VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/8 api 8-10
  • Te moeraa o te mau mauhaa atomi—Nafea râ?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te moeraa o te mau mauhaa atomi—Nafea râ?
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tumu e te mau ravea
  • Te hoê faatereraa no te ao taatoa nei: e ere i te moemoeâ
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tamaˈi atomi?
    Tumu parau rau
  • O vai te afai mai i te hau vai maoro?
    A ara mai na! 1996
  • Te topita atomi e te oraraa o te taata i mua nei
    A ara mai na! 1986
  • Haapueraa mauhaa atomi: Huru tupuraa o te ore e nehenehe e titiaifaro
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/8 api 8-10

Te moeraa o te mau mauhaa atomi—Nafea râ?

TE ORA nei tatou i te hoê anotau tei tapaohia i te riaria. Na roto i te taatiraa o te ite aravihi e te tamaˈi, ua roaa mai tau tausani mauhaa vavahi puai roa, te ore roa e nehenehe e manaˈohia, te mau taoˈa e faatupu i te pohe ma te ore e hiˈo e o te nehenehe e haamou roa i te huitaata.

Mea huru ê roa teie hinaaro a te taata no te haapohe i to ˈna taata-tupu. Ua haamata râ te reira i te omuaraa o te huitaata nei. Te faatia ra te Bibilia e: “E tae atura raua i roto i taua aua ra, tei nia maira Kaina i tana teina ia Abela, taparahi pohe roa ihora.” (Genese 4:8). Mai te reira mai â tau, aita te mau taata i faaea i te taparahi ratou ratou iho. E noa ˈtu e aita ratou i faaohipa i te mau mauhaa atomi mai te matahiti 1945 mai â, ua riro to tatou senekele ei senekele taparahi taata roa ˈˈe i roto i te Aamu o te taata. Te ite nei ïa tatou e, e ere te fifi no roto mai i te mau mauhaa.

Te mau tumu e te mau ravea

Ia au i te faaotiraa e na te mau taata e faatupu nei i te mau tamaˈi, te pari nei te tahi mau taata aravihi i te natura o te taata. Ia au i to ratou mau manaˈo, e tia ia imi i te tumu o te mau aroraa i roto i te miimii, te maamaa e te huru iria haavî-ore-hia. Noa ˈtu e te pûpûhia ˈtu nei e rave rahi mau ravea, te manaˈo nei râ e rave rahi mau taata e no te faatupu i te hau, e tia ïa ia taui i te mau manaˈo e te haerea o te taata.

I te mea e e tupu te tamaˈi i rotopu i te mau nunaa, te faahapa nei vetahi pae i te faatereraa politita no te ao taatoa nei. No te hinaaro a te mau Hau faatere tataitahi ia tupu to ratou mau manaˈo teitei e ta ratou mau titauraa, e fâ mai ai te mau tupuraa amahamaha. Na roto i te mau tiaraa tuea ore e te hau ore, e tupu mai iho â ïa te tamaˈi.

Na roto i te tuatapaparaa i te mau tumu o te tamaˈi, ua tapao o Kenneth Waltz e “ua riro te hoê faatereraa no te ao taatoa nei ei ravea no te arai i te tamaˈi i roto i te ao nei”. Teie râ, te parau faahou ra oia e: “Ia manaˈo-noa-hia oia, eita teie ravea e nehenehe e faahapahia, teie râ te vahi peapea, aita te reira e nehenehe e faatupuhia.” Ma te farii atoa i teie feruriraa, ua papai o Ben Bova i roto i te vea ra Omni: “E tia i te mau nunaa ia tahoê i roto i te hoê noa faatereraa o te nehenehe e hiˈopoa i te mau mauhaa e e arai i te tamaˈi.” Teie atoa râ ta ˈna e parau ra: “Te hiˈo nei te rahiraa o te taata i teie huru faatereraa no te ao nei mai te hoê aai, te hoê moemoeâ no roto mai i te aamu no te ite aravihi o te ore roa e tupu.” Te haapapu nei te manuïa-ore-raa o te mau Hau amui i teie faaotiraa peapea mau. Aita roa ˈtu te mau nunaa i farii i te vaiiho atu i to ratou mana i te hoê noa ˈˈe faanahonahoraa e aita atoa, i mau te Hau amui.

Te hoê faatereraa no te ao taatoa nei: e ere i te moemoeâ

Teie râ, te haapapu maira te Bibilia e te opua nei te Atua iho e haamau i te hoê faatereraa papu no te ao taatoa nei. Ma te ite ore, te pure nei tau mirioni taata no te haamauraa o taua faatereraa ra ia faahiti anaˈe ratou i te pure ra To matou Metua: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10). Te faatere o taua Basileia ra, o te Tamaiti hui arii o te hau ïa, o Iesu Mesia. No nia i teie faatereraa, te tǎpǔ nei te Bibilia e: “E hope roa hoi taua mau basileia ra [aore ra mau faatereraa taata nei] i te parari e e pau.” — Daniela 2:44.

E hopoi mai teie faatereraa no te ao taatoa nei i te hau e te maitairaa papu mau, tera râ, ma te ore e faaohipa i te haamehameharaa atomi aore ra i te hoê faanahoraa taa ê mau i te pae no te mau mauhaa parururaa aravihi e aita atoa hoi na roto i te mau parau faaau politita papu ore. Ma te tohu i te mau ohipa e tupu a muri aˈe, te parau nei te Salamo 46:9 no nia i te Atua ra o Iehova e “ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi”. Te auraa ra, te haamouraa ïa o te mau mauhaa tamaˈi atoa, e oia atoa hoi te mau mauhaa atomi.

Nahea ˈtura te natura imi peapea o te taata? I raro aˈe i te faatereraa a te Atua no te raˈi mai, e tia i te mau taata e parahi ra i nia i te fenua ia “tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi”. (Isaia 2:4.) I teie mahana, te ora nei hau atu i te toru milioni taata ia au i teie irava bibilia, mai teie atu nei; o te mau Ite no Iehova ïa.

Ua purara ê ratou i roto hau atu i te 200 fenua e no roto ratou e rave rahi nunaa. Hou ratou a riro mai ai ei kerisetiano mau, vetahi i rotopu ia ratou, e feia imi peapea ïa e te riri hua hoi. Tera râ, na roto i to ratou haapiiraa e o vai ra te Atua, aita ˈtura ratou i farii faahou i te rave i te mau mauhaa no te aro atu te tahi e te tahi aore ra ia vetahi ê noa ˈtu e o vai ra. Ua ite-roa-hia i roto i te Tuatapaparaa, i to ratou oreraa e faaô atu i roto i te mau aroraa politita. Na roto i to ratou hinaaro e faaea hau noa, te faaite nei te mau Ite no Iehova, i te mau vahi atoa e, e nehenehe mau â te hoê ao aita e tamaˈi e aita atoa e mauhaa atomi, e itehia mai.

Te manaˈo nei tau mirioni taata tei fanauhia i roto i te anotau atomi, e pohe iho â ratou i raro aˈe i taua puai ra — peneiaˈe maoti oia. Aita te mau Ite no Iehova e farii nei i teie huru hiˈoraa mehameha no a muri atu. Te tuu nei ratou ma te papu maitai i to ratou tiaturiraa i roto i te Basileia e i roto i to ratou Atua, o Iehova, “aore roa hoi e mea e ore te tia” ia ˈna. — Luka 1:37.

[Hohoˈa i te api 9]

Ia au i te Bibilia, na te Atua iho e faaore i te mau mauhaa tamaˈi.

[Hohoˈa i te api 10]

E faaore te faatereraa i te raˈi ra a te Atua i te mau tamaˈi e e tamâ roa atoa oia i te fenua nei i te mau mauhaa haamouraa.2

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono