Te uiui nei te mau taurearea . . .
E ere anei i te hoê here morohi noa?
“AITA anei outou i here morohi noa i te hoê taata i to outou taurearearaa?” Ua ui o A ara mai na! i teie uiraa i te mau taata paari e 21 e tae atu i te 70 matahiti. Eaha ïa ta ratou i pahono mai? Ua haamata pauroa ratou i te ata mai, e i muri iho ua faahaamanaˈo mai ratou e rave rahi mau mea.
“Eaha ïa e ore ai! ta Thierry ïa i pahono maia. E mea apî roâ vau, e ua here morohi mau â vau i te hoê tamahine e ono matahiti paari aˈe ia ˈu. E mea nehenehe roa oia — e mata nehenehe roa to ˈna. Ua tapea noa râ vau i to ˈu mau manaˈo moe. Aita atoa to ˈu metua vahine i ite e ua here au i taua potii apî ra.”
“Ua here morohi mau â vau i ta ˈu orometua haapii no te pae peniraa hohoˈa, ta Valérie ïa, tei faaipoipo i teie nei, i faatia. E taata nehenehe mau oia.” Ia ore oia ia taa ê ia vetahi, ua parau maira o Jeanne, metua vahine e piti tamarii ta ˈna e: “I to ˈu taurearearaa, ua here morohi au i te taata himene ta ˈu i au roa ˈˈe. E tia oioi noa vau i te poipoi ia noaa ia ˈu i te hoê parahiraa i mua roa, i ta ˈna mau himeneraa. I te hoê mahana, na muri iho e piti na tamahine, ua horo atu matou i to ˈna piha faaineineraa ra. I te pae hopea râ, i to ˈu iteraa ˈtu ia ˈna, ua faaea noa aˈera vau ma te mamu noa.” Tae roa i te taata paari roa ˈˈe tei titorotorohia, te haamanaˈo ra oia e ua here morohi oia i te hoê vahine hauti hohoˈa teata!
Oia mau, a uiui na i te hoê pupu taata paari e e parau mai te rahiraa o ratou e i to ratou apîraa, ua here ratou no te hoê taime poto noa, oia hoi ua here morohi noa ratou i te hoê taata. E mea pinepine roa, e mau here anaˈe eita e manuïa: no te mau orometua haapii, te mau taata himene aore ra te feia matauhia paari aˈe ia ratou. Teie ta Kathy Moricca, taote i te pae no te feruriraa, i faaite: “Te mau here morohi noa e tuhaa ïa no te taurearearaa. Te ite ra fatata te taatoaraa o te mau taurearea i te reira.” Te nehenehe nei te rahiraa e haamoe i to ratou here morohi noa ma te haafifi ore ia ratou iho e i to ratou manaˈo faaarearea. Oia mau, e rave rahi mau matahiti i muri iho, e pinepine ratou i te faahiti i te reira ma te ataata.
Teie râ, i te taime a here morohi noa ˈi outou i te hoê taata, e ere roa i te mea ata. “Ua inoino roa vau, ta Thierry ïa e faatia nei, no te mea aita roa ta ˈu e ravea. Ua ite maite au e e mea paari roa oia no ˈu, ua here râ vau ia ˈna. Aita roa vau i taa faahou e nafea râ.” I to ˈna râ pae, te faataa nei o Valérie e: “Ua feruri noa vau e ua faaipoipo vau i ta ˈu orometua haapii. E fanau mai mâua e maha tamarii e e fare nehenehe roa to mâua. Ua fifi roa vau i te haamoe ia ˈna.”
E faatupu te hereraa i te hoê taata o te ore roa e riro mai ia tatou, i te mau mauiui hohonu. I te tahi aˈe pae, e mea faufaa ore te faarooraa ˈtu ia parauhia mai e e au noa to tatou here i to te tamarii. E mea papu roa ia tatou iho e e manaˈo hohonu mau to tatou. ‘No te aha eita hoê aˈe taata e tiaturi mai ia parau vau e te here nei au i te hoê taata,’ o ta tatou ïa e aniani ia tatou iho i reira.
Te mau tapao o te here morohi noa
“No ǒ mai hoi te aroha i te Atua ra”, ta te aposetolo Ioane ïa i papai (Ioane 1, 4:7). Aita roa ïa e inoraa te faatupuraa i te mau manaˈo hohonu no te hoê taata, eiaha noa râ te mea viivii aore ra te mea tia ore (ei hiˈoraa no te hoê taata faaipoipohia). Teie râ, ua niuhia te aroha kerisetiano i nia i te mau haapiiraa tumu eiaha râ i nia i te hinaaro rahi (hiˈo Korinetia 1, 13:4-7). Te parau nei hoi te Bibilia no teie huru aroha eiaha râ no nia i te mau taurearea, no nia râ i te mau kerisetiano paari i te pae varua, aore ra tei riro “ei taata paari”. — Ephesia 4:13-15.
