Ua faahuehue te ekalesia heleni i te tereraa o te hoê tairururaa
I PIHAI noa iho ia Pirée, te vahi tapaeraa pahi no Ateno (i te fenua Heleni), te vai ra te “Tahua no te hau e te auhoaraa”. Teie râ, ia au i te vea no Ateno ra o Ta Nea, “ua itehia te hoê huru e au i to te tamaˈi ra i nanahi ra i te Pirée, i reira to te hoê epikopo matau-maitai-hia, te metua epikopo ra o Callinicos, (...) faaueraa e ia patehia te ǒe o te mau fare pure atoa. No te arepurepu rahi i tupu, manaˈo roa ˈˈera e rave rahi mau taata e faaea ra i reira e, ua tupu te tahi ohipa ino roa; ua manaˈo roa hoi ratou e ua tupu te tamaˈi!”
No te aha taua mau arepurepuraa ra i tupu ai no nia i te hoê tahua i faatiahia hoi no ‘te hau e te auhoaraa’? O te ino o te tahi mau perepitero no te Ekalesia orthodoxe heleni ïa te tumu. Na te hoê epikopo i aratai i te pǔpǔ ma te haamǎtaˈu e e haaputuputu oia i te mau taata o ta ˈna paroita no te haere tia ˈtu i te tahua e a faahuehue atu ai, ia ore te mau ohipa i faanahohia i reira ra e tupu.
E nehenehe hoi e manaˈohia e ua riro taua epikopo nei ei tia no te Tamaiti huiarii no te hau, oia hoi o Iesu Mesia, area ra, aita roa ˈtu oia i pee i te mau haapiiraa a te Mesia ia ˈna i parau ma te haamǎtaˈu e e faatupu oia i te hoê ohipa patoiraa uˈana ma te ore e tâuˈa noa ˈtu i te ture e te nahonaho-maitai-raa. Eaha hoi te tumu oia i na reira ˈi? No te mea ua faatia te mau taata haapao i te tahua, i te mau kerisetiano hau mau e e feia faatura roa hoi ratou i te mau ture — oia hoi te mau Ite o Iehova — ia faatupu i te hoê tairururaa i reira, i taua tau veavea ra. Ua tarimahia te mau parau faaau, e ua horoa aˈena te mau Ite o Iehova e 6000 hora no te tamâraa i te tahua ia ineine maitai no ta ratou tairururaa.
Teie ta te hoê taata papai parau i faahiti i roto i te vea ra Ta Nea: “Te parau nei o Callinicos ma te haamǎtaˈu e, e haere mai oia e faahuehue i nia i te tahua mai te peu e eita te parau faatia e faaorehia; te opua nei oia e faatupu i te tahi mau oroa pureraa i reira, te tahi mau oreroraa parau, te mau litania e te tahi atu mau aˈoraa. E tia ia ˈu ia parau e aita vau e taa ra i te tumu oia e na reira ˈi. (...) Ua maere roa vau i taua huru tupuraa nei inaha, tei te matahiti 1988 tatou, oia hoi e 12 matahiti noa hou te senekele e XXI e haamata ˈi, e te turu nei te haapueraa ture o teie nei fenua, i te farii-maitai-raa i te pae no te haapaoraa.”
Ua faaorehia te parau faatia no te tairururaa
Noa ˈtu e te turu nei te Haapueraa ture i te tiamâraa i te pae no te haamoriraa e te putuputuraa, ua ani te mau upoo faatere haapaoraa e ia faaorehia te parau faatia i horoahia ˈtu na te mau Ite o Iehova. Aita te mau tia mana i mau i mua i te mau parau haamǎtaˈuraa. Ua farii aˈera ratou i te vaiiho-noa-raa e ia ore te ture e te nahonaho-maitai-raa ia faaturahia, ma te ore e auraro i te haapueraa ture heleni. No reira, ua ofatihia aˈera te parau faaau no te tarahu i te tahua.
