Te hopoi mai nei te ao nei i te tauturu
Na to matou papai vea i Afirika Apatoa
“TE hoê o te mau ati rahi roa ˈˈe aore â i itehia aˈenei.” “Te ati rahi roa ˈˈe i itehia mai te anotau a faaino roa ˈi te Piti o te Tamaˈi rahi i te fenua Europa.” Mea na reira te faataaraahia mai no nia i te oˈe tei tairi i te fenua Afirika aita i maoro aˈenei, i roto i te mau buka taa ê.
“I roto i te hoê noa matahiti, ta te vea ra Newsweek ïa e haapapu nei, ua pohe hoê milioni taata faaapu no Etiopia e e 500 000 mau tamarii no Soudan.” I Mozambique, hoê hanere tausani mau taata tei pohe, e i te hoê tau, hoê tausani taata no te fenua Tchad tei pohe na i te poia i te mau avae atoa.
Ua tae mai te mau tauturu na te ao taatoa nei, no te feia râ e rave rahi no Afirika, ua maoro roa. I te tahi taime, na te mau mana faatere te hape, inaha, ua tapuni ratou i te huru rahi mau o te oˈe. Taa ê noa ˈtu i te tahi mau tumu, no te mea aita oia i rave i te hoê aˈe ohipa no te huiraatira tei pohe na i te poia, te faatereraa no Soudan i faatahurihia ˈi i te matahiti 1985 ra.
I te avae mati matahiti 1984, ua ani o Etiopia i te amuiraa o te ao taatoa nei i te hoê tauturu oia hoi e 400 000 tane maa huero. E ere teie aniraa i te hoê faarahiraa, no te mea ua tataipiti te mau hinaaro mau. Teie râ, aita te mau Hau amui e te mau hau melo no te Hau amui i haafaufaa ˈˈe i teie fifi. Aita i raeahia te 90 000 tane maa huero tei horoahia, i te hoê taime a raeahia ˈi te toea maa huero a to te ao taatoa nei i te faito fatata 170 000 000 tane! No te faarahi roa ˈtu â, e rave rahi avae i muri iho te haapueraa maa iti i te taeraa ˈtu. I roto i taua taime ra, ua pohe noa te mau taata i te poia. I roto i te hoê aua feia tei faarue i to ratou fenua, ua taiohia fatata hoê hanere taata pohe i te mahana hoê.
E inaha, i te avae atopa matahiti 1984, ua tiai noa te hoê pupu papai vea no te hoê pû radio teata beretane, i te hoê manureva i roto i te hoê tahua tauraa manureva i Etiopia. Ua rave ratou i te taime ta ratou e fanaˈo ra no te haere e hiˈo i te mau aua feia tei faarue i to ratou fenua e ua taviri ratou i te hohoˈa o te feia e pohe ra i te poia. “Ua taˈi au i to ˈu taviriraa i teie mau hohoˈa, ta te taata taviri hohoˈa ra o Mohammed Amin ïa i parau. Oia mau, ua taˈi noa vau.”
Te hoê ara-maite-raa maere mau
Ua haapararehia teie hohoˈa e te BBC, e i muri aˈe e na pû radio teata e 425 na te ao taatoa nei. Ua faatupu te reira i te hoê ara-maite-raa maere mau. Ua faahepo roa te huiraatira tei huru ê roa, i te mau mana faatere ia rave i te hoê ohipa. Ua taui te tahi mau pupu pop i ta ratou mau himereraa ei mau titauraa ia faatupu i te horoa maitai e, i teie nei, ua haaputu ratou hau atu i te ono hanere milioni moni farani (hau atu i te 10 808 000 000 farane patitifa)! Ua tauturu teie mau faaiteiteraa atoa ia faanahohia hoê o te mau tabula tauturu rahi roa ˈˈe aore â i itehia aˈenei.
Ua haamatahia i te tuu mai i te mau farii rarahi î i te maa huero hau i Afirika. Ua tahoê te mau fenua no Europa i te faatupu i te hoê aveia manureva no te hopoi i te maa i roto atu i te fenua Soudan. E mea faahiahia roa ˈtu â te ohipa i ravehia no te hopoi i te maa i nia i te mau vahi teitei no Etiopia. I roto i ta ˈna buka ra Etiopia: te fifi o te oˈe (beretane), ua faataa te taata ra o Graham Hancock i te hoê ohipa ta ˈna i ite i nia i te tahua tauraa manureva ra o Bole i Addis-Abeba: “Te apapa noa ra i nia i te tahua tauraa manureva te mau manureva tapaohia i te reva o te Hau rusia, o te mau Etats-Unis, o Heremani Hitia o te râ, o Beretane e o te tahi atu â mau fenua e rave rahi, e ua î roa ta ratou mau vairaa tauihaa i te maa (...). E au e te faaohipa-maite-hia ra te mau parau tumu faateiteihia e te mau Hau amui; fatata e nehenehe roa vau e faaroo i te mau ˈoˈe ia faarirohia ei mau auri arote.”
Noa ˈtu â ïa e ua maoro rii te tauturu a to te ao atoa nei i to Afirika, ua nehenehehia, mai tei manaˈohia, e faaora hau atu i te toru milioni mau taata! Teie râ hoi, te ere-noa-hia nei â o Afirika i te maa. Ia au i te mau parau faataa no teie iho nei, te roohia nei te mau milioni taata i te poia i Etiopia, i Soudan e i Mozambique. Peneiaˈe te uiui nei outou ia outou iho e no te aha râ o Afirika e ore ai e navai i te maa, e, uiraa faahiahia ˈtu â, eaha mau na te ravea mau.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 12]
Photo FAO