VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/11 api 17-19
  • Hiˈoraa i nia i te ao nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hiˈoraa i nia i te ao nei
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hamani-ino-raa i te pae haapaoraa i te fenua Heleni: No te aha?
  • Ua haavîhia te iria o te nahoa taata
  • Te faaiteraa a te epikopo
  • Te huru i te pae neneiraa vea
  • Te hoê ture tahito roa
  • Te hoê aroraa i te pae haavaraa i Kereta
  • Ua faahuehue te ekalesia heleni i te tereraa o te hoê tairururaa
    A ara mai na! 1988
  • Te Ekalesia orthodoxe no Heleni—E faaroo amahamaha
    A ara mai na! 1996
  • “Taa ê atu râ i te auro, ua itea mai ia ˈu te mau taiamani”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te taviniraa i te Atua e nehenehe mau e tiaturihia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/11 api 17-19

Hiˈoraa i nia i te ao nei

I roto i teie numera no “A ara mai na!”, ua faataa-taatoa-hia teie tumu parau no te hoê fifi rahi tei tupu i roto i “te fenua tei avari i te demotaratia (faatereraa hau manahune)”.

Te hamani-ino-raa i te pae haapaoraa i te fenua Heleni: No te aha?

TE SABATI 15 no tiunu 1986, fatata 700 kerisetiano Ite no Iehova tei putuputu i roto i te hoê tairururaa hau mau tei faanahohia i roto i te fare teata Galaxias, i Lárissa, i Heleni. Te faatupu ra ratou i ta ratou tairururaa haaati, o te tupu i te mau ono avae atoa, no te haapii i te Bibilia e no te faaohipa hau atu â i te mau faaueraa tumu kerisetiano i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa.

Ua tia roa teie putuputuraa i te Tabula Ture heleni no teie nei mahana, o tei maitihia i te matahiti 1975. Te parau ra hoi teie Tabula Ture e: “E faatiahia te mau taata heleni ia putuputu i roto i te hau, eiaha râ e mauhaa.” “Eita roa e nehenehe e haafifihia te tiamâraa i te pae haapaoraa.” “E vai tiamâ te mau haapaoraa atoa tei matauhia e e nehenehe te mau peu moˈa no ta ratou pureraa e ravehia ma te haafifi-ore-hia e i raro aˈe i te paruru a te ture.”

Tera râ, i te area o te hora 11 i taua mahana ra, ua tupu te tahi mau ohipa ino mau na te hiti o te fare teata i reira te mau Ite no Iehova i te putuputuraa ma te hau. Te faataa ra te vea no taua vahi ra, I Larisa, i te ohipa i tupu na roto i teie mau parau: “Ma te arataihia e te tahi mau perebitero, ua haamata ihora tau hanere taata, e melo te rahiraa o ratou no te mau faanahoraa kerisetiano [orthodoxes heleni] no to tatou nei oire, i te haaputuputu mai e i te faaite i to ratou mauruuru ore i te feia e vai ra i roto i te fare teata — hau atu i te 700 Ite no Iehova. Mai te mea ra e ua ineine roa te nahoa taata i te tomo atu i roto i te fare e i te tapea i te tereraa o te tairururaa.”

Ua haaati taua nahoa taata ra i te fare teata e rave rahi hora, e ua atâata roa ˈtura te tupuraa. Eaha tei tapea i te feia faahuehue e patoi ra i te mau Ite kerisetiano, ia rave ino roa ˈtu ia ratou?

Ua haavîhia te iria o te nahoa taata

Te parau faahou ra te vea e: “Ua tae maira te auvaha ture no te Repubilita i taua vahi ra e te mau pupu mutoi rahi. Ua tapea oia i te feia faahuehue tei tamau noa i te tuô e te himene i te mau himene pure e ta ratou mau himene faaroo i te tahi aˈe pae o te purumu.”

Mea nafea to te mau Ite no Iehova haereraa mai i rapae noa ˈtu teie fifi rahi mau? Te pahono ra te vea no taua vahi ra, Eleftheria e: “Ua tia ˈtura ia faaea noa o Spiros Spiliopoulos Tane, auvaha ture no te Repubilita i te tiribuna hororaa, (...) i reira e rave rahi mau hora. Ma te faaohipa i to ˈna (...) aravihi taatoa no te tamarû, ua manuïa ˈtura oia i te haaparare i te nahoa taata i te hora 2 e te afa, te hora mau ïa a faaineine ai te mau Ite no Iehova i te faarue i te fare teata. Mea na reira ïa to ˈna arairaa ia ore te iria ia uˈana mai.”

