No te aha te Atua e faatia noa ˈi i te ino — Mau faataaraa e rave rau
E TIA anei ia faahapahia aore ra eita? O te Atua mau anei te tumu o te mau mauiui o te taata nei aore ra eita? Te ui-rahi-hia nei teie mau uiraa ia tupu anaˈe te mau ati i nia i tau taata noa aore ra i nia i te huiraatira taatoa mai tei tupu i San Ramón. Te parau ra te vea beretane ra The Evangelical Quaterly e: “Ua riro te mau mauiui tano ore roa e itehia ra na te ao nei, ei hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe ia tiaturi te taata i te hoê Atua here e te mana hope.”
No reira, te pari nei te tahi mau taata i te Atua no te faatia-noa-raa i te mauiui, e tae roa ˈtu i te faatupuraa i te reira. Inaha, ia au i te taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua ra o John Roth, “te pari nei te Aamu i te Atua. (...) Eiaha outou e haafaufaa ore i te rahiraa o te hopoia ta te Atua e amo nei”.
Teie râ, mai te tau mai â o Augustin, e rave rahi te feia tatara manaˈo i te pae faaroo, tei paruru ma te aravihi i te tiaraa hapa ore o te Atua. Ua tae roa o Leibniz, philosopho o te senekele XVII ra i te imi i te hoê parau no te faataa i teie ohipa: te parau ra théodicée aore ra “faatitiaifaroraa i te maitai o te Atua”. — Hiˈo i te api 6.
Te feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua no teie nei tau i nia i te tiaraa taata faaite i te manaˈo
Ua tamau noa te mau tutavaraa no te horoi i teie mau pariraa i nia i te Atua e tae roa mai i to tatou nei tau. Ua tamata o Marie Baker Eddy, te vahine i haamau i te ekalesia a te Mesia, Scientiste, i te faaafaro i te fifi ma te ore roa ˈtu e farii e te vai mau ra te ino. I roto i ta ˈna buka Ite i te pae aivanaa e Oraora-maitai-raa maoti te taviri o te mau Papai, ua papai oia e: “Aita roa ˈtu te Atua (...) i hamani i te taata ia nehenehe oia ia hara. (...) Inaha, te ino, o te hoê noa ïa manaˈo hape, e aita roa ˈtu to te reira e niu mau.” — Na matou e haapapu nei.
Ua faaore te tahi pae i te hopoia a te Atua ma te parauraa e te vai ra te tahi vahi maitai i roto i te mauiui. Ua faˈi te hoê orometua ati iuda i te hoê mahana e: “E faateitei te mauiui i te taata, ma te faaore i te teoteo e te faufaa ore e vai ra i roto i to ˈna mau manaˈo.” Mai te reira atoa, ua horoa te tahi feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua i te manaˈo e, “e mea titauhia ïa” te mauiui i nia i te fenua nei, “no te mea e faaetaeta te reira i to tatou huru i te pae morale no te ora ˈtu i roto i te Basileia o te mau raˈi e fatata mai nei”.
E mea tia anei râ ia manaˈo e e faatupu aore ra e faatia noa te Atua i te mau ati no te faariro ia tatou nei ei feia maitai aˈe aore ra no te faautua mai ia tatou? Papu maitai e, aita e taime to te feia no San Ramón, tei tanu oraora-noa-hia, no te haamaitai i to ratou huru i te pae morale. Ua haapohe anei te Atua ia ratou no te horoa i te hoê haapiiraa i te feia i ora mai? Mai te peu e te reira mau te tumu, eaha ïa taua haapiiraa ra?
E taahia ˈtu ïa no te aha te buka a Harold Kushner, No te aha te feia o te ore e tia ia na reirahia e roohia ˈi i te ati, i hoo-rahi-hia ˈi. No te mea ua farerei oia iho i te mauiui, ua tamata te taata papai i te tamahanahana i te feia taio, ma te haapapu maite atu ia ratou no nia i te maitai o te Atua. Teie râ, ia faahiti oia i te mau tumu no reira te Atua e faatia ˈi ia mauiui noa te feia maitai, mea huru ê roa ïa to ˈna manaˈo. “Te hinaaro nei te Atua ia ora noa te feia parau-tia ma te hau e te oaoa, ta ˈna ïa e haapapu nei, teie râ, i te tahi taime eita Ta ˈna iho e nehenehe e rave i te hoê noa ˈˈe mea no te faatupuraa ˈtu i te reira.”
No Harold Kushner e ere ïa te Atua i te hoê Atua ino e Atua paruparu râ, e ere te hoê Atua mana hope. Te vahi maere râ, te faaitoito nei hoi oia i te feia taio ia pure ia noaa mai ia ratou i te tauturu a te Atua. No te ite râ e i roto i tei hea faito taua Atua ra i manaˈohia e e otia to ˈna, e nehenehe ai e horoa mai i te hoê tauturu tano maitai, mea papu ore roa ïa te manaˈo o Kushner tane.
Te hoê mârôraa mai te mau tau mai â
Aita roa ˈtu ïa te feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua i roto i te ao nei i manuïa: Aita hoi ratou i turu atu i te Atua na roto i te mau manaˈo papu mau, aita atoa ratou i hopoi mai i te hoê tamahanahanaraa mau no te feia i roohia i te ino. Peneiaˈe o te tuatapaparaa i te parau no nia i te Atua, eiaha râ te Atua iho, te tia ia parihia. Inaha, ua riro teie mau haapiiraa tumu e patoi ra hoi te tahi e te tahi, ei tahanaraa i te mau manaˈo faufaa ore, tei parau-noa-hia fatata e 4000 matahiti i teie nei. I taua tau ra, ua hamata aˈera te hoê mârôraa i nia i te mau mauiui ta te hoê tavini a te Atua i faaoromai na, o Ioba hoi to ˈna iˈoa. Ua farerei taua taata ra no te pae hitia o te râ, e taata taoˈa rahi hoi e te tuiroo, i te hoê rahiraa ati i roto i te hoê area taime poto roa: te ereraa i ta ˈna mau taoˈa, te poheraa o ta ˈna mau tamarii e i te pae hopea, te hoê maˈi riaria mau. — Ioba 1:3, 13-19; 2:7.
Ua haere maira e toru na taata ma te faahua e tauturu ia Ioba. Maoti râ i te tamahanahana ia ˈna, ua faateimaha roa ˈtu â ratou ia ˈna na roto i to ratou mau manaˈo no nia i te Atua. Ei haapoto-noa-raa, teie ta ratou faataaraa: ‘Na te Atua i faatae i te reira i nia ia oe, e Ioba! Papu maitai e te faautuahia ra oe no te hoê ohipa ino ta oe i rave. Hau atu, eita roa ˈtu te Atua e tiaturi noa ˈˈe i ta ˈna mau tavini.’ (Ioba 4:7-9, 18). Aita roa ˈtu o Ioba e nehenehe e taa e no te aha râ e mai te huru ra e te faariro ra te Atua ia ˈna ‘ei fâ na ˈna iho’. (Ioba 16:11, 12.) Teie râ, te vahi maitai, ua tapea maite aˈera Ioba i to ˈna haapao maitai e aita roa ˈtu oia i pari noa ˈtu e no ǒ mai te ino i te Atua ra.
Area te feia tamahanahana ia Ioba ra, ‘ua faariro aˈera ratou i te Atua ei mea ino’ ma te faahua parau e e faautuahia te feia atoa i rave i te hoê ohipa ino na roto i te mau ati e farereihia e ratou (Ioba 32:3). Ua oioi râ te Atua i te faaafaro i to ratou manaˈo hape.