamani faahou.
Ua mârô aˈera te fenua Rusia e ia haamou-na-mua-roa-hia te mau mauhaa atomi. E ia oti te reira, e nehenehe atu ai e faatupu i te hoê faanahoraa no te taotia e no te hiˈopoa i te mau mauhaa atomi. Aita te fifi i nehenehe e araihia inaha, i te mau matahiti i muri iho, ua faaore roa ˈˈera te au-ore-raa i rotopu i taua mau nunaa ra i te mau tiaturiraa a te O.N.U. e haamou roa i te mau mauhaa atomi.
Te hororaa ma te tapapa
I te matahiti 1949, ua haapaaina aˈera te fenua Rusia i ta ˈna paura atomi matamua. Ua rahi roa ˈtura te mataˈu i rotopu i te mau fenua i te Hitia o te râ ma e te pae Tooa o te râ ma, e te riro noa ˈtura hoi te hororaa i te pae no te mau mauhaa tamaˈi ei mea faufaa mau. Ua pahono aˈera te fenua Marite i te topita atomi a to Rusia na roto i te hamaniraa i te hoê mauhaa puai aˈe, oia hoi te topita atomi hydrogène. Te topita matamua tei tamatahia i te matahiti 1952, e 800 ïa taime puai aˈe ia faaauhia i te mau topita atomi na mua ˈtu. I muri noa ˈˈe i te iva avae, e manuïa te Hau rusia i te faatupu i ta ˈna iho topita atomi hydrogène.
I muri iho e iteahia mai te ICBM (missile balistique intercontinental). Na te Hau rusia hoi i faatupu i te reira i te matahiti 1957. E inaha, e nehenehe atura ïa e faatupu i te hoê aroraa atomi te tahi noa tau minuti, e ere atura ïa e rave rahi hora te maororaa. E faaitoito â te fenua Marite i te tapapa i te reira, no te mea i te matahiti i muri iho e tuu ratou i te ICBM i roto i ta ratou mau haapueraa mauhaa tamaˈi.
I taua taime ra, te ohipa ra te tahi mau fenua i nia i ta ratou paura atomi e te rave nei hoi ratou i ta ratou mau tamatamataraa. No reira, riro atoa maira ïa te Royaume-Uni, te fenua Farani e vetahi atu mau fenua ei mau puai atomi.
I te mau matahiti 1960, e rahi noa ˈtu â taua hororaa nei ma te ore e mau. E te tamatamata nei te fenua Marite e te Hau rusia i te mau missiles antimissiles balistiques e te tuu nei hoi i te mau missiles mai roto atu i te mau pahi hopu. Te vai atoa ra ta teie na nunaa e piti nei te mau missiles à têtes multiples.
E tamau noâ te hororaa e tae roa ˈtu i te mau matahiti 1970, mau matahiti i reira i te hamaniraahia te MIRV (fusées à têtes multiples indépendamment guidées) e o te riro hoi ei tuhaa faufaa roa. E nehenehe atura te hoê missile e uta na ˈna aˈe e rave rahi mau ogives atomi o te nehenehe e tairi i te mau tapao taa ê. Ei hiˈoraa, hoê ahuru rahiraa ogives to te missile apî marite MX, aore ra, Peacekeeper, na reira atoa hoi te SS-18 rusia. No reira e nehenehe atura te missile tataitahi e haamou roa hoê ahuru oire.
E maitai roa ˈtu â te mau missiles i roto i to ratou hamaniraa, e e riro atura te reira e te iteraahia mai te mau MIRV, i te faarahi atu â i te mau haamataˈuraa. Maori hoi i te rave ei tapao i te mau oire enemi, e nehenehe atura e tuu atu e rave rahi mau MIRV i nia i to ratou mau vahi vairaa missiles e mau vairaa nuu. E parau atura ïa te tahi pae e e nehenehe e upootia mai mai roto mai i te hoê tamaˈi atomi. E nehenehe te hoê aroraa puai matamua e faaere roa i te mau ravea aore ra i te hinaaro o te enemi ia aro atoa mai.
E tia ˈtura ïa i na pae tataitahi ia paruru ia ˈna i mua i taua haamataˈuraa ra na roto i te faaineineraa i te ravea no te aro atu, noa ˈtu e e manuïa i te tahi pae i te aro mai ma te ore e itehia ˈtu. Ia ore anaˈe ia na reirahia, ta vetahi ïa e parau ra, mea iti roa ïa te ravea no te haaparuparu i te hoê aroraa; inaha, ia hiˈo-maitai-hia te ravea hoi teie e fifi roa ˈi te enemi i te aro mai. E rave rahi atu â hoi mau mauhaa te itehia mai.
E teie nei, tei te mau matahiti 1980 tatou, te rahi noa ˈtura ïa te hororaa i te pae no te mau mauhaa tamaˈi. Ua ô faahou mai i roto i te haapueraa mauhaa tamaˈi te paura atomi neutrons — te hoê topita hydrogène e ere i te mea puai roa e o te riro hoi te mau hihi atomi i te haapohe roa i te mau huiraatira, ma te faaora mai i te mau fare e te mau pereoo. Te tahi â mauhaa apî o te missile de croisière ïa; e nehenehe ta ˈna e rere atu na raro roa (oia hoi ia ore ia roaahia i te haruharu e te mau radars enemi) no te uta i te mauhaa atomi i te 2 400 km ma te papu maitai. Te mauhaa apî roa, o te hoê tabura ohipa ïa parauhia e te taatoaraa, Tamaˈi o te mau fetia, teie e rave nei i te tahua aroraa o te reva.
Te mau tamataraa no te taotia i te mau mauhaa tamaˈi
Noa ˈtu â ïa e e nehenehe te aamu o te hororaa i te pae no te mau mauhaa atomi e haapapu mai e ua tamau noa oia ma te ore roa ˈtu e fifi, e tia râ ia itehia e e rave rahi mau parau faaau tei tarimahia. Te tamata nei vetahi i te faaiti mai i te mau tamatamataraa atomi, te haamau nei râ te tahi pae i te tahi mau taotiaraa i nia i te huru o te mau mauhaa, area vetahi pae ra te opani roa nei ïa ratou ia parare roa ˈtu te mau mauhaa atomi i roto i te Hau e ere i te mau Hau atomi.
Ua itehia taua mau faaauraa ra i muri aˈe e rave rahi mau tutavaraa mauiui mau. E aita noa ˈˈe te hoê faaauraa i nehenehe e faaite mai i te rahiraa o te mau mauhaa e vai nei.
Te fifi mau to roto ïa i te manaˈo aro e te haamataˈuraa hohonu o teie na Puai Rahi e piti nei. Mai te huru ra ïa e te ino e tupu mai te titau râ hoi e ia hamani-faahou-hia te mau mauhaa ia riro na pae e piti e mea ino aˈe e ei mea riaria aˈe i te tahi; no reira, e iti noa mai ïa te taata i te ite i te ino ore.
[Parau iti faaôhia i te api 10]
“Ia aro anaˈe e piti elephani, e ino iho â ïa te matie.”
[Tapura i te api 10]
(Hiˈo i te papai)
Te puai o te missile MX e tuea ïa i te 300 topita atomi i taorahia i nia ia Hiroshima o te navai hoi no te haamou roa e 624 Km2.
Paainaraa i Hiroshima
Paainaraa te hoê missile MX