Ua ite-maite-hia te iria tei tapea-noa-hia i taua taime ra, i roto i teie mau parau a te hoê perebitero, tei faahitihia i roto i taua vea nei â: “Ia horoa faahou anaˈe te tavana oire i te fare teata [i te mau Ite], e rave ïa matou i ta matou mau tohi repo e tuparari atu ai i te mau mea atoa!”

Te faaiteraa a te epikopo

Eaha te manaˈo o te mau upoo faatere teitei ekalesiatiko no nia i te haerea haama mau a teie mau perebitero e ta ratou feia faaroo? Teie te pahonoraa a te vea ra Eleftheria: “Ua horoa mai to tatou epikopo, o te Metua epikopo ra Seraphim, i te hoê faaiteraa ei tururaa i te nahoa feia faaroo tei apiti atu i roto i taua faahuehueraa ra.” Ua parau faahou teie vea ra no nia i teie taata rahi ra e, “ua oaoa roa oia i teie ohipa itoito mau i ravehia e te feia faaroo [orthodoxes] e te ani nei oia ma to ˈna mafatu taatoa ia turu te Fatu ia ratou e ia haapuai atoa ˈtu ia nehenehe ratou, ia tae i te mahana e hinaaro-faahou-hia ˈi, e faaite i to ratou tiaraa ma te itoito e te aravihi.”

Ua faahapa te epikopo i te apooraa oire no Lárissa i to ˈna tarahuraa ˈtu i ta ˈna fare teata i te mau “enemi o te Ekalesia e o te fenua ia nehenehe ratou e faatupu atu i te mau tairururaa patoi i te kerisetianoraa”. I muri iho, ua faatae atu oia i teie parau haamataˈuraa huna rii, i te mau faatere politita: “E mau taata e, ua haamanahia to tatou fenua ei fenua orthodoxe, e e ore roa ïa e tia i to ˈna mau faatere hau ia turu itoito atu i to ˈna mau enemi.” Ua parau atoa oia e: “Eita roa ˈtu te mau orthodoxes kerisetiano e faatia i te reira e eita roa ˈtu ratou e faaore i te hara a to ratou mau tia mana faatere ia na reira ratou.”

Te huru i te pae neneiraa vea

E rave rahi feia hiˈopoa heleni tei riri roa i teie tupu-apî-raa o te puai ino i te pae faaroo a te Ekalesia orthodoxe heleni. A tau ahururaa matahiti i teie nei to te mau Ite i riroraa ei tumu no te mau hamani-ino-raa e no te mau faahaamaraa a te upoo faatere haapaoraa no taua Ekalesia ra.

Ua nenei te vea Phalocal I Alithia i te hoê tumu parau papaihia e Sarantos Vounatsos, teie hoi te upoo parau “Taa ê noa ˈtu i te mau mea atoa, te ohipa nei ratou mai te mau Pharisea”. No nia i te faahuehueraa, ua ani teie taata papai e: “No te aha teie maniania? E o vai ma te mau upoo? Mai te peu e aita vau i hape, te faatupu ra te mau [Ite] mai te hoê putuputuraa. E te tahi pae ra? Te tahi mau perebitero ïa e te nahoa taata i muri mai ia ratou!”

Te parau faahou ra o Sarantos Vounatsos e: “Ua tuô te nahoa taata e ‘Ia pohe [te mau Ite]!’ O vai ma râ to roto i teie nahoa taata? e mau kerisetiano? Te reira mau â ta ratou e tuô ra, e na nia ˈˈe, mea na roto ïa i te hoê peu puai ino mau! Te peapea râ, oia hoi, to ratou ‘aratai’, o te hoê ïa perebitero (...) o tei pohe roa i te riri! Te haamataˈu ra oia, te tuhi ra, te aˈo ra ma te faaahaaha, e, i te hoê taime, mai te mea râ e e hohoˈa ‘taata faahuehue’ roa to ˈna; ma te faaite roa i to ˈna uati, ua horoa o ˈna e pae nau minuti i te mau taata atoa i roto i te fare teata no te haere i rapae, ahiri eita... e haamata ïa te taparahiraa! Ua faaroohia o ˈna i te parauraa e: ‘E mau taeae e, ia ore ratou e haere mai i rapae, e tomo atu ïa tatou i roto e e tuparari atu ai i to ratou upoo’.”