I to tatou apîraa, e aratai pinepine te mau “hinaaro o te apîraa ra” i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa (Timoteo 2, 2:22). Oia mau, e faatupu mai te taurearearaa i te mau manaˈo hohonu apî e te puai i roto ia tatou. No te rahiraa o tatou, e titauhia e rave rahi mau matahiti no te haapii i te haavî i taua mau hinaaro ra. E tapao anaˈe i teie parau i roto i te buka ra Te taata, te faaipoiporaa e te utuafare fetii (beretane): “No te mea hoi e e haufaufaa rahi to tatou nei totaiete i te here hohonu ore, te moemoeâ noa nei (...) te mau taurearea i te here hou ratou e ineine ai aore ra e farerei ai i te hoê taata e au maitai ia ratou.”
Auê te inoino e ia faatupu noa tatou i te here hohonu ore o te ore roa e nehenehe e haafanaˈo atu i te hoê aˈe taata! E mea pinepine, mai ta te vea ra Seventeen e faataa ra “e oioi aˈe te huru o te mau tamahine i te papu maitai i mua i te taata i to te mau tamaroa”. No reira, “e manaˈo pinepine ratou e te erehia ra to ratou mau hoa haapiiraa i te paari e e mea faahiahia ore ratou ia faaauhia i ta ratou mau orometua haapii” aore ra i te tahi atu â mau taata paari roa no ratou. No reira, e manaˈo paha ïa te hoê potii apî e e taata “maitai roa ˈˈe” te hoê orometua, te hoê taata himene aore ra te hoê hoa matahiti rahi. E nehenehe atoa teie tupuraa e itehia i nia i te mau tamaroa.
Teie râ, aita e manuïaraa no te fanaˈo atu i te hoê here mau e te hoê orometua haapii au maitai aore ra te hoê taata himene nehenehe. No reira ˈtura ïa, te mau manaˈo ta tatou e nehenehe e faatupu no taua mau huru taata ra tei atea roa hoi ia tatou, no roto mai ïa i te moemoeâ eiaha râ i te mea mau. Eita ˈtura ïa i te mea maere e, ia au i te buka ra Te taata, te faaipoiporaa e te utuafare fetii, e mea “poto noa” te here morohi noa aore ra, ia au i te vea ra Taurearea (beretane), “no te rahiraa o te mau taurearea, mai te maˈi hupe e tupu pinepine mai te reira atoa te here morohi noa”. Teie râ, te nounou noa nei te tahi mau taurearea i ta ratou mau moemoeâ ma te parau e e here mau to ratou.
Te here morohi noa: e mea ino ore aore ra e mea atâata?
‘Mai te peu te faatupu nei te rahiraa o te mau taurearea i te here morohi, tei hea ïa te atâataraa?’ Inaha, te roo-atoa-hia ra ‘te rahiraa o te mau taurearea’ i te maˈi puupuu. I te mea mau e nehenehe te here morohi e riro mai ei mea atâata.
Na mua roa ˈˈe, eita te rahiraa o te mau taata ta te mau taurearea e here nei e au i te faatura o te hoê kerisetiano. Ua parau te hoê taata paari e: “Te faateiteihia nei te maamaa ra.” (Koheleta 10:6). Inaha, te haamorihia nei te hoê taata himene mai te hoê idolo no to ˈna reo navenave aore ra no to ˈna tiaraa faahiahia. Teie râ, eaha ihora ïa no nia i to ˈna oraraa morale? E ere anei i te mea maamaa te oraraa o te rahiraa o te mau idolo o te rock? Te horoa mai nei te Bibilia i teie â faaararaa i te mau kerisetiano: “O te hinaaro i teie nei ao o taua au ore ïa i te Atua.” (Iakobo 4:4). Mai te peu e faatupu outou i te manaˈo no te hoê taata haerea faahapahia e te Atua, eita anei ïa te reira e haafifi i to outou auhoaraa e te Atua? E mea ino atoa te faatupuraa i te here no te hoê taata faaipoipohia. — Maseli 5:15-18.