E toru mahana na mua ˈˈe i te tairururaa, ua opanihia ˈtura te mau Ite o Iehova ia haaputuputu i roto i taua tahua ra. Na te mau taata hapa ore i aufau no te feia iino, o tei turuhia hoi e te mau tia mana inaha, ua opua hoi ratou e ofati i te ture e e faatupu i te tahi ohipa faahuehue. Auê ïa ohipa tia ore e!
E ere taua patoiraa nei i te ohipa apî. A hia ˈtura matahiti i teie nei to te Ekalesia orthodoxe heleni patoi-uˈana-noa-raa i te mau Ite o Iehova, o tei ore roa ˈtu i pahono noa ˈˈe i te mau ohipa tia ore i ravehia i nia ia ratou. Aita atoa i maoro aˈenei, ua hamani ino te mau nahoa taata i arataihia na te mau perepitero i te mau Ite o Iehova tei putuputu na hoi ma te hau. Ua parau ino atu te mau ekalesiatiko e to ratou mau taata ia ratou, ua haapeapea mai ia ratou e ua hamani ino atoa mai; ua faahepo ratou i te mau tiribuna ia tapeahia te mau Ite o Iehova i te fare auri no ta ratou ohipa pororaa. Teie râ, e faatereraa hau manahune te fenua Heleni, e te faatia nei ta ˈna haapueraa ture i te tiamâraa i te pae no te haamoriraa.
‘Te hoê haapaoraa kerisetiano i matauhia’
Ua faaoti te mau tiribuna heleni e ua riro te mau Ite o Iehova ei ‘haapaoraa kerisetiano matau-maitai-hia’, o tei faatiahia e ia fanaˈo atoa oia i te parururaa i faataahia e te haapueraa ture heleni. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1987 ra, teie ta te tiribuna no La Canée, i Keretia (te hoê motu heleni) i faaite: “Ua riro te mau Ite o Iehova (...) ei haapaoraa matauhia e te hoê pǔpǔ faaroo i fariihia.” Ua haapapu atoa mai oia e aita ta ratou ohipa pororaa e nehenehe e anoihia i roto i te mau ohipa haafariuraa mai i te taata i roto i te tahi haapaoraa, i opanihia e te Haapueraa ture. Teie hoi taua mau parau nei: “Te haafariuraa i te taata i roto i te tahi haapaoraa, e ere ïa te opere-noa-raa i te mau vea aore ra i te mau buka [ta te mau Ite hoi e rave nei] i tera fare, i tera fare, e ere atoa hoi te hoê titauraa no te tahi aparauraa no nia i te Atua.”
Ua faˈi te haavaraa e e tano te paratarapha matamua o te irava 13 o te haapueraa ture heleni, i nia i te mau Ite o Iehova. Te haapapu nei taua irava ra i te tiamâraa o te taata atoa ia maiti i ta ˈna e hinaaro, i te fenua Heleni. Ua faaite mai te tiribuna e te farii atoa nei oia i te ‘tiamâraa no te taata tataitahi ia maiti i te haapaoraa o ta ˈna e hinaaro’, e oia atoa te ‘tiaraa o te taata ia taui i ta ˈna haapaoraa, noa ˈtu e rave rahi taime’. Ua faahaamanaˈo atoa mai oia e “te haapapu-maitai-hia nei te tiamâraa no te faaiteraa i to ˈna mau tiaturiraa faaroo, i roto i te piti o te paratarapha o te irava 9 o te parau faaau no Roma, no te 11 no eperera 1950 e tei faataahia no te ‘parururaa i te mau tiamâraa o te taata’”.
Teie â ta te tiribuna no La Canée i faataa mai: “Te haapapu-atoa-hia nei te tiamâraa no te faaiteraa i to ˈna mau tiaturiraa faaroo na roto i te paratarapha matamua o te irava 14 o te Haapueraa ture no te matahiti 1975, e faataa ra e ‘e nehenehe ta te taata, noa ˈtu e o vai ra, e faaite i to ˈna tiaturiraa e e haaparare roa ˈtu â na roto i ta ˈna mau parau, na roto i te papai-roa-raa e na roto i te arai o te mau parau e neneihia’.” Faaoti aˈera te haavaraa e: “Te parururaa i te faaroo orthodoxe kerisetiano, e ere noa ïa na te perepitero e te taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua, e haapao i taua tuhaa nei, na te taata paieti atoa râ, noa ˈtu eaha to ˈna huru.” Ua haapapu atoa mai oia e “te neneihia ra te mau vea ra ‘Te Pare Tiairaa’ e te ‘A ara mai na!’, ia au maite i te ture”.
