Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea ia aro i te peu ra oia hoi te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa?
“TE MOTO nei au eiaha mai te mea e, e moto i te mataˈi”, ta te aposetolo Paulo ïa i papai (Korinetia 1, 9:26). Te faaau ra o ˈna i ǒ nei te aroraa no te haavî i to ˈna iho mau hinaaro i te hoê motoraa. Te taata e moto noa i roto i te aore eita ïa e maoro o ˈna i te pau. No taua atoa tumu ra, te taata e hinaaro e tiamâ mai i te peu ra oia hoi te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa, ia ite ïa oia e nafea râ oia ia aratai maitai i ta ˈna mau tutavaraa, aore ra i ta ˈna mau “motoraa”a.
“[Ia ineine na to outou feruriraa i te ohipa]”
E upootia mai te hoê taata i roto i te aroraa i te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa, i roto i te feruriraa iho. Teie hoi ta te Bibilia faaueraa e horoa maira: “A tatua na i te tauupu o to outou aau, ia itoito.” (Petero 1, 1:13). Ei hiˈoraa, e nehenehe atoa te tahi mea e faaaraara mai i to tatou hinaaro i te pae taatiraa. E riro hoi tatou i te haamau i to tatou feruriraa i nia i teie mau huru manaˈo e e vaiiho atura ïa i te hinaaro ia rahi roa ˈtu (Mataio 5:28). Te faaineine ra ïa to tatou tino no te rave i te ohipa i te pae taatiraa. Maoro noa ˈtu â te feruriraa i te mau i nia i te mau manaˈo viivii, rahi noa ˈtu â ïa te hinaaro i faatupuhia e taua huru ra i te rahi. E oia hoi, e riro atura ïa te hinaaroraa e navenave i te pae taatiraa i te aratai i te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa. E tia râ ia tatou ia faahepo i to tatou feruriraa ia faarue i te mau manaˈo viivii. Ia na reira tatou, e iti mai ïa te hinaaro e taati, e e moe roa te tahi manaˈo paruparu.
Teie râ, mea fifi roa ia faarue i te mau manaˈo ino, mai te peu e o tatou anaˈe i te po. Mai teie te huru ta te hoê taurearea 17 matahiti raveraa: “E tamata na mua vau i te ‘taui i te tumu parau’ ia nehenehe vau e tiahi mai roto atu i to ˈu feruriraa i te mau manaˈo e faaaraara mai i to ˈu hinaaro. Mea ohie roa atoa ia papu ia ˈu e e mǎrû atu iho â taua hinaaro ra.” ‘Taui i te tumu parau’, e nehenehe ïa e titau mai hau atu i te hoê tutavaraa i te pae no te feruriraa. Ia au i te tahi vahine apî, “te ravea maitai roa ˈˈe, te faarueraa ïa i te roi e te raveraa i te hoê ohipa aore ra i te tahi atu, te amuraa i te tahi maa, ia nehenehe tatou ia fariu tia i to tatou feruriraa i nia i te tahi atu mau ohipa”. Ia faahepo na outou ia outou iho i te ‘haamanaˈo i te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitai ra’. — Philipi 4:8.
Mai te peu e eita ta outou e nehenehe e taoto, a tamata i te pee i te arii haapao maitai ra ia Davida. Ua papai oia e: “ia manaˈo vau ia oe [te Atua] i nia i tau roi, e ia imi ia oe i te mau araraa ra.” (Salamo 63:6). E nehenehe ta tatou e tâpû i te tereraa o to tatou mau manaˈo ino ia faahepo tatou i to tatou feruriraa ia faaea i nia i te Atua e to ˈna mau huru. “O outou o tei hinaaro ia Iehova ra, ia riaria outou i te ino”, ta te papai salamo ïa e aˈo maira ia tatou (Salamo 97:10). Parau mau, e ere i te mea ohie ia riri roa i te hoê ohipa e faatupu mai i te tahi maa taime oaoaraa. Ia tapea râ outou i roto i to outou feruriraa i te manaˈo o te Atua no nia i taua peu viivii ra. Teie râ, e tia atoa ia outou ia...