Te horoa atoa mai nei te Bibilia i teie faaueraa: “A ara ia outou i te mau idolo.” (Ioane 1, 5:21). E parau mau teie noa ˈtu e e oraraa huru maitai to te taata e faarirohia ra ei idolo. Oia mau, ia î te mau papai o te piha o te hoê taurearea i te mau hohoˈa o to ˈna taata himene au roa ˈˈe, aita anei te reira e turu ra i te haamori idolo? “Aita roa vau e haamori ra ia ˈna”, ta te hoê ïa potii apî i parau i to ˈna faatiaraa mai i te parau no nia i to ˈna taata himene au roa ˈˈe. Teie râ, te faˈi atoa nei oia e: “E manaˈo noa vau ia ˈna. (...) E tia ia ˈu ia tiahi i to ˈna hohoˈa i roto i to ˈu feruriraa.”
Oia mau, te vaiiho noa nei vetahi i te moemoeâ ia manuïa i nia iho i te feruriraa. Ua papai te tahi atu â potii apî i te mau parau i mua nei no nia i to ˈna here morohi noa no te hoê taata himene tuiroo: ‘E hinaaro vau e farerei pinepine ia ˈna, e ua pure au e ia tupu te reira. E taoto na vau e te vairaa hohoˈa no ˈna ra, no te mea te reira te ravea e fatata roa ˈi au ia ˈna. No to ˈu here rahi ia ˈna e nehenehe roa ˈi au e haapohe ia ˈu ia ore ia raeahia ia ˈu ta ˈu mau tapao.’ E nehenehe anei te hoê hinaaro maamaa mai teie e auhia mai e te Atua, oia te faaue mai nei ia tatou ia tavini ia ˈna ma te “haapao maite (...) i te manaˈo”? — Roma 12:3.
Teie ta tatou e taio i roto i te Maseli 13:12: “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau.” E nehenehe mau te faahoturaa i te mau ‘tiairaa’ hohonu ore i roto i te hoê here o te ore roa e manuïa, e faatupu i te maˈi. Te parau nei te mau taote e e tumu te hoê here ite-ore-hia no te mau “haaparuparuraa, te mau mataˈu e te mau maˈi huru rau, (...) te mau topa-ore-raa o te taoto, te mau perehahu-noa-raa, te mau mauiui ouma aore ra te mau fifi no te hutihuti i te aho”.
A feruri atoa na i te mau faahopearaa peapea mau o te hoê moemoeâ ta outou e vaiiho noa ia faatere mai i to outou oraraa. Ua faaite mai te taote ra o Lawrence Bauman e te “hupehupe i te fare haapiiraa” te hoê ïa o te mau tapao matamua o te hoê here morohi mau ore. E mea pinepine roa te taata tei here morohi i te hoê taata i te faataa ê ia ˈna iho i to ˈna mau hoa e to ˈna mau fetii (hiˈo Maseli 18:1). “Ua haapeapea roa to ˈu utuafare fetii no to ˈu huru”, ta te hoê ïa potii i faˈi no to ˈna “here” i te hoê taata himene i ore roa ˈi oia i manaˈo aˈe ia vetahi ê.
Noa ˈtu e aita hoê aˈe mea ino i tupu, e itehia te haama i te raveraa i te hoê haerea maamaa. “E mea fifi na ˈu ia faˈi i te reira, ta te taata ra o Gil Schwartz ïa i papai, e au râ vau i te maamaa i to ˈu here-morohi-raa ia Judy.” I muri aˈe roa ˈˈe i te oreraa to outou here morohi, e fifi paha outou no te haamoe i te mea e ua apee tamau noa ˈtu outou i ta outou i here, aore ra ua maniania outou ia ˈna i mua i te mau taata.
Auaa râ hoi, mai te mau taata paari ta tatou i faahiti i te omuaraa o teie tumu parau, e haamoe noa te rahiraa o te mau taurearea i to ratou mau here morohi noa ia paari mai ratou. E tauturu te hoê tumu parau i roto i te numera i mua nei i te mau taurearea o te ore e manuïa. Na roto i teie nei taime, te mea hau aˈe te faˈiraa ïa eaha mau na te here morohi noa: te hoê hinaaro noa no te taurearearaa.
Peneiaˈe e huti mai tatou i te tahi mau haapiiraa i to tatou ‘here faufaa-ore-raa’. Teie râ, eiaha e vaiiho i te hoê here morohi noa ia faatere i to outou oraraa aore ra ia faaino ia outou i te pae no te here. Te haamanaˈo nei o Gil Schwartz i te faufaa ore o to ˈna here morohi noa i te na-ô-raa e: “Ua here au ia Judy ma te hinaaro puai, e nehenehe râ vau e parie e aita roa oia i manaˈo aˈe ia ˈu hoê noa aˈe tetoni.”
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
[Hohoˈa i te api 18]
E pinepine i te itehia te mau taurearea ia here morohi noa — ma te manuïa ore hoi — i te hoê taata tane aore ra vahine paari aˈe ia ratou.