‘Ua î roa to outou rima i te toto’
“E IA pinepine noa ta outou pure, e ore au e faaroo atu; ua îî hoi to outou rima i te toto.” Teie ïa ta te Atua Mana-Hope e parau ra i te feia e faahua parau ra e te tavini ra ratou ia ˈna a manii noa ˈi i te toto o te feia hara ore ra. — Isaia 1:15.
Ua manii anei te mau haapaoraa o te ao nei i te toto o te feia hara ore? Oia mau, e mea papu roa. I roto i te mau tamaˈi o teie nei senekele XX, ua turu te mau melo e te mau upoo faatere haapaoraa i te mau taparahiraa taata. Ua turai atoa teie haerea i te feia faaroo e rave rahi no te hoê â haapaoraa, ia taparahi ratou ia ratou iho.
Ua horoa mai hoi o Iesu i teie faaueraa, o te au i ta ˈna mau pǐpǐ atoa: “A oomo i to ˈoˈe i roto i to vehî.” (Mataio 26:52). I to ˈna ra pae, ua papai te aposetolo Paulo e: “E ere hoi ta matou nei mauhaa tamaˈi i ta te tino.” (Korinetia 2, 10:4). Te horoa nei te Parau a te Atua i te hoê poroi puai mau, oia hoi, e tia i te feia haapao i te haamoriraa mau ia here te tahi i te tahi e eiaha ia manii i te toto. Te taio nei tatou e: “O te mea teie e itea ˈi te tamarii a te Atua, e te tamarii a te diabolo: o tei ore i rave i te parau-tia ra, e ere ïa i to te Atua; e ere atoa tei ore i aroha i tana taeae. Teie hoi te parau ta outou i faaroo, mai te matamua mai, ia aroha tatou ia tatou iho. Eiaha mai ia Kaina ra, no taua varua ino ra oia, e taparahi pohe roa ˈtura i to ˈna teina.” — Ioane 1, 3:10-12.
Mai te peu eita te mau melo o te hoê haapaoraa e faaohipa i teie huru aroha, eita te Atua e faaroo mai i ta ratou mau pure. Oia mau, te parau nei te Bibilia e: “E ta tatou e ani atu ia ˈna ra, e noaa ïa ia tatou, no te mea, te haapao nei tatou i ta ˈna parau, e te rave nei i te mau mea e mauruuru ai oia ra.” (Ioane 1, 3:22). Inaha, aita te mau haapaoraa o te ao nei e haapao ra i te mau faaueraa a te Atua. Aita roa ˈtu, i roto noa râ i na tamaˈi e piti i faatupuhia i to tatou nei senekele, ua vaiiho noa ratou e ia taparahihia tau hanere milioni taata!
E faaroo anei te feia faatere e te feia e faaterehia i te titauraa?
I Assise, i roto i ta ˈna oreroraa parau hopea, ua parau o Ioane-Paulo II e: “Te hinaaro nei matou e ia ite te mau tia mana faatere o te ao nei e te taparu nei matou i te hau i te Atua ra, ma te haehaa mau.” E faaroo anei te feia politita e te feia e faaterehia i teie nei titauraa? E hiˈopoa anaˈe i te pahonoraa ta te Aamu o te taata nei e faaite maira.
Te faaite mai nei te Aamu e e ere te mau parau faaauraa e te mau pure no te hau, i te mea apî. I te Moyen Age ra, e parau-noa-hia te mau parau faaauraa no te hau ei taime faaearaa tamaˈi no te Atua e aore ra ei taime faaearaa tamaˈi moˈa. E haapararehia te reira i roto i te mau oroˈa a te amuiraa faaroo kerisetiano ei reira te mau aroraa e faaea rii ai. Teie râ, noa ˈtu te haamataˈuraa o te tiavaruraa e vai ra i nia i te feia e ofati ra i taua mau tau faaearaa tamaˈi ra, eita te reira e navai no te faahepo i te mau taata ia faatura ˈtu i te reira.