Rave i te tahi mau ravea no te arai i te reira
“E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura”, ta te hoê taata paari ïa i papai ma te faauruahia mai e te Atua (Maseli 22:3). Ia au i te parau hebera matamua ra, te parau ra “haapao” te horoa maira ïa i ǒ nei i te manaˈo no te “ieie, aore ra te iteraa i te auraa”. Te taata haapao e faaite ïa oia e ua ite o ˈna na mua ˈˈe i te ohipa e tupu a muri aˈe e ua ite oia eaha te mea e faaino roa ˈtu â i te hoê huru tupuraa. Mai te peu e te taa ra ia outou e e nehenehe te tahi mau ohipa, te tahi mau ahu aore ra mau maa taa maitai e faatupu mai i roto ia outou i te hinaaro i te pae taatiraa, a ape papu maitai atu i te reirab. A faaatea roa mai ia outou mai ta outou e faaatea roa mai i te maˈi pee ra, i te mau buka, te mau porotarama afata teata e te mau hohoˈa e faaaraara i to outou mau hinaaro i te pae taatiraa. A faaea i te mataitai atu i te reira. “E faafariu ê i tau mata ia ore ia hiˈo i te mea faufaa ore”, ta te papai salamo ïa e pure ra (Salamo 119:37). E ô mai te mau hohoˈa e faaaraara i to outou hinaaro i te pae taatiraa, i roto i to outou feruriraa e e faura faahou mai ia vai noa anaˈe mai outou anaˈe.
Mea faufaa roa ia rave outou i te tahi mau ravea no te paruru mai ia outou i mua i te tahi mau tamataraa e nehenehe e farereihia e outou ia roohia outou i te ati, aore ra ia hepohepo roa outou. Te faaara maira te Maseli 24:10 e: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito”. Ma te ite e i roto i taua mau taime ra, e nehenehe to outou puai e haaparuparu mai, aore ra e “iti” roa mai, a faanaho ia outou ia ore outou e vai maoro mai outou anaˈe. A faanaho i te mau ohipa e faaitoito ia outou ia nehenehe to outou feruriraa ia manaˈonaˈo i te mau mea e faaitoito ia outou e ia ore hoi outou ia faaô mai i te mau manaˈo viivii. Ia haapao maitai atoa outou i te mea e ô mai i roto i to outou feruriraa. E tia atoa i te mau vahine, o te riro hoi te mau hinaaro i te rahi noa ˈtu â i te tahi mau taime o te avae, ia faatupu i te paari ia nehenehe ratou ia upootia ˈtu i nia i taua fifi hau atu â.
E riro mau â te mau aˈoraa i faaitehia ˈtu na mua aˈenei i te tauturu ia outou. Teie râ, ia au i te manaˈo o te rahiraa o te feia i upootia mai i nia i te peu no te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa, te ravea mau, tei roto ïa i te hoê puai e paruru mai i te pae varua.
Te hoê puai e paruru mai i te pae varua
Ua noaa maira hoi te re i te hoê taurearea e 27 matahiti tei aro noa i te ohipa faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa mai te 11 mai â o to ˈna matahiti. Eaha hoi ta ˈna ohipa i rave? Te vahi matamua, ua ape maite oia i te mau hohoˈa faufau. “E i muri iho, ua tamau noa ˈtura vau i te aro na roto i te faaohiparaa i te mau mauhaa pae varua atoa e vai ra ia ˈu nei, ta ˈna ïa e faataa ra. Ua taio aˈera hoi au i te Bibilia, e piti aˈe pene i te mahana tataitahi, aita e haavarevareraa.” Te pee maite ra oia i taua tabula na ˈna ra a toru atura matahiti te maororaa.
Ua farii te tahi atu mau kerisetiano mea fifi roa na ratou ia haapae i te ohipa faanavenaveraa i to ratou iho melo taatiraa, e te tumu no te mea ïa te erehia ra ratou i te itoito i roto i te tuatapaparaa ratou iho i te Parau a te Atua. “I te hoê tau, ua hinaaro uˈana aˈera vau e faanavenave i to ˈu melo taatiraa”, ta te hoê ïa kerisetiano e faatia ra, oia hoi noa ˈtu â ïa e ua oti oia i te faaipoipohia, mea fifi roâ na ˈna ia haapae roa i taua peu ra. “I te mea hoi e e rave ta ˈu ohipa e te tahi atu mau mea i to ˈu taime taatoa, eita ˈtura ïa vau e tâuˈa faahou i ta ˈu haapiiraa tataitahi. Ua papu aˈera hoi ia ˈu e e tia mau â ia ˈu ia haapii hau atu â. Maoti i te reira, ua nehenehe aˈera vau e upootia ˈtu i nia i to ˈu mau hinaaro ma te ore e topa faahou.”