Oia atoa, a faaoti ai oia i ta ˈna haavaraa 354/1987, ua faataa te hoê tiribuna hororaa heleni e “ua riro [te mau Ite o Iehova] ei ‘haapaoraa matauhia’ ia au i te auraa o te piti o te paratarapha o te irava 13 o te Haapueraa ture”. Ua tapao atoa taua tiribuna ra e “e ere te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te mau haapiiraa a te mau Ite o Iehova e te mau faaueraa tumu (...) o te mau haapiiraa a te Ekalesia orthodoxe [heleni], i te mea papu maitai, ia nehenehe e faaoti e te faahuehue nei te mau haapiiraa [a te mau Ite] i te nahonaho-maitai-raa o te huiraatira”. Ua faahiti atoa te tiribuna e e mau kerisetiano te mau Ite o Iehova, inaha “o Iesu Mesia te taata matamua i roto i ta ratou mau haapiiraa”.
Te hoê huru feruriraa poiri roa
Teie râ, noa ˈtu taua mau faaotiraa i te pae no te ture atoa ra e te mau haapapuraa atoa a te Haapueraa ture, ua huri-faahou-hia te tiamâraa o te nunaa heleni i raro, na roto i te huru feruriraa poiri roa a te mau upoo faatere haapaoraa. Te mea ino roa ˈtu â, aita te mau tia mana, i tiaturihia hoi e na ratou e paruru i te ture, i mau i mua i te manaˈo etaeta o te mau huimana o te Ekalesia orthodoxe heleni. Auê ïa te peapea e ia ite i teie huru haafaufaa ore i te manahune i roto i “te pû iho o te hau manahune”!
Teie râ, ia au i te New York Times, “aita te faatereraa hau [heleni] (...) i farii i te aniraa a te Ekalesia orthodoxe heleni no te opani e ia patahia te hohoˈa ra ‘La Dernière Tentation du Christ’ a Martin Scorsese, i te fenua Heleni. Ia au i te faatereraa hau, eita ïa teie huru raveraa e tano i te mau ture a te socialisme e i te tiamâraa i te pae no te mau peu paari”. E rave rahi teie e faariro nei i teie hohoˈa mai te hoê faainoraa rahi ia Iesu, tera râ hoi, ua patoi atu te faatereraa hau i te tiaraa o te Ekalesia, o tei ani hoi ia opanihia taua hohoˈa nei. Teie râ, ua farii oia i te opuaraa a te Ekalesia ia ˈna i titau e ia faaerehia te mau Ite o Iehova i te tiamâraa e au i te ture, no te faaohipa i te hoê tahua huiraatira no te faatupu i te tahi putuputuraa kerisetiano.
E te ohipa maamaa roa ˈtu â, o te Tahua mau hoi teie i faatiahia no te hau e te auhoaraa! Ua tui te roo o te mau Ite o Iehova na te ao atoa nei, no te mea te turu nei ratou i te hau e te auhoaraa i rotopu i te mau taata atoa noa ˈtu eaha to ratou iri e to ratou nunaa. E inaha, no te mea noa ïa e aita te mau upoo faatere haapaoraa i afaro i teie nei ohipa, ere-roa-hia ˈtura ratou i te taime hopea roa, i to ratou tiamâraa ia haaputuputu, tei haapapuhia hoi na roto i te Haapueraa ture.
Ua itea mai te tahi ravea i te mau Ite
Teie râ, aita teie patoiraa i tapea i te mau Ite o Iehova ia faatupu i ta ratou tairururaa. Noa ˈtu te mau fifi e rave rahi, ua faanahonaho-oioi-hia te mau ohipa, ia tupu te putuputuraa i Malakasa, i rapae mai ia Ateno, i nia i te hoê aivi i tâpûhia i muri mai i te Piha tairururaa a te mau Ite o Iehova.