I te matahiti 1915 ra, ua tiaoro aˈera te pâpa ra o Benoît XV i te hoê titauraa i te mau nunaa ia faaore ratou i te “taparahiraa taehae mau” oia hoi te Tamaˈi rahi Matamua. Ua pure aˈera oia i te Atua ia “tapea i teie ati rahi roa”. Aita râ te feia faatere e te feia e faaterehia i faaroo noa ˈˈe ia ˈna. E, oia atoa ïa, aita te Atua i faaroo mai i taua tiaororaa ra, no te mea hoê â haapaoraa ta te feia aro o na pae e piti ra. Oia mau, te taparahi ra te mau katolika i te mau katolika, te mau porotetani i te mau porotetani, o te ore roa ˈtu hoi e au i te mau ture a te Atua.
I te tau uaaraa tiare no te matahiti 1939, a fatata mai ai te Piti o te Tamaˈi rahi, ua faanaho aˈera te pâpa ra o Pie XII i “te hoê tau pureraa no te hau na te taatoaraa”. I te avae atete no taua noâ matahiti ra, na mua noa ˈˈe a haamata ˈi te tamaˈi, ua tiaoro aˈera oia i te hoê titauraa i te feia politita e te mau nunaa, ma te ani atu ia ratou ia faarue i te “pariraa, te mau haamataˈuraa e te mau tumu no te manaˈo-ino-raa te tahi i te tahi”, ia ore te mea ino roa ˈtu â ia tupu mai.
Aita râ teie mau tiaororaa e teie mau pure i tapea i te tereraa o te tamaˈi a te Heremani katolika e porotetani; aita atoa te reira i faaite i te eˈa o te hau i te Italia katolika aore ra i te Tapone shintoïste. I te tahi aˈe pae, aita hoê aˈe haapaoraa i haamataˈu i te tiavaruraa, i te feia atoa e taparahi noa ˈtu i to ratou taeae i te pae faaroo. Mea na reira te taparahiraa taeae i turuhia e te upoo faatere haapaoraa, i te tupu-noa-raa e ono matahiti i te maororaa.
Ei pahonoraa i te titauraa ta te pâpa i tiaoro i Assise, ua faaea aˈera te mau aroraa i te tahi mau vahi, i te 27 no atopa 1986. Ua tamau noa râ te reira i roto i te tahi atu mau fenua, i reira hoi te rahiraa o te mau taata e faaohipa ˈi i te hoê o te mau haapaoraa i farerei i Assise. I Irelane, ei hiˈoraa, ua faatupu te feia aro katolika o te I.R.A. i te hoê totoaraa na roto i te topita. I Inidia, ua tamau noa te mau sikhs i te aro. I Afghanistan, i Etiopia, i Lebanona, i Irania, i Irakia e i roto i te tahi atu â mau tuhaa fenua, ua tamau noa te toto i te tahe. E tae roa ˈtu i te vahi i haapaohia te faaearaa tamaˈi, ia poipoi aˈe, ua haamata faahou â te pohe e te haamataˈuraa i te ueuehia. Auê ïa hau taa ê mau!
E nehenehe anei “te Atua o te hau” e haamaitai mai i taua mau raveraa ra ma te farii i te feia e faaea i te taparahi i teie nei mahana a haamata apî faahou ai ia poipoi aˈe? Ua farii anei o ˈna ia Kaina i muri aˈe i to ˈna taparahiraa ia Abela? Aita roa ˈtu ïa! — Hebera 13:20.
Eita te haapaoraa e tauturu i te hau
Te faaite ra te tahi mau titorotororaa apî e, i roto i te tahi mau fenua, no te rahiraa o te taata, ua riro te haapaoraa ei tumu matamua no te tamaˈi eiaha râ no te hau. O ta te mau Farani ïa e 47 i nia i te hanere e ta to Iseraela e 48 i nia i te hanere e manaˈo ra.
