Te feia aita e faaearaa to ratou—Eaha te tiaturiraa no ratou?
“UA RIRO te noaaraa te hoê vahi faaearaa ei ohipa titau-matamua-hia mai te tamaa e te inu, no to tatou nei totaiete. Ia fariihia taua mau parau mau nei, e taa-maitai-hia ïa te auraa o te ati e farereihia nei e te feia aita e faaearaa to ratou: oia hoi te faainoraahia te tiamâraa o te taata nei e te faaoreraahia te hoê tiaraa matamua roa o te huitaata nei.” — Lord Scarman, peretiteni o te Apooraa o te Royaume-Uni no te Matahiti no te nohoraa i te feia aita e faaearaa to ratou i roto i te ao taatoa nei.
Te faaite papu maira te mau parau mai teie huru e ua papu mau â i te mau faatereraa e mea faufaa roa ia faarahi atu â i te rahiraa e tae noa ˈtu hoi i te maitairaa o te mau nohoraa, e ua ravehia hoi te tahi mau tutavaraa i roto i taua tuhaa ra. Teie râ, teie te tahi uiraa e uihia: eaha te aravihi o te mau ravea i faaohipahia? E hiˈopoa anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa.
Te tahi mau ravea e ravehia ra
Ia au i te Times of India, no te faahoonaraa i te maraaraa o te huiraatira i Bombay, e tia ïa ia patuhia 125 mau fare apî i te mahana hoê. Noa ˈtu â ïa e ia hiˈohia e ere taua numera nei i te mea rahi roa, e tuati râ hoi te reira hau atu i te 45 000 mau fare i te matahiti hoê, e te reira no te faaruru noa ˈtu i te maraaraa o te huiraatira. Eaha ˈtura ïa mai te peu e haapao-maitai-hia i na 800 000 e hau atu mau vahi faaearaa e aita e haapaoraa o te oire? Mai te peu e e tia te reira ia monohia i nia i te hoê area e 20 matahiti te maororaa, e tia ˈtura ïa ia patuhia i te mahana hoê 110 fare hau atu, oia hoi ïa ia amuihia, ua hau atu ïa i te 85 000 i te matahiti hoê. Ia au i te vea i faahitihia ˈtu na, no te reira ra, e tia ïa ia “tataimaha ta tatou mau tereraa i te pae no te hamaniraa”. Oia atoa, mai te matahiti 1961 e tae mai i te matahiti 1981, ua nehenehe noa o New Delhi, te oire pû iho no Inidia, e patu te tahi tau 10 % o na 450 000 mau fare e manaˈohia e patu.
I Afirika, te farerei nei te mau faatereraa i te ati i te pae no te nohoraa, no te mea te haere rahi mai nei te mau huiraatira no te mataeinaa mai e faaea i roto i te oire. I roto i te tahi mau fenua, “e faahaerehia ˈtu te mau taata e faaea ra i roto i te oire e aita ta ratou e ohipa, i te mau mataeinaa”, ta te Star ïa, te hoê vea no Johannesburg (Afirika Apatoa), e haapapu maira. I te tahi atu vahi o te mau taata anaˈe e faaea ra i te oire te nehenehe e rave i te ohipa i reira. I te mea hoi e ua manaˈohia e e ere roa ˈtu taua mau faanahoraa ra i te mea tano, ua tupu aˈera ïa te tahi mau patoiraa i roto i te ao nei, ia ô mai iho â râ te mau fifi i te pae no te hiˈoraa i te huru o te taata i roto. Tera râ, ua riro anei taua mau ravea ra ei mau ravea aravihi? “Te horoaraa i te tahi ohipa e te tahi fare no te feia i faarue i to ratou mau mataeinaa, o te tahi ïa fifi e nehenehe e riro mai ei fifi aita e nehenehe e araihia i roto e rave rahi mau fenua no Afirika — e i roto atoa hoi i te taatoaraa o te mau fenua veve, ta te Star ïa e parau ra. I roto i te mau oire pû no Afirika, te manaˈohia ra e e topa te mau faanahoraa i ravehia i te pae totiare e i te pae no te haapiiraa, e eita atoa e navai te mau reni e horoa i te pape e te uira e tae noa ˈtu te mau faanahoraa e ravehia e na reira ˈtu ai te mau pape repo.”
I Grande-Bretagne, ua riro te vahi faaearaa o te mau taata veve e te faaapî-faahou-raa, e tae noa ˈtu te patu-faahou-raa, i te mau vahi faaearaa aita e haapaoraa, ei na tapao matamua e piti e titau ra i te ara-maite-raa. “A parau-noa-hia mai ia tatou e ‘eita [ta te fenua] e nehenehe’ e horoa hau atu i te moni no te tuatapapa i taua mau fifi peapea mau ra, eita râ hoi e faaitihia maira i te mau tuhaa moni ta te hau e horoa nei e nehenehe atu ai e noaa mai i te tahi vahi faaearaa”, ta te Catholic Herald ïa e parau ra. No te teimaha hoi te mau tuhaa i tatarahia i te pae no te moni i faataahia no te patu i te mau fare totiare, ua topa mai atura ïa te rahiraa o te mau fare i manaˈohia e patu i raro mai i te 20 % ia faaauhia i te ahuru matahiti na mua ˈtu. E ere te reira anaˈe. “E tia atoa ia ravehia te mau ohipa faaapîraa moni rahi hoi, e tuati te faito moni, no te mau fare totiare e vetahi atu mau fare, i nia i te 50 mirioni livres”, ta te vea ïa i faahitihia ˈtu na e parau faahou ra. Aitâ i papu-maitai-hia ra nafea râ te faatereraa i mua i taua mau haamauˈaraa ra.
Te parau ra te hoê vea, te New York Post, e: “I te mau Etats-Unis, te na nia ˈtura te fifi no te feia aita e faaearaa to ratou, i te nohoraa o te mau taata veve”. Ei hiˈoraa, te haamauˈa nei te oire no New York i te mau avae atoa i te faito moni ra 10 000 farane farani (fatata 200 000 farane) no te utuafare hoê e fariihia i roto i te hoê nohoraa totiare, oia hoi hau atu i te 720 mirioni farane farani (fatata 14 400 mirioni farane) i te matahiti hoê. Taa ê atu i te reira, te horoa nei te fare oire 1,4 miria farane farani (fatata 28 miria farane) no te atuatu i na 28 pû fariiraa taata. E noa ˈtu te reira, te maraa noa ˈtura te numera o te feia aita e faaearaa to ratou i roto i te oire. Eaha te tumu? “Aita e taata i ite e nafea râ ia tauturu maitai atu â i te feia aita e faaearaa to ratou, ta te hoê tumu parau ïa o te U.S.News & World Report e parau ra. Eita roa ˈtu hoi te mau huru tupuraa i te pae no te nohoraa maitai roa ˈtu â, i te pae no te ohipa e i te faarahiraa ˈtu â i te parau faatia e noaa mai ai te maa, e tauturu i te mau taata i roohia i te fifi i te pae no te feruriraa, i te mau taata i taero i te raau taero aore ra i te mau taata e inu hua ra i te ava.”
Vetahi mau ravea e rapaau noa i te mau tapao
Ma te papu maitai, mai te huru ra ïa e eita e maraa i te mau faatereraa o te ao nei ia faaruru i te ati i te pae no te nohoraa e tae noa ˈtu hoi te mau mea e hinaarohia no ananahi. Te tumu no te mea ïa e e ere te fifi i te pae o te nohoraa e tae noa ˈtu hoi te fifi o te feia aita e faaearaa to ratou, i te hoê tumu parau taa maitai. E pinepine te reira i te tuati i te tahi atu mau fifi ino roa ˈtu â, mai te maraaraa i te pae no te huiraatira, te veve, te faaea-ohipa-ore-noa-raa e te maraaraa te moni hoo. Ua riro mau â ei moemoeâ ia tiaturi e te vai ra te hoê ravea no te arai i te fifi i te pae no te nohoraa, mai te peu e eita tatou e faatitiaifaro roa i teie mau fifi. Teie râ, te vai ra anei teie mahana i roto i te ao nei, te hoê fenua o te ore e farerei i te hoê noa ˈˈe o teie mau fifi? Te vai ra anei te hoê faatereraa o te upootia ˈtu i roto i te aroraa i teie mau ati? Aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe.
Inaha, mai te huru ra ïa e te mau tutavaraa e ravehia no te arai i te fifi o te feia aita e faaearaa to ratou, te hinaarohia ra e pate i te mau vahi apoopoo o te hoê fare e topa ˈtura. Peneiaˈe paha te mau manaˈo mea maitai, tera râ, e rapaau noa teie mau ravea i te mau tapao. Te ravea hoê roa, te faaore-roa-raa ïa i taua vahi faaearaa aita e haapaoraa ra e i te patu-faahou-raa mai i te hoê fare apî i nia i te mau niu apî.
E ere taua manaˈo nei i te mea apî. Ua tuuhia hoi teie manaˈo 19 senekele i teie nei, e i te mea hoi e, e manaˈo faateitei roa teie no taua tau ra, te feia faatere i haapao noa na i ta ratou mau tutuu i ore ai i farii i te reira. “Aore e taata e tifai i te ahu tahito i te ahu apî; i na reira, e rahi roa ïa te motu o taua ahu ra i taua tifai apî ra”, ta Iesu Mesia ïa i parau (Mataio 9:16). Eaha hoi ta ˈna e hinaaro ra e parau?
Te ravea hopea roa
Maoti hoi i te rapaau i te mau tapao, te faahiti ra ïa Iesu i te parau no te tumu iho o te ino. Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite ratou i roto i te Basileia o te Atua i te ravea hopea roa, eiaha noa no te arai i te ati i te pae no te nohoraa, no te arai atoa râ i te mau ati atoa e haapeapea nei i teie mahana i te huitaata nei. “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na” o ta ˈna ïa i faaitoito atu ia ratou e pure (Mataio 6:10). Eita noa taua Basileia ra e faatupu i te opuaraa a te Atua no nia i te fenua nei, e tapiripiri i te mau huˈahuˈa o te amuiraa tahito o te mau mea nei; e mono râ oia i te reira.
Eaha ihora ïa te mau faahopearaa no outou? A hiˈo na eaha ta Isaia, te hoê peropheta hebera no te tau Tahito ra, i papai ma te faauruahia: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.” — Isaia 65:21, 22.
Ua tapao mai anei outou e e ere roa ˈtu te tiaturiraa e patu faarahi atu â te mau fare teie e haafaufaahia nei, te mau parau râ mai te pae-tahi-ore-raa, te aifaitoraa e te parau-tia? Aita anei outou e hinaaro ra e ora i raro aˈe i te hoê faatereraa mai teie te huru? Eita noa e noaa mai ia outou i to outou iho fare, te mea hoi ta te rahiraa o te taata o to tatou nei tau e ore e tamata nei i te tiaturi, e ora atoa râ outou i roto i te hoê vahi hau mau ma te fanaˈo i te maa e rave rahi, i te pape e te mataˈi viivii ore e tae noa ˈtu hoi i te mau hoa maitai mau. E itehia taua mau haamaitairaa atoa ra e te tahi atu â i raro aˈe i te faatereraa parau-tia a te Basileia o te Atua.
Ma te auraro i te faaueraa a Iesu, te haere nei te mau Ite no Iehova i teie mahana e faaite i te mau vahi atoa i “taua evanelia o te basileia nei”. (Mataio 24:14.) Na roto i te ravea o teie nei vea e o Te Pare Tiairaa (e neneihia e teie nei â mau taata nenei) e tae noa ˈtu hoi te tahi mau farereiraa i te utuafare iho o te taata, te tamata nei ratou i te huti i to outou ara-maite-raa i nia i taua oraraa faahiahia mau e fatata maira. Te faaitoito atu nei matou ia outou ia rave i te taime ia ite outou e nafea râ outou e nehenehe ai e riro mai ei melo e ora ˈtu i raro aˈe i taua faatereraa parau-tia ra, o te faariro e o te taui i to tatou nei palaneta e a muri noa ˈtu ei paradaiso no te huitaata nei.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
“E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi.” — Isaia 65:21.