Ua tupu te mau rururaa mai tei faataahia, e ua riro te tairururaa ei ohipa faahiahia roa. Tera râ hoi, maoti i te parahi i roto i te piha haumǎrû o te tahua, ua parahi noa te rahiraa o te feia i ruru mai i raro aˈe i te mahana.
I roto i te fenua Heleni atoa, ua atutu te parau no nia i teie ohipa na roto i te mau ravea haapurororaa parau apî. E rave rahi mau taata tei faaite i to ratou mauruuru ore i mua i te ohipa i ravehia e te mau perepitero e ua faahapa aˈera ia ratou no to ratou haerea ino e te haavare. Inaha, aita roa ˈtu te mau upoo faatere haapaoraa i pee i te huru feruriraa kerisetiano, i to ratou haamǎtaˈuraa i te mau Ite i te na ôraa e e faatupu ratou i te tahi ohipa totovaraa i nia ia ratou.
Ua taaihia te tairururaa i tupu i Malakasa i roto e maha mahana, e te tahi atu mau vahi rururaa i Tesalonia, i Kupero e i Keretia, na roto i te niuniu paraparau. Hau atu i te 30000 mau Heleni tei oaoa roa, e oia atoa te tahi mau tia no te mau fenua ěê, tei faahiahia roa e tei faaitoitohia maoti te mau ohipa ta ratou i ite e ta ratou atoa i faaroo.
Te tahi mau uiraa
Ua faatupu te haerea o te mau upoo faatere haapaoraa e to te tahi mau rave ohipa a te hau, i te mau uiraa e rave rahi. Ei hiˈoraa, ua faahiti te hoê omuaraa parau o te vea ra Athens News e “te imi nei te fenua Heleni i te mau ravea atoa ia faatiahia e na ˈna e faanaho i te mau hautiraa Olympique i te matahiti 1996 i Ateno”. Te parau faahou ra teie vea e: “E faatupu teie aravihi a te Ekalesia no te ohipa [i nia i te piha faatere o te mau Ohipa taaroraa o te faatereraa hau o te mau peu ihotumu] e no te rave e ia faaorehia teie mau huru ohipa, i te tahi mau manaˈo feaa e e tia hoi i te faatereraa hau ia rave e ia ore taua mau manaˈo nei, ia au iho â râ i ta ˈna mau tutavaraa no te faanaho i te mau olympiades i te matahiti 1996.”
Te na ô faahou ra teie tumu parau e: “Ua faahiti te hoê taata hiˈopoa i nanahi ra, i teie fifi: ‘I te mau Hautiraa, e amui mai te mau taata taaro e te feia mataitai no te mau huru haapaoraa atoa — te mau mahometa, te mau bouddhistes, te mau porotetani, te mau katolika e te vai atu â — e oia atoa te mau taata tiaturi ore i te Atua no te mau fenua no te pae Hitia o te râ mai. Ahiri e aita te feia no te hoê pǔpǔ faaroo e faatiahia ia faaohipa i te mau vahi taaroraa, e farii-maitai-hia anei ïa te feia no roto i te tahi atu mau haapaoraa?’ Te parau faahou ra oia e: ‘Mai te peu e eita te hoê faaafaroraa e ravehia, te haapapu nei teie ohipa i te hoê huru paieti etaeta roa e te faatia-ore-raa puai roa — eita hoi e tia i te fenua Heleni ia faaite i taua huru nei.’” E farii hoi te mau taata parau-tia atoa, mea au hoi na ratou i te tiamâraa, i teie manaˈo.
[Parau iti faaôhia i te api 10]
Ua faaite te tiribuna e ‘e tiamâraa’ to te taata atoa noa ˈtu eaha to ˈna huru ‘no te maiti i ta ˈna haapaoraa e e tiaraa atoa to ˈna no te taui i ta ˈna haapaoraa’.
[Parau iti faaôhia i te api 11]
Auê te peapea e, ia ite i taua faatura-ore-raa i te hau manahune i roto i te “pû iho o te hau manahune”!