Ua parau o John Taylor, papai parau matamua o te Apooraa o te ao taatoa nei o te mau haapaoraa no te hau, i te mau parau i mua nei, i roto i te vea avae katolika ra Te mau parau apî i te pae faaroo i roto i te ao nei: “Te manaˈo rii ra matou e ua hopoi mai te mau haapaoraa atoa e, e nehenehe â e hopoi mai, i te maramarama, i te aroha i roto i te mau tamaˈi e, e riro ei haamaitairaa rahi ia tahoê ratou i to ratou puai no te patoi i te tamaˈi e te mau mauhaa tamaˈi. Teie râ, ma te hiˈopoa maite i te mau tumu parau atoa, ua tia ia matou ia ite maite e e ere te mau mauhaa tei faatupu i te mau tamaˈi, te mau riri râ, te mau amahamaharaa i rotopu i te mau taata (...). E i reira, e tiaraa atoa to te mau haapaoraa.”
I roto i te vea katolika ra Avvenire, te parau taue roa ˈtu â ra te taata tuatapapa i te aamu o Ernesto Galli Della Loggia e: “E au e aita te haapaoraa i faatupu i te tahoêraa i rotopu i te mau taata e te mau nunaa, i te mea taa ê roa râ. Ua na reira noa oia a tau senekele i teie nei. Aita noa te mau haapaoraa rahi o te tiaturi i te Atua hoê i faatupu i te tamaˈi uˈana mau, ua tutava maite atoa râ te tahi — oia iho â râ te kerisetianoraa e te haapaoraa mahometa — i te faaore roa i te mau haapaoraa animistes a te mau nunaa parauhia e peu tahito ta ratou. Ua tupu te reira no te mea ua tahoê te haapaoraa e te mana politita.”
Teie te tahi o te mau tumu e ore ai te mau faatereraa e haapao atu i te manaˈo o te mau upoo faatere haapaoraa e aore ra e vaiiho noa ˈi ia ratou mai te hoê ino e titauhia i to tatou nei tau. E taoˈa faaunauna noa te haapaoraa; mea iti roa e aore ra aita roa ˈtu to ˈna mana i nia i te mau taata e te mau tupuraa o te ao nei.
I te hopea o te mahana pureraa, ua faˈi te pâpa iho e e hopoia ta te haapaoraa katolika i roto i taua mau haamaniiraa toto atoa ra. Ua parau aˈera oia e: “Ua ineine au i te faˈi e aita te mau katolika i haapao maite noa i teie parau haapapuraa i te faaroo.” Ua parau faahou aˈera oia e: “Aita matou i tamau noa i te riro ei ‘feia rave i te hau’. No reira ˈtura ïa, no matou, e oia atoa paha, i roto i te hoê hiˈoraa, no tatou pauroa, ua riro teie farereiraa i Assise ei taime tatarahaparaa.”
Teie râ, i to tatou nei mahana, ua faaite anei te haapaoraa e ua taui oia i to ˈna manaˈo no nia i te tamaˈi? Te tatarahapa mau ra anei oia? Te tatarahapa mau ra anei oia i to ˈna aamu haama mau? No nia i te mau tamaˈi e tupu ra i teie nei, te parau ra o Ernesto Galli Della Loggia e: “E iva taime i nia i te ahuru, ua riro te mau tamaˈi ei mau tamaˈi i te pae haapaoraa atoa.”
Ua riro ïa te mau pure no te hau ei mea faufaa ore. Aita te feia faatere e te feia e faaterehia e faaroo atura e e ore atoa ratou e ohipa ia au i te reira mau pure. Oia atoa no te Atua, no te mea ua parau oia e: “E ia pinepine noa ta outou pure, e ore au e faaroo atu; ua îî hoi to outou rima i te toto.” (Isaia 1:15). No reira ïa te Matahiti o te ao taatoa nei no te hau i opuahia e te mau Hau amui no te matahiti 1986, i ore roa ˈi e manuïa, noa ˈtu e ua turu te mau haapaoraa i te reira na roto i ta ratou mau pure.
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Titorotororaa manaˈo i Italia
Ua faatupu te A ara mai na! i te hoê titorotororaa manaˈo i roto e rave rau oire no Italia, i nia i te mau hanere taata, e katolika te rahiraa. I to ratou aniraahia e e manaˈo anei ratou e e tauturu te mau ohipa mai te mahana faaearaa tamaˈi e mahana pureraa no te hau i faatupuhia i roto i te farereiraa i Assise, ia faaore i te mau tamaˈi e te mau mauhaa tamaˈi, e 70 i nia i te hanere o te feia i titorotorohia tei pahono e eita, 17 i nia i te hanere tei parau e ua riro te reira ei taahiraa avae matamua, e, 10 noa i nia i te hanere tei parau e ua riro te reira ei ohipa maitai roa.
Ua parau te hoê perebitero no Pergame, te hoê oire no te pae apatoerau o Italia, e: “Te manaˈo nei au e e riro teie ohipa ei mea faufaa roa ia faahiti-faahou-hia râ te poroi. E haamataraa maitai roa teie, eiaha râ ia faaea noa i reira.”
Area, teie te manaˈo o te hoê vahine katolika apî no taua noâ vahi ra: “Eita roa ˈtu e nehenehe e faaea noa ma te huru ê ore i mua i te huru haavare o teie mau taata o te aro noa nei a tau matahiti i teie nei, no te mau tumu i te pae haapaoraa atoa hoi, ia tae i te hoê mahana, e tuu ratou i ta ratou mau mauhaa i raro e e pure ratou no te hau, a ite maite noa ˈi e e haamata faahou â ratou i te aro ia poipoi aˈe.” I to ˈna ra pae, ua parau te hoê potii no Brescia e: “Eita te mau farereiraa mai teie e tauturu ia tinai i te haapao-ore-raa i te pae faaroo. E tia i te mau Ekalesia eiaha ia faaô rahi atu i roto i te politita mai te peu e hinaaro ratou ia faaroo mai te Atua ia ratou.”
I te uiraa ra: “Eaha te tia i te haapaoraa ia rave no te tauturu maite atu â i te hau?”, ua pahono mai te hoê katolika no Turin e: “E tia ia ˈna eiaha ia apiti faahou atu i te mana faatere e ia haapii i te mau taata ia ora ma te ore e rave i te mau mauhaa tamaˈi.” Ua parau te hoê vahine katolika apî no Crémone e: “E tia hoi i te Ekalesia ia horoa i te hiˈoraa maitai ma te ore e amui atu i roto i te mau tamaˈi e te politita. I teie nei râ, ua maoro roa.”
I to ˈna aniraahia ˈtu eaha to ˈna manaˈo no nia i te ohipa i ravehia e te pâpa no te hau, ua pahono mai te hoê paruru no te tuhaa fenua ra Pesaro e: “Te faaohipa nei te Ekalesia i te fifi o te hau no to ˈna mau maitai, no te faahaere i te haapaoraa katolika i mua, i roto i te ao taatoa nei.” Ua parau te hoê vahine katolika paari e 84 matahiti e: “Mea faufaa ore. Mai te peu e hinaaro ratou e faatupu i te hoê tamaˈi, e faatupu iho â ratou.”
No nia i te mau “opuaraa politita” a te haapaoraa, ua horoa mai te vea ra no Milan te Il Corriere della Sera, i teie manaˈo papu maitai: “Te faaohipa ra te Ekalesia i te manaˈo o te hau e te faaitoito ra i te mau ohipa o te tauturu ia ˈna ia faatere, eiaha râ oia ia faahepohia i te reira, i te mau paraparauraa i mua i te taatoaraa, no nia i te mau tumu parau rahi roa e te apî atoa i te pae politita.”
[Hohoˈa i te api 8, 9]
Ua faaotihia te mau pure na te ao taatoa nei.
E rave rahi feia apî te hinaaro nei i te hau i roto i te ao taatoa nei.