I muri aˈe i to ˈna faahaparaa i te ohipa a teie perebitero patoi i te mau Ite, ua ani atura te taata papai ia ˈna i teie mau uiraa: “No te aha oe e rave ai i teie huru ohipa? Ua hamani ino anei ratou ia oe? Mea nafea râ ïa? Na roto noa anei i to ratou faatupuraa i ta ratou putuputuraa? Mai te peu e te reira te tumu, no te aha ïa eita oe e faatupu atoa ˈi i ta oe iho? Ua poara anei ratou ia oe? A toro atu ïa i te tahi paparia! Teie râ, mea au aˈe na oe e faaohipa i te faaueraa tumu ra e mata ra ei mata atoa ïa! Eaha te tumu? Ua tuu anei ratou i te hoê tipi i raro aˈe i to oe arapoa? E faahepo anei oe ia ratou na roto i te haavîraa? Mai te peu e e, ua hape roa ïa oe i te riroraa mai ei perebitero! (...) Te manaˈo ra anei oe e faahepo ma te pee atu i te hiˈoraa o te mau Pharisea? A ara râ, no te mea ia tamau noa oe i te na reira, eita oe e aroha aore ra e haamaitai-faahou-hia [e te Atua], e e matou atoa hoi.”

I te avae tiurai, te vai ra te hoê tumu parau i roto i te vea no te sabati Eleftherotipia neneihia i Athènes, teie te upoo parau: “Te mau hamani-ino-raa i te pae haapaoraa: tuuhia te fenua Heleni i nia i te parahiraa o te pariraa e to Europa ma, no te mea te tanina nei, te haamataˈu nei e te taparahi nei to ˈna feia faaroo puai ino.” Te haapapu nei teie parau faataa e, te mau vea no te mau fenua ěê teie e haapuhara nei i te parau no nia i te faainoraa i te tiamâraa i te pae haamoriraa i Heleni. Te faahiti ra hoi oia i te Wall Street Journal no te 16 no tiunu 1986 o tei nenei i teie tumu parau: “Ua faahapahia te Ekalesia orthodoxe heleni i te tiavaru i te mau melo no te tahi atu mau haapaoraa.”

Ia au i te vea ra Eleftherotipia, te vai nei ta te Ekalesia orthodoxe te hoê pupu patoi i te hairesi i roto i te tuhaa oire no te mau tia no te mau hau ěê i Athènes. I roto i ta ˈna piha ohipa, te papai nei te perebitero o Antonios Alevizopoulos “i te mau parau faaooo faainoraa i te mau ohipa a te feia poro evanelia, a te mau pentecôtistes, a te mau Ite no Iehova, ia au iaˈna ei feia hairesi anaˈe ‘te riro ei haamataˈuraa no te taata e te totaiete nei’”.

Te faahiti ra teie vea i te parau no te hoê mitionare porotetani tei parau e, i teie mau matahiti i mairi aˈenei ua tapeahia e rave rahi hanere taata e i roto ia ratou “e 890 Ite no Iehova i te matahiti 1983 noa”.

Te haapapu mairâ teie parau faaite, neneihia i roto i te vea ra Eleftherotipia, i te tahi mau rave-ino-raa i nia i te mau Ite no Iehova i Heleni: ua tanina hoi to ratou mau enemi i te fare o vetahi o ratou, ua vavahi i te mau uputa e te mau haamaramarama o te hoê o ta ratou mau Piha no te Basileia, e ua tamata atoa ratou i te tapea i te mau putuputuraa haapiiraa i te Bibilia.

Te ohipa ino roa ˈˈe, o te ohipa ïa i ravehia e te hoê perebitero tei hamani ino i te hoê Ite paari e 76 matahiti i nia roa i te purumu e tei haapohe roa ˈtu ia ˈna. E ere atura ïa i te mea maere i to teie vea parau-faahou-raa e “mea paruparu mau te tiamâraa i te pae haapaoraa i roto i te fenua avari i te demotaratia”.

Ua hitimaue anei outou i te iteraa e i to tatou anotau nei â, ua riro te fenua Heleni, tei faarirohia mai te mau senekele mai â ei “fenua avari i te demotaratia”, ei teataraa no te mau hamani-ino-raa i te pae haapaoraa, no te tahi mau ohipa puai ino roa, e e nehenehe hoi te mau perebitero e tiarepu i te mau nahoa taata? Nafea ïa te hoê ohipa mai teie te huru e nehenehe ai e vai maoro mai i roto i te hoê fenua i reira te Haapueraa ture iho e paruru maitai ai i te tiamâraa i te pae haapaoraa?

