No te aha o Afirika e ore ai e navai i te maa?
“UA ueue au (...) aita râ i ûa”, ta Idris ïa, te hoê taata faaapu Etiopia e faatia nei. Ua mǎrô pauroa ta ˈna mau huero tanu i roto i te repo, e ua faarue aˈera oia i to ˈna fare faaapu a haere atu ai i roto i te hoê aua feia imi i te tauturu. “Na mua ˈˈe, ta ˈna ïa i parau faahou mai, e maha ta ˈu mau puaatoro no te arote i ta ˈu mau faaapu. I te oreraa te maa, ua hoo atura vau e piti e ua tupai au i te tahi na puaatoro e piti no te inai. (...) Ua amu ïa vau i to ˈu ora no a muri aˈe.” — No roto mai i te buka ra Etiopia: te fifi o te oˈe.
Mai ia Idris, e rave rahi feia faaapu afirika tei fifihia no te faanavai i te maa. I teie nei, ua taaihia teie fenua rarahi o tei navai na i te maa i mutaa iho, i te mau faataeraa mai i te maa rahi roa. Eaha mau na te tumu? No te aha e rave rahi roa mau Afirika teie e haere nei e taoto ma te maa ore i roto i te opu?
Te paurâ
E mea matau-maitai-hia o Afirika no ta ˈna mau paurâ riaria mau. E itehia iho â râ te reira i te mau fenua i te hiti apatoa o te medebara Sahara. I roto i te reira mau fenua, ua iti noa te mau ûa mai te matahiti 1960 mai â, o ta te vea beretane ra Ceres ïa i pii te “paurâ tamau o te Sahel”. Noa ˈtu râ te mau mea atoa, e rave rahi feia faaapu teie e ora noa nei.
I roto i te tau 1983-1984, ua faatupu e pae na fenua no te Sahel i te vavai i te faito rahi roa ˈˈe, noa ˈtu te paurâ. Peneiaˈe ua hamanihia te ahu ta outou e oomo nei i teie nei, i teie vavai. Oia mau, te hopoi mai nei te hooraa ˈtu i teie vavai i to rapae i te moni na teie mau fenua, teie râ e tia ia ratou ia aufau i te hoê tabula haamâuˈaraa. I te matahiti 1984, ua faatae mai te mau fenua no te Sahel 1,77 milioni tane maa huero: te hoê numera rahi roa ˈˈe. “Mai te peu e nehenehe te vavai e tupu e eita te maa huero, o te politita a te mau faatereraa e te mau faanahoraa afata tauturu ïa te tumu eiaha râ te ûa ore”, ta te taata ra o Lloyd Timberlake ïa i parau i roto i ta ˈna buka Afirika tei fifihia (beretane).
Taa ê noa ˈtu i te vavai, te hoo nei o Afirika i to rapae i te ti, te taofe, te tihota, te cacao, te aratita, te mau tiare tâpûhia, te inaˈi, te hinu tamara, te raau e e rave rahi atu â mau maa huero. “O Afirika, ta te vea marite ra The Nation ïa e parau nei, o te hoê ïa vairaa maa î roa i reira te mau fenua puai e rave ai i te maa i te mau mahana atoa.” I roto i te tau oˈe tei tairi aita i maoro aˈenei i Etiopia, ua turori roa te mau Beretane i te iteraa e te amu ra ratou i te maa hotu no taua fenua ra. Papu maitai, eita noa te paurâ te tumu o te navai ore i te maa i Afirika.
Te tupuraa i te rahi o te huiraatira
Eita te tahi mau Afirika e farii i te taotiaraa i te mau fanauraa. I to ratou manaˈo, fanau rahi i te tamarii, e tapao ïa no te maitairaa. E ere atura ïa i te mea maere e to Afirika te faito tupuraa o te huiraatira rahi roa ˈˈe o te ao nei. Papu maitai e faaino roa ˈtu â te reira i te fifi o te poia. Ia au i te tahi mau manaˈo, ua raeahia te huiraatira no Afirika i teie nei i te 553 milioni taata. I te matahiti 2000, mai te peu eita e taui, e itehia 324 milioni taata hau atu â te tia ia faatamaahia i nia i taua fenua rarahi ra!
Te auraa anei ïa te reira e te erehia ra o Afirika i te fenua faaapu no te faatupu i te maa navai maitai? Eita, e rave rahi râ te ore e faaohipahia nei. Te faatupu nei o Inidia, e huiraatira rahi aˈe hoi to reira e te fenua iti aˈe, i te mau haapueraa maa huero rahi roa. “Hoê milia taata to te fenua Tinito, ta te vea ra no Afirika apatoa The Star ïa e parau faahou nei, e teie râ, i te mau matahiti atoa, te faatupu nei oia i te maa hau atu i ta ˈna e amu. (...) I to matou manaˈo, te poia nei o Afirika no te mea te horoahia ra ia ˈna te mau manaˈo hape.”
Te mau manaˈo hape?
Te mau manaˈo, aita o Afirika e erehia nei i te reira. “Ahiri e e nehenehe te feia poia e tamaa i te mau parau, ta te hoê taata paraparau i roto i te hoê pû radio teata BBC ïa i parau, e ora mai ïa o Afirika.” Fatata e 80 000 taata êê teie e horoa ˈtu nei i te mau manaˈo. “Te horoaraa i te manaˈo i to Afirika, ta te taata ra o Timberlake Tane ïa i parau, ua riro mai ei hoê imiraa moni faufaa mau. Eita te tahi mau totaiete-horoa manaˈo no Europa e no Marite Apatoerau e haamarirau i te titau tae roa i te 180 000 moni marite [fatata i te 21 816 000 farane patitifa] i te matahiti hoê no te hoo atu i te mau tauturu a te hoê taata aravihi.”
Te faaitoito nei teie mau taata aravihi ia ravehia te mau ravea faaapuraa moni rahi o te titau i te mau huero tanu hotu rahi, i te mau raau faahotu e te mau mauhaa rarahi. Ua nehenehe atura ïa te feia hoo no te mau fenua êê ia faaî i ta ratou mau parau faaau, aita râ te reira i afai mai i te maitai na te feia faaapu veve no Afirika. E haapao-noa-hia i te pae matamua, i te mau faaapu o te horoa mai i te maa no te hoo atu i to rapae, e i muri aˈe i te mau faaapu o te horoa mai i te maa no te hoo atu i to te mau oire rarahi no Afirika. E rave rahi mau opuaraa tei ore i manuïa, e ua faaruehia te tahi. Ua faataa mai te vea ra Newsweek e: “E mea puai roa te tauiraa o te reva i Afirika no te mau huero tanu hotu rahi tei tupu maite i Asia”. I te tahi aˈe pae, e mea paruparu roa te repo i Afirika, e i te tahi taime, e inohia te mau maa huero i te mau ravea faaapu apî.
Te tauturu i te pae o te faatupuraa i te rahi?
Te faaitoito nei te mau pû tauturu e te mau Hau êê i te tahi atu â mau tabula faaapu moni rahi. “E faufaahia ta ratou iho mau totaiete, ta ratou iho feia horoa manaˈo aravihi e ta ratou iho mau faanavairaa faufaa” i teie mau tabula, ta tatou ïa e taio i roto i te People, te hoê vea o te paraparau no nia i te fifi o te faatupuraa i te rahi. Mea au maite te mau opuaraa, no te mea te horoa nei te reira i te hoê hiˈoraa apî i te mau fenua Afirika e no te mea mea aufauhia na roto i te mau aitarahuraa rahi a te mau fare moni. E tauturu te reira i te tahi mau faatereraa Afirika ia faaoaoa i te feia taoˈa rahi o te mau oire o te titauhia to ratou tauturu no te tapea noa i te faatereraa. Mea na reira e itehia ˈi i roto i te mau oire Afirika, i te mau hotela rarahi, te mau haapiiraa tuatoru, te mau tahua tauraa manureva, te mau purumu rarahi, te mau pereoo e te mau taoˈa unauna rahi, area râ aita ïa e haapaohia ra i to te mataeinaa. Ua horoa te feia faaapu Afirika i te hoê iˈoa na te amuiraa feia taoˈa rahi o te oire: te Wabenzi, te hoê parau souahéli teie to ˈna auraa: “te ati Mercedes-Benz”.
E rave rahi teie e feaa nei no nia i te manaˈo maitai mau o te hinaaroraa e tauturu i te faatupuraa i te rahi. Te parau nei, ei hiˈoraa, te feia i papai i te buka ra Te oˈe: te hoê anei ati rahi o te nehenehe e parihia te taata? (beretane) e: “Aita roa te mau fenua e horoa nei i to ratou tauturu, e rave nei na roto i te aroha, te rave nei râ ratou ia monihia ratou. (...) Te faaano nei te mau fenua no te pae Tooa o te râ ma e no te pae Hitia o te râ ma o te horoa nei i te tauturu, i to ratou mana e te api nei ratou ma te haamâuˈa ore.” Ua haamaraa rahi roa te mau tabula tauturu i te faatupuraa i te rahi, i te mau tarahu a to Afirika i to rapae, ua raeahia ïa i teie nei fatata 1 150 milia moni farani.
“Ua turai e piti na ahuru matahiti ‘faatupuraa i te rahi’ ia Afirika i roto i te abuso i te matahiti 1984 ra”, ta te taata o Peter Gill ïa i haapapu i roto i ta ˈna buka ra Hoê matahiti i roto i te matamehai no te pohe i Afirika (beretane). Ia au i teie taata, e “haamaauraa” te tauturu i te faatupuraa i te rahi. Mea iti roa te feia faaapu Afirika o te hinaaro mau nei i te tauturu, tei fanaˈo atu i te reira. “Inaha hoi, ta te vea ra The Ecologist ïa e faataa nei, o te feia faaapu te riro e 75 e tae atu i te 80 i nia i te hanere o te huiraatira i roto i te rahiraa o te mau fenua no Afirika”, e o ratou “te tumu no te faatupuraa i te maa i Afirika”.
Te tauturu i te pae o te maa?
Ua riro te maa hau ei hopoia teimaha no te mau fenua taoˈa rahi. E riro hoi te haapueraa i te reira i te mea moni rahi. I roto i te hoê tumu parau “Te hoê ao poˈi roa i te maa huero”, ua faaite te vea marite ra Foreigh Affairs i teie parau: “O te hoê teie matahiti huru ê e te poiri no te pae o te maa huero. Ua ite matou i roto i te afata teata i te mau tamarii Afirika te pohe ra i te poia, e teie râ, ua hau te mau haapueraa maa huero a to te ao nei i nia i te faito 170 milioni tane — te hoê maa hau aitâ i itehia aˈenei.”
Eita te feia e poia nei i Afirika e fanaˈo i te mau maa huero hau moni mâmâ. E topa te reira i te tahi taime, i roto i te rima o te feia hoo taoˈa nounou moni, aore ra e hoo atu te mau faatereraa, mea horoa-noa-hia hoi na ratou, i te reira no te faaaifaito i ta ratou tabula haamâuˈaraa. Ua haaparuparu atoa te faataeraa mai i te mau maa huero hau i Afirika i te tiaraa o te feia faaapu o te reira fenua rarahi. “Nafea te hoê taata faaapu no te reira vahi e nehenehe ai e hoo maitai i ta ˈna maa mai te peu e faatae atu te mau fenua êê i te maa ma te tamoni ore?”, ta te feia papai i te buka ra Te oˈe: te hoê anei ati rahi o te nehenehe e parihia te taata? ïa i ani.
Mea oioi roa te mau maa huero matauhia i te faatupu i Afirika, mai te millet e te sorgho, i te ore e au-faahou-hia e te taata. Teie râ, mea paari aˈe te reira i raro aˈe i te paurâ i te tahi atu mau maa huero. Ua tamata e ua au roa te feia no te mau oire i te sitona e te raiti — mau maa huero o te ore e tupu maitai i raro aˈe i te huru o te reva o te rahiraa o te mau fenua no Afirika. Te faarahi nei te tahi feia horoa manaˈo i te hinaaro no te mau maa no te ara mai, o te taai hau atu â ïa ia Afirika i te mau faataeraa mai.
Te faarueraa te feia faaapu
E hinaaro te feia faaapu mai ia Idris, te Etiopia tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, i te mau huero tanu e te mau mauhaa faaapu ohie noa. E mea iti te faufaa o te tauturu i te pae o te maa. O ta te hoê ïa parau paari tinito e haapapu nei: “A horoa ˈtu i te hoê iˈa i te hoê taata, e e faatamaa ˈtu ïa oe ia ˈna no te hoê noa mahana. A haapii atu ia ˈna i te taiˈa, e e faatamaa ˈtu ïa oe ia ˈna e a muri noa ˈtu.” Mea pinepine, eita e tauturuhia te feia faaapu Afirika ia faaohipa maite i to ratou fenua, noa ˈtu â ïa te vai ra te tahi o te na reira nei i roto i te tahi mau fenua no Afirika.
Mai te tau mai â o te faatereraa a te mau hau puai aˈe, ua faaohipahia te mau fenua maitatai roa ˈˈe o Afirika no te faaapu i te mau maa huero no te hoo atu i to rapae. Na nia ˈˈe, ua opuahia te mau faaapu rarahi roa no te faaamu i to te mau oire rahi. No reira ˈtura ïa, ua faaateahia te feia faaapu i te mau fenua maitatai e ua faahepohia ia faaea noa i nia i te mau fenua hotu ore aˈe. No te mea e tia roa ia ratou ia faaitoito ratou anaˈe, ua haaparuparu roa ratou i te mau fenua ma te faaohipa rahi roa i te reira, na roto i te faaamu-rahi-roa-raa i te mau animala e te tâpû-rahi-roa-raa i te mau raau. No reira, ua riro te mau fenua aano ei medebara i nia i te fenua rarahi ra o Afirika.
Ua ino roa ˈtu â te huru o te feia faaapu i te haamauraahia te mau tarifa. No te faaoaoa i to te mau oire, e rave rahi mau faatereraa Afirika teie e tapea nei i te mau tarifa o te mau maa huero i raro roa. Ia au i te vea a te mau aivanaa ra Natura (beretane), “ua tauturu rahi [taua politita ra] i te toparaa o te ohipa faaapu, i te poia a teie iho â mau huiraatira no te mau oire e i te taairaa ia Afirika, teie fenua o te nehenehe e ruperupehia, i te mau faataeraa mai i te maa”.
Te tamaˈi
“Afa milioni feia no Angola tiahihia e te tamaˈi tivila, tei faarue i to ratou mau fenua”, ta te hoê ïa vea Afirika i haapapu. Mea ûa maitai i Angola, e ere mai te tahi atu mau vahi o Afirika. Teie râ hoi, i nia i te mau vahi teitei, tau ahuru tausani mau taata teie e tauturuhia nei i te pae o te maa ta ratou e roaa tamau nei na nia mai i te manureva.
E ere te mea tanotano noa mai te peu e te farerei atoa nei te mau fenua teie e roohia nei i te oˈe, i te tamaˈi tivila. Noa ˈtu â ïa e ua faahaumârû rii te ûa i te fenua Etiopia, te Soudan e te Mozambique, te tamau noa nei te tamaˈi tivila i te haafifi i te faatupuraa i te maa, e te pohe noa nei â te mau milioni taata i te poia i roto i taua mau fenua ra.
Aita i maoro aˈenei, ua haapapu maite te Tomite tiamâ o te ao taatoa nei no te pae o te mau tumu parau maitai no te taata, 25 melo, e pae i roto ia ratou e tia no na fenua Afirika e pae, e: “I roto i te tahi mau vahi no Afirika, te amui atu nei te mau tamaˈi e te haavîraa taata i te mau haamaniiraa toto faufaa ore e te mau ati i te hoê tupuraa oto rahi. (...) Te tuuhia nei te mau mauhaa haamouraa i mua, area te hinaaro nei te mau taata i te mau tohi repo e te mau huero tanu, i te pape no te inu, e oia atoa te mau ravea rapaauraa maˈi ohie noa e te moni ore.”
E ere o Afirika anaˈe te hape. I roto i ta ˈna buka ra Hoê matahiti i roto i te matamehai no te pohe i Afirika, ua paraparau te taata ra o Peter Gill no nia i te hopoia a te mau faatereraa êê i roto i “te faarahiraa i te mau mauhaa tamaˈi i Afirika” e ua ani oia e: “O vai te taata hamani mauhaa tamaˈi te faufaahia i te tuatapaparaa i te mau mauhaa tamaˈi te itehia ra i Afirika?” Te faaitoito nei te mau fenua no te pae Hitia o te râ ma e no te pae Tooa o te râ ma i te mau tamaˈi i Afirika e te faufaahia nei ratou i te pae materia.
Te ravea: te hoê tabula tauturu hau i ta te taata
E faahiti te uiraa ra “No te aha o Afirika e ore ai e navai i te maa?” i te mau aimârôraa e e ere i te mea ohie ia pahono atu i te reira. Te paurâ, te tupuraa i te rahi o te huiraatira, te mau politita tauturu, te nounou taoˈa, te faarueraa te feia faaapu, te inoraahia te mau fenua e te tamaˈi, ua faahiti-pauroa-hia teie mau tumu e te mau tia mana faatere. Inaha, i roto i teie mau tumu atoa, o te paurâ anaˈe te nehenehe e parauhia e no te natura; area te toea e nehenehe ïa e parihia i te taata.
Oia mau, te faaite maite nei te paurâ e roohia ra e te fenua Afirika i te mau taotiaraa e te miimii o te taata nei. E mea papu maitai eita roa ˈtu te taata e nehenehe e faanahonaho i te mau ohipa o te fenua nei taa ê noa ˈtu i to ˈna Poiete, o Iehova, te Atua. O ta te hoê ïa peropheta no te Tau tahito i haapapu i te na-ô-raa e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” — Ieremia 10:23.
Ua faataahia teie parau mau o te ore e nehenehe e patoihia i roto i te Bibilia. Ua tohu atoa mai oia e e itehia te mau “oˈe”, te mau tamaˈi e oia atoa e tuino te taata nei i te fenua i to tatou nei tau. Auaa râ, te faaite paatoa mai nei te reira e fatata roa e faaohipahia te hoê tabula tauturu hau i ta te taata o te faaore i te fifi o te poia, eiaha noa i Afirika, i nia i te fenua taatoa nei râ. — Luka 21:10, 11, 28-31; Apokalupo 6:3-8; 11:18; 21:1-5.
[Hohoˈa i te api 16]
E mea pinepine, eita e tauturuhia te feia faaapu Afirika ia faaohipa maite i to ratou mau fenua.
[Faaiteraa i te tumu]
Photo FAO