‘Ia rahi noa ta tatou ohipa i roto i te ohipa a te Fatu ra’, na roto paha i te haapiiraa ˈtu i te Bibilia ia vetahi ê, te tahi â ïa mauhaa aravihi roa (Korinetia 1, 15:58). Teie ta te hoê vahine tei upootia mai i nia i te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa e parau ra: “I teie nei, e vahine poro vau ma te taime taatoa, te horoa nei au i to ˈu feruriraa taatoa e to ˈu puai taatoa no te tauturu i to ˈu mau taata-tupu ia taai i te mau auraa maitatai e te Atua, e na te reira hoi e tauturu mau ia ˈu ia faarue roa i taua peu ra.”
Te horoa ra te tahi atu kerisetiano i te aˈoraa i muri nei no te turu i te hitahita ore i te po: “A taio i te hoê buka e tuatapapa no nia i te tumu parau i te pae varua hou aˈe outou e taoto atu ai. Mea faufaa roa e faaoti i te mahana na roto i te hoê manaˈo i te pae varua. Mea maitai roa atoa ia pure i taua taime ra.”
Te tiaraa faufaa roa o te pure
Parau mau, no te upootia ˈtu i nia i taua peu ino ra, e hinaaro na outou i “te mana rahi maitai ra” no ǒ mai i te Atua ra (Korinetia 2, 4:7). Na roto i te mau pure haavare ore, e nehenehe ta outou e ani i te Atua ia horoa mai oia i taua puai ra. “E ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna”, ta te papai salamo ïa e aˈo maira (Salamo 62:8). Te tǎpǔ maira te Atua e e horoa mai oia i ta ˈna “[tauturu] i te tau e au ai ra” i te feia e haafatata ˈtu ia ˈna ma te “[papu]”. (Hebera 4:16.) Ia au i te manaˈo o te hoê potii kerisetiano tei faaruru atoa i te fifi no te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa, “e horoa mai te pure i te hoê turu faufaa mau. Ma te feaa ore, ia pure tatou i te taime i reira taua hinaaro ra e tupu ai e riro ïa i te horoa mai i te hoê tauturu rahi”. Ia tia mai outou e i roto i te roaraa o te mahana, ia haamanaˈo na outou i ta outou opuaraa i mua i te Atua e a taˈu atu ia ˈna ia faaitoito mai ia outou na roto i to ˈna varua moˈa. — Luka 11:13.
E haafatata te mau pure haavare ore ia outou i te Atua o ta outou e hiˈo atu mai te hoê taata mau e hinaaro ra e tauturu mai ia outou. Mea faufaa roa ia feruri hohonu outou i nia i te auhoaraa ta outou e atuatu ra e te Atua e ia faaite noa ˈtu outou ma te “[papu]” i to outou manaˈo. Teie râ, e riro atoa e eita outou e pure no te mea paha e haama outou, aore ra te anaanatae ra outou i taua hiaai ra i te pae taatiraa o ta outou e ore e hinaaro e faaore. E i roto mau iho â i taua mau taime ra e tia ˈi ia outou ia faarue roa i te mau manaˈo mai te reira te huru. Te na ô ra te Bibilia e: “Tamau uˈana maite â i te pure.” Ia taˈu outou i te tauturu a te Atua i taua taime ra, fatata i roto i te mau huru tupuraa atoa, e ite atu outou e e ore te mau hinaaro e nehenehe e faaino ia outou. — Roma 12:12.
Te tauturu a vetahi pae
Ia faufaa ore te mau tutavaraa atoa ta outou e rave noa ˈtu ta outou opuaraa, a haere atu e paraparau i te hoê taata ta outou e manaˈo e e nehenehe e tauturu mai ia outou, to outou metua tane aore ra to outou metua vahine, aore ra te hoê taata tei paari i te pae varua. Ua haaparuparu roa mai te hoê taurearea e pau ra hoi i roto i ta ˈna aroraa i te ohipa ra oia hoi te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa. “Te hoê po, ua aparau atura vau i to ˈu metua tane mâua anaˈe, ta ˈna ïa e parau ra. E tia hoi ia ˈu ia faaitoito mau â no te aparau atu ia ˈna. Ua taˈi vau no to ˈu haama. Eita roa ˈtu râ e moehia ia ˈu i ta ˈna mau parau. Ma te hoê ata e tamǎrû mai ia ˈu, ua na ô maira oia e: ‘Oaoa roa vau ia oe.’ Te taa ra ia ˈna i te mau mea ta ˈu i faaoromai i tapae ai vau i taua faito nei. Aita ˈtu parau e nehenehe e faaitoito mai ia ˈu e e haapapu mau â i ta ˈu opuaraa.
“Ua faaite maira to ˈu metua tane i muri iho i te tahi mau irava o te mau Papai no te haapapu mai ia ˈu e aita vau i ‘haere atea roa’, e te tahi atu ia papu ia ˈna e te taa maitai ra anei ia ˈu i te ino o to ˈu haerea iino. Ua ani maira o ˈna ia ˈu ia tamata vau i te haavî ia ˈu iho i roto i te hoê area taime, e i muri iho ia aparau faahou vau ia ˈna. Ua parau maira oia ia ˈu e eiaha vau ia haaparuparu ia ˈu no te mea e e topâ vau, ia tamata râ vau i te faaruru maoro atu â i te taime i muri iho.” I muri aˈe i to ˈna arairaa i to ˈna fifi, teie ta taua taurearea nei e parau ra: “Te mea i tauturu rahi mai ia ˈu, te iteraa ïa e ua ite te tahi atu taata i to ˈu huru tupuraa e te turu maira oia ia ˈu.”
E rave rahi atoa tei titau i te tauturu o te hoê matahiapo o te amuiraa kerisetiano e tei huti mai i te hoê faufaa rahi mau. E pinepine te mau vahine, e huru ê roa hoi i te tuatapapa i te mau tumu parau mai teie te huru e te hoê tane, o tei ite e mea faufaa roa ia faaite ratou i to ratou manaˈo i te hoê vahine kerisetiano paari (Tito 2:3, 4). E riro te ite e ora ˈi i noaa i taua mau kerisetiano ra i te turu i ta outou mau tutavaraa e upootia ˈi outou i roto i ta outou aroraa i te faanavenaveraa i to outou iho melo taatiraa. E no reira, e tano mau atura ïa teie maseli bibilia e na ô ra e: “Te taata [aore ra te vahine] ite ra e haere ïa to ˈna puai i te rahiraa. E tena na, ia rahi te feruri i te parau paari a rave ai oe i te tamaˈi; tei te rahi hoi i te imi i te parau ra e riro mai ai te re.” — Maseli 24:5, 6.
Ia topa noa ˈtu outou
A aro uˈana noa ˈi oia no te haapae mai i taua peu ra, ua topa faahou atura te hoê taurearea. “Mai te huru ra â e te taumi-noa-hia ra vau i te hoê faito teimaha roa, ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. Ua haama roa vau. E i muri aˈe, ua imi aˈera vau i te tahi hororaa i te manaˈoraa e: ‘Ua atea roa vau. Inaha hoi, aita o Iehova e farii maira ia ˈu, no te aha ˈtura ïa e tamau faahou ai i te haavî ia ˈu iho?’” Tera râ, e ere te topa-faahou-raa i te haapapuraa e ua pau outou i roto i te aroraa. Teie ta te tahi potii 19 matahiti, e aro ra i te ohipa faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa a pae atura matahiti i te maororaa, e faataa ra: “I te omuaraa, e faanavenave na vau i to ˈu melo taatiraa fatata te mau po atoa, e i muri iho, ua haamata aˈera vau i te turui rahi atu i nia ia Iehova, e i teie mahana, maoti te tauturu o to ˈna varua, e pae anaˈe aore ra e ono anaˈe taime vau e topa ˈi i te matahiti. E haama noa iho â ïa vau i muri aˈe vau e topa ˈi, tera râ e puai noa ˈtu â vau no te aro atu i te hinaaro e tupu mai i muri aˈe.” Mea na reira ˈtura ïa oia i te upootia-riirii-raa mai i roto i ta ˈna aroraa.
Ia topa noa ˈtu outou, a tamata i te ite e eaha mau na te mau tumu. Teie te ohipa ta te hoê potii e rave ia topa oia: “E pure vau ia Iehova ia faaore mai o ˈna i ta ˈu hara, i muri iho e feruri vau i nia i te mau buka ta ˈu i taio aore ra i te mau mea o ta ˈu i manaˈo. E pinepine vau i te taa i te tumu vau e topa ˈi, e nehenehe atura pai ta ˈu e faatitiaifaro i te mau mea e e faaitoito faahou.” E nehenehe ta outou e ite e te haere mau ra anei outou i mua na roto i te tapaopaoraa mai i te mau taime outou e topa ˈi.
Te mau haamauruururaa no te hoê aroraa fifi mau
A upootia ˈi oia i nia i te ohipa faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa, teie ta te hoê taurearea e parau ra: “Ua mâmâ roa mai vau i te hoê faito teimaha mau.” Ua parau te tahi atu kerisetiano apî e: “Mai to ˈu mai â upootiaraa mai i nia i to ˈu fifi, e haava manaˈo maitai roa to ˈu i mua ia Iehova e eita roa ˈtu vau e taui noa ˈˈe i taua manaˈo ra i te tahi noa ˈˈe mea.”
Te haava manaˈo maitai, te hoê faatura rahi aˈe ia ˈna iho, te faaohipa-maitai-roa-raa ˈtu i to ˈna taime e to ˈna feruriraa, te itiraa mai i te rave i te hoê ohipa tia ore e te mau auraa fatata aˈe e te Atua, tera te mau haamauruururaa i tǎpǔhia mai i te taata e faaruru uˈana i mua i te ohipa faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa. “E oaoa rahi ta ˈu e ite nei i teie nei i te neheneheraa vau e haavî mai ia ˈu iho i muri aˈe i to ˈu aro-maoro-raa ia ˈu iho”, ta te hoê ïa vahine apî i parau e tei faariro hoi ia ˈna mai te hoê vahine “tei taero roa” i te ohipa faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa. “Te taa ra ia ˈu i teie nei e no te aha râ mea faufaa roa ia riri roa i te mea ta Iehova e riri roa. Mea na roto i te feruriraa vau i nia i to ˈu mau auraa e o o ˈna i itea mai ai ia ˈu i te manaˈo maitai roa ˈˈe. Ua papu aˈera ia ˈu e mea maamaa mau â ia vaiiho i te ohipa faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa e faaino roa i taua mau auraa ra, mau auraa maitai roa ˈˈe hoi. Ia ite mai na outou, e tia mau â ia rave i te mau tutavaraa atoa e upootia mai ai i nia i taua peu ra.” Ia noaa mai ia tatou i te re, e tia ïa ia tatou ia pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo i papaihia i roto i te Korinetia 1, 9:25-27 e na ô ra e: “Te moto nei râ vau i tau tino ia vi; o te riro noa ˈtu hoi au o tei aˈo ia vetahi ê ra, ei taata ite-ore-hia mai.”
[Nota i raro i te api]
a Te faataa ra te mau numera no te 8 no setepa e te 8 no novema 1987 o te A ara mai na! e no te aha râ mea fifi roa ia parau e eiaha i te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa, e no te aha atoa te mau kerisetiano e tia ˈi ia faaruru atu i te reira.
b No nia i te mau tumu e nehenehe e tamǎrû mai i te hiaai i te pae taatiraa, teie ta te Encyclopædia Britannica (1946) e parau ra: “Mea maitai roa ia ore e amu i te mau maa mea rahi roa te iˈo i roto aore ra mea rahi te pêpa i roto, e oia atoa te mau ava e nehenehe e faataero.” Te taata e inu i te mau ava taero e nehenehe to ˈna puai e paruparu mai e e nehenehe o ˈna e ere-ohie-roa-hia i to ˈna hitahita ore.
[Tumu parau tarenihia i te api 16]
Ia upootia mai tatou i nia i te ohipa faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa, e tia ia tatou 1) ia faarue roa i te mau manaˈo no nia i te ohipa herehere, 2) ia tuu i te tahi paruru i te pae varua na roto i te raveraa i te mau peu maitai i te pae no te haapiiraa, 3) e pure i te Atua i te taime au ia noaa mai ia tatou i ta ˈna tauturu e, 4) i roto i te tahi mau huru tupuraa, ia faaite atu tatou i to tatou manaˈo i te hoê kerisetiano paari.