Te hoê ture tahito roa

Ua nehenehe teie ohipa e tupu no te mea te mana noa râ te hoê ture tahito, noa ˈtu â ïa e aita to roto i te Haapueraa ture. Fatata hoê afa senekele i teie nei, i te hopea o te mau matahiti 1930, e noa ˈtu â te faatereraa arii, tei raro aˈe ïa te fenua Heleni i te faatereraa a te hoê upoo faatere haavî oia hoi o Metaxás. Tei te reira anotau te piaraahia te hoê ture e opani ia ore ia faatiahia te mau fare pure ê atu i ta te Ekalesia orthodoxe heleni.

Teie ta taua ture tahito ra e titau ra: “O te hinaaro noa ˈtu e haaparare i te haapaoraa apî, e nehenehe ïa e faautuahia i te utua fare tapearaa e te utua moni: Eaha mau na te auraa no te parau ra haaparare i te haapaoraa apî? Teie ta taua ture ra e faataa ra: “Te parau ra ‘haaparare i te haapaoraa apî’ teie ïa: o te mau tamataraa iteahia aore ra itea-ore-hia no te faaaueue i te haava manaˈo faaroo o te mau Heleni e ere i te mau orthodoxes no te faataui i to ratou mau tiaturiraa.”

Mai te peu e e rave tatou i teie faataaraa, eita ïa e au i te ture ia aparauhia no nia i te tahi mau tumu parau i te pae haapaoraa! E nehenehe ïa te reira e faaauhia i ‘te hoê tamataraa i te faaaueue i te haava manaˈo faaroo o te hoê taata no te faataui i to ˈna mau tiaturiraa’! Tera râ, te hamani-ino-raa e te tapearaa i te mau taata faatura i te ture no te mea e te faaite ra ratou i to ratou manaˈo no nia i te haapaoraa, mai te huru ra ïa e te hoˈi faahou ra tatou i te anotau pouri. Aita roa ˈtu e itehia nei i teie nei mahana i te farii-ore-raa mai teie te huru i roto i te hoê noa ˈˈe o te tahi atu mau nunaa demotaratia i te pae tooa o te râ ma.

Te faaohiparaa i teie ture tahito tei faahiti mai i te mau ohipa parau-tia ore ta te mau Ite no Iehova hoi e te tahi atu mau taata i Heleni e faaruru nei. I te tahi aˈe pae, te patoi atoa nei te reira i te mau faaueraa tumu maitai roa o te Haapueraa ture heleni te paruru nei i te tiamâraa.

Te hoê aroraa i te pae haavaraa i Kereta

Ua faahiti-atoa-hia te tumu parau no nia i te tiamâraa i te pae faaroo aita i maoro aˈenei i te motu ra no Kereta, te hoê tuhaa fenua heleni. Ua ani te mau kerisetiano Ite no Iehova ia haamanahia ratou ei taatiraa fariihia e te ture, e ua fariihia mai ta ratou aniraa. Ua patoi atu râ te mau epikopo no Kereta i taua haamanaraa i mua i te tiribuna, e ua iriti aˈera te tiribuna i ta ˈna parau faatia.

Eaha te tumu i horoahia mai no te haapapu i teie patoiraa? Teie ïa: e ere te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova i te mau haapiiraa kerisetiano ia au i te Ekalesia orthodoxe heleni! Tera râ, mea matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova i roto i te ao nei ei mau kerisetiano e tiaturi ia Iesu Mesia, e te farii ia ˈna ei Faaora e ei Tamaiti atua na te Atua, e te auraro i ta ˈna mau faaueraa. No te mea ua fariihia ratou e te ture ei haapaoraa kerisetiano na te mau hau e rave rahi e riro ai te faahuaraa a te Ekalesia orthodoxe ei mea maama mau.

Ua horo faahou te mau Ite no Iehova i mua i te tiribuna teitei no te fenua heleni. Te tiaturi nei ratou e e upootia iho â te parau-tia mau i nia i te mana teoteo a te upoo faatere haapaoraa a te Ekalesia orthodoxe heleni.

Eita roa râ teie ture no nia i te haaparareraa i te haapaoraa apî (e tae noa ˈtu hoi te faaotiraa a te tiribuna no Kereta) e faahanahana i te hau heleni. Te faaino atoa ra te reira i te roo o teie nei fenua tei riro hoi ei “fenua avari i te demotaratia”, i roto i te ao taatoa nei.

E tia ïa ia tiaturi e e horoa te tiribuna heleni i te hoê faaotiraa au maitai i te Haapueraa ture maitai roa o te fenua e i te mau faaueraa tumu no nia i te tiamâraa i te pae haamoriraa ta te mau Hau amui i faataa mai i roto i ta ratou Parau faataa no nia i te mau tiaraa o te taata nei, parau faataa ta te fenua Heleni iho i farii.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono